3.

CARACTERI STI CI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR

granulozitate, modul de finee, forma granulelor
3. 1. Granul ozit at ea.
Materialele granulare sunt compuse din granule de diferite dimensiuni.
Granul ozi t at ea expri m\ con]i nut ul relat iv `n granule
de diferit e dimensi uni al materialul ui granular.
| Principiul metodei de determinare a granulozit\]ii const\ `n cernerea unei
probe, de mas\ cunoscut\, din materialul granular printr-o serie de ciururi [i site
1)
,
avnd dimensiunile ochiurilor reglementate.
Frac]i unea de material granul ar separat\ `ntre dou\
ciururi /si te, din seria folosi t\ la cernere, se nume[te sort .
Dac\, la cernere, s-a folosit `ntreaga serie de ciururi/site standardizat\,
sortul se nume[te sort elementar; dac\ s-au folosit anumite ciururi/site, din seria
standardizat\, sortul se nume[te sort granular.
Un sort va fi definit prin dimensiunile ochiurilor celor dou\ ciururi/site
`ntre care a fost separat, la cernere. De exemplu, sortul 1 - 3,15 mm reprezint\
frac]iunea de material granular trecut\ prin ciurul cu
ochiurile de 3,15 mm [i re]inut\ de ciurul cu ochiurile de
1,00 mm. Acest sort va fi compus, deci, din granule avnd
dimensiunile cuprinse `ntre 1,00 mm [i 3,15 mm.
| Reprezentativitatea probei se asigur\ prin
respectarea urm\toarelor reglement\ri:
{ proba primar\ va fi alc\tuit\ din material extras din
cel pu]in 5 puncte, situate `n zone [i la `n\l]imi diferite ale
gr\mezii de material granular, pn\ la ob]inerea masei de
cel pu]in 4 ori mai mari dect masele prev\zute `n tab. 3.1.;
{ proba primar\ se va omogeniza, prin preluarea
materialului de la baza [i turnarea pe vrful gr\mezii;
1
1)
Se numesc "ciururi" dispozitivele de cernere avnd ochiurile mai mari dect 1 mm [i "site", cele cu dimensiunile
ochiurilor mai mici dect 1 mm..(n.a.)
50,000 >71,50 sau >60
25,000 71,50 sau60,00
15,000 31,5 sau 20,00
5,000 16,00 sau 10,00
1,000 7,10 sau 5,0
0,500 1,00 sau 2,00
0,100 0,2 sau 0,5
Masa probei
(kg)
Dimens. max
.material (mm)
Tab. 3.1.
{ proba de cernere, de mas\ cel pu]in egal\ cu masele prev\zute `n tab. 3.1., se
va realiza prin metoda sferturilor, care const\ `n urm\toarele opera]ii:
{ gr\mada se va `mp\r]i `n sferturi, prin trasarea a dou\ diametre
perpendiculare, [i se va separa tot materialul cuprins `n dou\ sferturi diametral
opuse;
{ materialul r\mas se reamestec\, continundu-se opera]iile pn\ cnd
fiecare sfert ajunge la masa necesar\ probei de cernere.
Pentru un material se preg\tesc 3 probe de cernere, care se introduc `n
etuv\, la temperatura de (105+5)
O
C, pentru uscare la mas\ constant\. Dup\ r\cirea la
temperatura de 20
O
C, pentru fiecare prob\ de cernere, se determin\ masa M.
| Seria de ciururi se realizeaz\ prin suprapunerea
acestora `n ordine cresc\toare a dimensiunilor ochiurilor [i
avnd, la partea inferioar\, o cutie. (fig. 3.1.).
Proba de cernere se introduce `n ciurul superior
(71 mm) [i va fi cernut\ prin agitarea `ntregii serii de
ciururi.
Cernerea, prin fiecare ciur, se consider\ terminat\
dac\, la cernerea, timp de 1 minut, prin acel ciur, nu mai
trece dect cel mult 1% din sortul re]inut. Pentru verificare, pe rnd, fiecare ciur se
scoate din serie [i se cerne, timp de 1 minut, deasupra unei coli de hrtie (carton).
