9. CIMENT PORTLAND (I).

starea de conservare, suprafaa specific#, apa de amestecare,

priza, stabilitatea
Cimentul portland este un liant hidraulic, clincherizat, sub forma unei
pulberi de culoare gri.
9. 1. Starea de conservare.
Folosirea cimentului portland la prepararea betoanelor [i mortarelor se
bazeaz\ pe reac]ia acestuia cu apa, `n urma c\reia pasta se `nt\re[te formnd piatra
de ciment. Cimentul va fi, deci, sensibil la ap\ [i chiar la umiditatea atmosferic\,
`nct, dac\ este p\strat o perioad\ prea lung\ de timp, sau `n condi]ii
necorespunz\toare, va pierde o parte din capacitatea sa de reac]ie (va fi alterat).
Alterarea cimentului se manifest\ prin aglomerarea granulelor de ciment `n bulg\ri
mai mult sau mai pu]in `nt\ri]i.
| Principiul metodei de verificare a st\rii de conservare const\ `n cernerea
unei probe de ciment, determinndu-se masa relativ\ a p\r]ii aglomerate.
| Se constituie proba de ciment cu masa m = 100 g [i se cerne prin sita cu
dimensiunea ochiurilor de 1,25 mm.
{ Bulg\rii re]inu]i pe sit\ se freac\ `ntre degete; dac\ ace[tia se sf\rm\, se
continu\ cernerea materialului rezultat.
{ Bulg\rii re]inu]i pe sit\, care nu pot fi sf\rma]i `ntre degete , se colecteaz\ [i
se cnt\resc, masa ( ) ob]inut\ fiind raportat\ la masa probei: m
1
m
1
m
x100 [%]
| Existen]a bulg\rilor friabili indic\ `nceputul alter\rii cimentului; un astfel
de ciment va putea fi folosit la clasa ce se ob]ine prin `ncerc\rile de verificare
1)
.
Dac\ cimentul con]ine bulg\ri tari (ce nu pot fi sf\rma]i `ntre degete), el va putea fi
folosit la prepararea mortarelor [i a betoanelor de clas\ mai mic\ dect Bc 10. In
cazul `n care gradul de alterare este mai mare dect 50%, folosirea cimentului la
prepararea betoanelor este interzis\, acesta putnd fi folosit doar la prepararea
mortarelor, numai dup\ cernerea integral\ [i determinarea prealabil\ a
caracteristicilor sale de clas\.
1
1 )
Incercarea pentru stabilirea clasei cimentului face obiectul lucr\rii nr. 10. (n.a.)
9. 2. Suprafa] a speci fi c\.
Cu ct cimentul este mai fin m\cinat, cu att suprafa]a sa specific\ va fi
mai mare [i va rezulta un volum mai mare de produse de reac]ie
1)
cu apa.
Suprafa]a specific\ a cimentului poate fi exprimat\, indirect, prin fine]ea
de m\cinare, sau poate fi determinat\ printr-o `ncercare specific\.
| Fine]ea de m\cinare se determin\ prin cernerea unei probe prin site
standardizate [i determinarea maselor relative r\mase pe acestea.
| Principiul metodei de determinare direct\ a suprafe]ei specifice a
cimentului, const\ `n determinarea debitului de aer ce traverseaz\ un volum de
ciment, `n anumite condi]ii.
Aparatul folosit, numit permeabilimetru Blaine (fig. 9.1.), este compus
din:
{ tub manometric deschis (din sticl\) prev\zut cu robinet [i pomp\ de aspira]ie
(din cauciuc);
{ o capsul\ (metalic\) `n
care se va introduce proba de
ciment.
Tubul manometric este
umplut cu un ulei cu o anumit\
vscozitate astfel `nct, la echi-
libru, nivelul acestuia s\ cores-
pund\ reperului "a".
Capsula se preg\te[te
prin a[ezarea discului metalic
perforat, peste care se a[eaz\ un
disc de hrtie de filtru.
| Se introduce, `n capsul\, o prob\ de ciment, cu masa (m) precis
determinat\. Se scutur\ u[or capsula (pentru ca cimentul s\ se a[eze uniform) [i,
peste proba de ciment, se a[eaz\ un alt disc de hrtie de filtru, dup\ care se introduce
pistonul presndu-l pn\ la p\trunderea complet\ `n capsul\. Dac\ p\trunderea
complet\ a pistonului nu se poate realiza, masa probei este prea mare [i se
procedeaz\ la dozarea unei probe de ciment mai mici.
| Se extrage lent pistonul din capsul\, prin mi[care de rotire, pentru a nu se
deranja proba de ciment.
| Se ata[eaz\ capsula la aparat, asigurndu-se etan[eitatea prin ungere
u[oar\ cu ulei siliconic.