Dac\ condi]ia men]ionat\ este `ndeplinit\, cernerea se continu\ cu seria ciururilor
r\mase. Materialul colectat pe coal\ se adaug\ pe ciurul urm\tor din serie.
| Toate sorturile re]inute pe ciururi, ca [i materialul colectat `n cutia seriei
de ciururi se cnt\resc (m
i
). Condi]ia ca seria de ciururi, s\ fie corect format\, este ca
pe primul ciur din serie s\ nu r\mn\ material
1)
(m
0
= 0). In caz contrar, materialul
re]inut pe primul ciur se recerne prin ciurul imediat superior din seria standardizat\,
acesta considerndu-se ca f\cnd parte din seria de cernere.
| Pentru determinarea sorturilor mai fine dect 1 mm, din materialul colectat
`n cutia seriei, se extrag 100 g, care se vor cerne prin seria de site, dup\ acelea[i
reguli ca [i `n cazul ciururilor. Sorturile separate la cernerea prin site, se cnt\resc,
masele lor fiind extrapolate la masa total\ (m
C
) a materialului din cutia seriei de
ciururi.
| Masele sorturilor determinate, ca mai sus, se noteaz\ `ntr-un tabel (tab.
3.2.), `n care se vor efectua calculele de determinare a granulozit\]ii.
{ Se calculeaz\ suma maselor sorturilor ( ), care ar trebui s\ fie egal\ cu Sm
i
masa M a probei de cernere. In cazul `n care cernerea a fost executat\ `ngrijit, f\r\
pierderi de material, o diferen]\ va reprezenta masa prafului m
p
= M - Sm
i
(frac]iunii foarte fine) degajat `n timpul cernerii. Pentru ca determinarea s\ fie
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
2
1)
In caz contrar, sortul re]inut nu poate fi definit, `ntruct nu poate fi precizat\ limita lui superioar\.(n.a.)
71
31,5
16,0
3,15
1
cutie
m
m
mc
i
1
m
o
Fig. 3.1. Seria de ciururi
acceptat\, pierderea de mas\ nu
trebuie s\ dep\[easc\ 0,5% din masa
M.
{ Pentru calcularea maselor
trecute prin ciururi/site, se are `n
vedere c\ fiecare sort a trecut prin
toate ciururile/sitele situate, `n serie,
deasupra ciurului/sitei pe care acesta
a fost re]inut. Aceast\ observa]ie
permite calcularea, maselor trecute,
prin sumarea, de jos `n sus, `n tabel, a
maselor sorturilor. Pierderile sunt m
p
considerate ca f\cnd parte din sortul
cel mai fin.
| Granulozitatea se exprim\ `n procente de material trecut, acestea fiind
calculate raportnd masele trecute ( ), la masa total\ a probei (M). M
i
Rezultatul final reprezint\ mediile procentelor ob]inute `n trei determin\ri
paralele.
| Granulozitatea unui
material se exprim\ tabelar sau
grafic. Pentru expmplificare, `n
tab. 3.3. [i `n fig. 3.2. se
prezint\ aceea[i granulozitate,
pentru un balast.
Curba de granulozitate se desf\[oar\, `ntotdeauna `ntre abscisele
corespunz\toare dimensiunilor minim\ [i maxim\ ale ochiurilor sitelor/ciururilor
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
3
= =
m
p
= M-Sm
i pierderi
= =
Sm
i S
= = mn cutie
100M
n
/M M
n
= m
p
+m
n
mn-1 0,20
1,00
3,15
mi .......
m1 31,50
100M
1
/M M
1
=Sm
i
+m
p
m
0
= 0 71,00
(%) (g) (g) (mm)
Masa trecut\ Masa sort Ciur/Sit\
Tab.3.2. Calculul granulozit\]ii
100 80,66 60,37 48,51 32,24 25,28 12,5 balast
71 31,5 16 7,1 3,15 1 0,2
Trecut (% din mas\) prin sita/ciurul (mm) Material
Tab. 3.3. Granulozitatea balastului
100
80
60
40
20
0,2 1 3,15 7,1 16 31,5 71
0
1
2
,
5
0
2
5
.
2
8
3
2
.
2
4
4
8
.
5
1
6
0
.
3
7
8
0
.
6
6
100
scar\
logaritmic\
scar\
normal\
T
R
E
C
U
T