| Se deschide robinetul aparatului [i se extrage aerul, cu ajutorul pompei de
9. CIMENT PORTLAND (I) .
2
1 )
Reac]ia cimentului cu apa se produce `n sistem eterogen. (n.a.)
c
b
a
robinet
piston
de ciment
d
h
capsul\
pomp\ de aspira]ie
capsul\
metalic\
proba
disc metalic perforat
tub
manometric
ulei
Fig. 9.1. Permeabilimetrul Blaine
aspira]ie, pn\ cnd nivelul lichidului manometric se ridic\ la reperul "d", dup\ care,
robinetul se `nchide. Din acest moment, datorit\ depresiunii realizat\ sub capsul\,
aerul atmosferic va trece prin porii "pastilei de ciment", lichidul manometric
`ncepnd s\ coboare `n tub.
Cnd nivelul lichidului manometric atinge reperul "c" se declan[eaz\
cronometrul, pentru durata de timp (t) `n care nivelul lichidului manometric coboar\
la reperul "b".
| Suprafa]a specific\ se calculeaz\ cu formula
, `n care: S = K
e
3
t
q(1 - e) g
[cm
2
/g]
= densitatea cimentului (se determin\ `n prealabil); q
= vscozitatea aerului, la temperatura de determinare (valori recomandate); g
= porozitatea "pastilei" de ciment; e
K = constanta aparatului.
Porozitatea probei de ciment se calculeaz\ cu rela]ia:
, `n care: e = 1 -
m
qV
m = masa probei de ciment introdus\ `n capsul\;
V = volumul util al capsulei (liber, cnd pistonul este complet introdus) [i care
se etaloneaz\ `n prealabil.
Constanta aparatului (K) exprim\ influen]ele tuturor caracteristicilor
aparatului care influen]eaz\ condi]iile de scurgere a aerului prin proba de ciment
(diametrul tubului manometric, vscozitatea uleiului manometric, num\rul [i
diametrul g\urilor din discul perforat, fine]ea hrtiei de filtru folosit\, caracteristicile
dimensionale ale capsulei etc.). Pentru determinare, se execut\ o `ncercare, conform
metodei descrise, dar asupra unei pulberi etalon (pentru care se cunoa[te suprafa]a
specific\), constanta K calculndu-se cu rela]ia derivat\ din formula de calcul a
suprafe]ei specifice.
9. 3. Apa de amest ecare.
Consisten]a pastei de ciment se determin\ cu ajutorul aparatului Vicat
(fig. 8.2.), la care acul se `nlocuie[te cu o tij\ cu sec]iunea de 1 cm
2
(sond\
Tetmeyer). Pentru compensarea greut\]ii sondei (mai mare dect a acului), se
deta[eaz\ greutatea adi]ional\ a aparatului.
{ Se reglarea aparatul, prin coborrea ansamblului tij\-sond\ pna la sprijinirea
pe sticla a[ezat\ pe batiu [i punerea `n coinciden]\ a indicatorul cu reperul "zero"
9. CIMENT PORTLAND (I) .
3
aflat la partea inferioar\ a scalei.
{ Se ridic\ tija la pozi]ia maximum superioar\ [i se blocheaz\.
{ Se ung cu ulei mineral inelul [i placa de sticl\.
{ Se prepar\ o past\ din 300 g ciment [i (70 ... 90) cm
3
de ap\, amestecndu-se
energic timp de 5 minute
1)
.
{ Se introduce pasta `n inel, se love[te lateral (u[or, cu [paclul) inelul pentru
compactare, se elimin\ (prin radere) excesul de past\ [i ansamblul inel-plac\ de
sticl\ se a[eaz\ pe batiul aparatului.
{ Se aduce tija la pozi]ia `n care sonda atinge suprafa]a pastei, unde se
blocheaz\.
{ Se sl\be[te rapid [urubul de blocare a tijei pentru ca aceasta s\ cad\ liber
(sonda Tetmeyer s\ p\trund\ `n past\) timp de 30 s, dup\ care [urubul se strnge [i
se cite[te, pe scal\, `n\l]imea la care se situeaz\ vrful sondei, `n raport cu placa de
sticl\.
| Dac\ aceast\ `nl]ime este de (5 ... 7) mm, se consider\ c\ s-a realizat
consisten]a normal\ a pastei. In caz contrar se reia determinarea pe alt\ past\,
preparat\ cu dozaj de ap\ modificat corespunz\tor.
Pasta cu consisten]\ normal\ se nume[te past\ standard.
Apa de amestecare, pentru pasta standard se exprim\ prin raportul `ntre
volumul de ap\ (a) [i masa (m) de ciment folosite la prepararea pastei:
A =
a
m
x 100 [%]
9. 4. Pri za ciment ul ui .