(
%

d
i
n

m
a
s
\
)
F
(mm)
Fig. 3.2. Curba de granulozitate
folosite la cernere, respectiv `ntre ordonata corespunz\toare trecerii prin sita cea mai
fin\ [i ordonata de 100%;
A se observa, de asemenea, c\ o ordonat\ a curbei de granulozitate
exprim\ con]inutul procentual de granule avnd dimensiunile mai mici dect
valoarea abscisei corespunz\toare. In acest sens, curba de granulozitate este un
grafic uniform cresc\tor, el putnd avea, cel mult, sectoare orizontale care vor indica
faptul c\ materialul granular este lipsit de sorturile respective.
| In func]ie de forma curbei (fig. 3.3.), granulozitatea materialului este
caracterizat\ ca:
{ continu\, dac\
graficul este strict cres-
c\tor (curbele "a" [i "b");
{ discontinu\, dac\
graficul con]ine sectoare
orizontale (curba "c");
{ bogat\ `n p\r]i
fine, dac\ graficul are
form\ convex\ (curba
"a");
{ s\rac\ `n p\r]i
fine, dac\ graficul are
form\ concav\ (curba
"b");
{ monogranular\, dac\ graficul se desf\[oar\ numai pe domeniul unui singur
sort granular (curba "d").
| Pentru diferitele domenii de utilizare (straturi necoerente, betoane, mortare
etc.), granulozitatea materialului se impune a se `nscrie `n anumite zone (tab. 3. .).
3. 2. Modul ul de fine] e.
Modul ul de f i ne] e (m) expri m\, val ori c, forma curbei
de granulozi tat e, pri n suprafa]\ (S) deli mi tat \ de diagram\,
vert icala abscisei lg 0, 1 mm [i orizontala ordonatei de 100%
(fig. 3. 4. ).
m=
S
100 lg2
=
S
30, 1
unde expresia numitorului este determinat\ de rata progresiei dimensiunilor
ochiurilor sitelor/ciururilor din seria standardizat\ [i de condi]iile de desenare a
graficului.
Fiind o caracteristic\ conven]ional\, pentru determinare, se impun
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
4
100
80
60
40
20
0,2 1 3,15 7,1 16 31,5 71
0
T
R
E
C
U
T

(
%

d
i
n

m
a
s
\
)
F
(mm)
a c
b
d
Fig. 3.3. Tipuri de granulozit\]i
urm\torele condi]ii:
{ seria de site/ciururi folosit\ la
cernere s\ fie: 0,1; 0,2; 0,5; 1,0; 3,15;
5,0; 8,0; 10,0; 16,0; 31,5 mm;
{ scara desenului diagramei s\
fie adoptat\ astfel `nct s\ se respecte
distan]ele indicate `n fig. 3.4.;
{ suprafa]a S, calculat\ sau
determinat\ grafic, s\ fie exprimat\
`n centimetri p\tra]i.
| Se va observa c\ valoarea mai mare a modulului de fine]e indic\
granulozitatea mai s\rac\ `n p\r]i fine a materialului granular.
3. 3. Forma granul el or.
Forma ideal\ a granulelor, pentru a ob]ine un volum de goluri minim, este
cea sferic\ (fig. 3.5.). Pentru materialele de concasaj, se
admite, ca ideal\, forma cubic\. Orice abatere de la
aceste forme, vor conduce la structuri mai pu]in
compacte
1)
.
| Forma granulelor se exprim\ prin dou\
caracteristici:rapoartele medii b/a [i c/a, respectiv,
coeficientul volumic mediu.
| Dup\ determinarea granulozit\]ii, vor fi recoltate, prin sondaj total
aleatoriu (la `ntmplare):
{ 30 de granule, din amestecul sorturilor mai mari dect 16,0 mm;
{ 50 de granule, din sortul 7,1 - 16,0 mm.
| Fiec\rei granule i se vor fi m\sura, cu ajutorul unui [ubler, cele trei
dimensiuni caracteristice:
{ a, lungimea (dimensiunea cea
mai mare);
{ b, l\]imea (dimensiunea
mijlocie);
{ c, grosimea (dimensiunea cea
mai mic\)
Pentru fiecare granul\, `ntr-un
tabel (tab. 3.4.), se vor `nscrie:
{ valorile dimensiunilor m\surate;
{ valorile rapoartelor b/a [i c/a,
calculate;
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
5
1)
Abaterile de la forma ideal\ creaz\ [i alte neajunsuri la folosirea materialului granular, ca agregate, `n betoane. (n.a.)
S
%

t
r
e
c
u
t
100%
1
0

c
m
lg 0,1 lg 1,0 31,5
0
10 cm
curba de
granulozitate
Fig.3.4. Diagrama pentru modulul de finete
Fig. 3.5. Structura format\ de
granulele sferice
SVs S(c/a) S(b/a) = = = S
n
...
2
1
c/a b/a c b a
Volum sfer\
(cm
3
)
Rapoarte Dimensiuni (mm) Nr.
crt.
Tab. 3.4. Tabel de calcul pentru forma granulelor
{ valorile volumelor sferelor circumscrise granulelor, calculate cu formula:
. V
s
=
o
6
a
3
Se recomand\ ca granulele s\ fie a[ezate `n ordinea m\sur\rii lor, pentru a putea fi,
ulterior, recunoscute.
| Se calculeaz\ sumele [i , care se vor raporta la num\rul granulelor, S
b
a S
c
a
rezultnd valorile medii ale acestor rapoarte.
Pentru ca agregatul s\ fie corespunz\tor rapoartele medii trebuie s\ fie mai
mari dect valorile limit\ impuse de normative. Spre exemplu, pentru a fi folosit la
prepararea betoanelor, trebuie respectate condi]iile:
[i

b
a

med
m 0, 66

c
a

med
m 0, 33
In func]ie de valorile rapoartelor b/a [i c/a, forma granulelor poate fi
caracterizat\ ca:
{ izometric\ sau scurt prismatic\, dac\ ambele rapoarte au valori apropiate de
unitate;
{ plat\ sau lamelar\, dac\ raportul b/a este apropiat de unitate, iar raportul c/a
are valoare mult mai mic\;
{ acicular\ sau lung prismatic\, dac\ ambele rapoarte au valori mici.
Rezult\ ca forma granulelor va fi cu att mai bun\ cu ct valorile
rapoartelor dimensiunilor vor fi mai apropiate de valoarea 1.
| Pentru calculul coeficientului volumic mediu (Cv), se determin\ volumul
aparent (Va) al tuturor granulelor m\surate, prin metoda volumului de lichid
dislocuit (metoda cilindrului gradat), valoare la care se va raporta suma volumelor
sferelor ; SV
s
C
v
=
SV
s
V
a
Pentru a putea fi folosit la prepararea betoanelor, agregatul trebuie s\ aib\
coeficientul volumic mediu cel pu]in egal cu valoarea 0,20.
Rezult\ c\ forma granulelor va fi cu att mai bun\ cu ct coeficientul s\u
volumic mediu va fi mai apropiat de valoarea 1.
| Suplimentar caracteriz\rii globale a formei agregatului, se pot exprima
propor]iile (`n procente de mas\) de granule ce nu respect\ condi]iile impuse. In
acest sens, pe baza valorilor rapoartelor b/a [i c/a, se separ\ granulele `n cele trei
categorii de form\ (izometrice, plate [i aciculare) [i se cnt\resc, masele ob]inute
fiind raportate la masa tuturor granulelor m\surate.
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
6
REZULTATE PRACTICE
1. Granul ozi t at ea
1.1. Cernerea pe ciururi.
Condi]ia de admisibilitate este ca pierderile s\ fie mai mici dect 0,5% din masa
probei.
1.2. Cernerea prin site (proba de 100 g)
Pierderea se adaug\ la restul din cutie.
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
7
(%) (%) (%)
(g) (g) (g) Pierderi
S
Cute (Mc)
1,00
3,15
7,10
16,0
31,50
71,00
R\mas pe ciur (g) R\mas pe ciur (g) R\mas pe ciur (g) Ciur/Sita (mm)
Masa probei (g)
III II I Incercarea
Pierderi
S
Cutie
0,1
0,2
Mc 100g Mc 100g Mc 100g (mm)
REST (g) din: REST (g) din: REST (g) din: Sita
III II I Incercarea
1.3. Centralizarea rezultatelor [i calculul granulozit\]ii
1.4. Trasarea curbei de granulozitate
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
8
(%) (g) (%) (g) (%) (g) Pierderi
S
Cutie
0,1
0,2
1,00
3,15
7,10
16,0
31,50
71,00
(%) (%) (g) (g) (%) (g) (g) (%) (g) (g) (mm)
PRIN CIUR TRECE PRIN CIUR REST TRECE PRIN CIUR REST TRECE PRIN CIUR REST Ciur/Sita
TRECE (g) (g) (g) Masa probei
MEDIA III II I Incercarea
1 3 7 16 31 71 0,2 0,1
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
T
r
e
c
e

(
%

d
i
n

m
a
s
\
)
Ciurul/sita (mm)
1.5. Interpretarea curbei de granulozitate
| granulozitatea este:
{ continu\ ; discontinu\ ; monogranular\ ;
{ bogat\ `n p\r]i fine ; s\rac\ `n p\r]i fine
| materialul cuprinde:
{ ______________ = _____%, sort mai mic dect 3,15 mm;
{ ______________ = _____%, sort 7,1 - 16,0 mm.
| `n raport cu recomand\rile din tabel. 11.9. (pentru folosirea la prapararea
betonului), granulozitatea se `nscrie `n zona ______.
2. Modul ul de fine] e
2.1. Calculul suprafe]ei S
2.2. Calculul nodululu de fine]e
m =

30, 1
=
2.3. Interpretarea modulului de fine]e
{ cnd modulul de fine]e are valoare mai mare, granuloztatea este:
mai bogat\ `n p\r]i fine ; mai s\rac\ `n p\r]i fine .
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
9
SUMA
71
39,5
31,5
15,5
16,0
8,51
7,1
8,51
3,15
4,98
1,0
6,99
0,2
3,01
0,1
Suprafa]a (cmp) Ordonata (%) Procent (%) Abscisa (cm) Diametrul (mm)
3. Rapoart e medi i b/a [i c/a
Pentru simplificare, se vor executa m\sur\torile pe un num\r redus de granule.
| Valori semnificative:
4. Coefi ci ent vol umi c medi u
3. CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE AGREGATELOR
10
= MEDII = MEDII
SUME SUME
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
c/a b/a c b a c/a b/a c b a granul\
Volum sfer\
(cmc)
Rapoarte Dmensuni (mm) Volum sfer\
(cmc)
Rapoarte Dmensuni (mm) crt.
Sort >16 mm Sort <16 mm Nr.
TOTAL
SORT > 16 mm
SORT < 16 mm
c/a b/a c/a b/a c/a b/a
MAXIME MINIME MEDEII
VALORI IPOTEZA
TOTAL
SORT > 16 mm
SORT < 16 mm
final ini]ial
COEF. VOLUMIC
(Cv)
VOLUM APARENT
(cmc)
VOLUM APA VOLUM SFERE
(cmc)
IPOTEZA