Momentele specifice prizei cimentului, se determin\ cu aparatul Vicat.
{ Reglarea aparatului, avnd montate la tij\ acul [i greutatea adi]ional\,
respectiv prepararea pastei standard (cu dozajul de ap\ determinat anterior), se
execut\ `n acelea[i proceduri ca la punctul 9.3.
{ Se aduce tija astfel `nct vrful acului s\ ating\ suprafa]a pastei, unde se
blocheaz\.
{ Se deblocheaz\ tija, pentru ca acul s\ p\trund\, sub greutatea acesteia
2)
, `n
pasta.
{ Se cite[te, pe scal\, `n\l]imea la care se situeaz\ vrful acului, `n raport cu
placa din sticl\.
{ Se ridic\ tija, `n pozi]ia cea mai `nalt\, unde se blocheaz\, se acoper\ pasta
din inel cu o alt\ plac\ de sticl\ (pentru a evita evaporarea apei) [i se [terge acul, cu
9. CIMENT PORTLAND (I) .
4
2 )
La primele penetr\ri, se recomand\ frnarea tijei, cu mna, pentru a evita deformarea acului prin lovirea de
placa din sticl\. (n.a.)
1 )
Incercarea oficial\ impune prepararea pastei din 500 g de ciment [i amestecarea la malaxorul mecanic
(fig. 10.1), timp de 2 minute, cu vitez\ redus\ [i apoi de 1 minut, cu vitez\ mare. (n.a.)
o crp\ umed\.
{ Se modific\ pozi]ia inelului, pentru ca urm\toarea penetrare s\ se execute la
distan]a de cel pu]in 1 cm de penetr\rile anterioare [i de inel.
Penetr\rile se execut\ din 15 `n 15 minute, pn\ cnd `n\l]imea citit\ pe
scal\ devine cel pu]in egal\ cu 2 mm, moment care se consider\ a fi `nceputul prizei
cimentului.
Dup\ producerea `nceputului prizei, penetr\rile se execut\ la intervale de
30 minute, `n acelea[i condi]ii.
Cnd se constat\ c\ acul p\trunde mai pu]in de (4 ... 5) mm, `n pasta de
ciment, inelul cu past\ se r\stoarn\, pe placa de sticl\, penetr\rile continund pe fa]a
(ini]ial) inferioar\ a probei.
Se consider\ sfr[itul prizei cimentului momentul `n care acul p\trunde `n
proba (pe fa]a ini]ial inferioar\) pe cel mult 0,5 mm.
9. 5. Const an] a de vol um (stabi l it at ea) .
Cimenturile portland pot manifesta dou\ forme de inconstan]\ de volum:
contrac]ie , respectiv expansiune.
Contrac]iile (plastic\, hidraulic\ [i de cabonatare) sunt modific\ri de
volum ce `nso]esc fenomenele fizico-chimice specifice cimentului [i, `n consecin]\,
nu pot fi total eliminate.
Expansiunea nu este specific\ cimentului, ea datorndu-se compozi]iei
defectuase a cimentului (supradozaj de gips, existen]a CaO [i MgO liberi etc.).
Incercarea se execut\ `n trei variante:
{ metoda turtelor;
{ metoda inelului cu ace "Le Chatelier";
{ metoda autoclavei.
9. 5. 1. Met oda turt el or
1)
{ Din past\ standard, pe o
plac\ din sticl\ uns\ cu ulei
mineral, se realizeaz\ o turt\ cu
diametrul de (10 ... 12) cm [i se
introduce, imediat, `n cutia cu
aer umed, unde este p\strat\
timp de 24 ore, la temperatura
de (20+3)
O
C.
{ Se desprinde turta de pe
9. CIMENT PORTLAND (I) .
5
1 )
Metoda nu mai este standardizat, dar este recomandabil a se executa mpreun cu metoda inelului cu ace,
(9.5.2.), pe care o confirm. (n.a.)
a) b)
Fig. 9.2. Fisuri pe turte, indicnd inconstan]a de volum
placa de sticl\, se r\storn\ pe aceasta [i se introduce `ntr-un vas cu ap\ la
temperatura de 20
O
C.
{ Se a[eaz\ vasul pe o surs\ de `nc\lzire, reglat\ astfel `nct fierberea apei s\
`nceap\ dup\ 30 minute [i se men]ine fierberea timp de 3 ore.
{ Se elimin\ sursa de `nc\lzire [i se las\ vasul, cu turta `n ap\, pn\ la r\cirea
acesteia la temperatura de cca. 20
O
C.
{ Se extrage turta din ap\ [i se examineaz\, imediat, pe fa]a plan\, pentru a se
constata eventuala apari]ie a unor fisuri sau deformare de la planeitate : dac\ nu se
constat\ fisuri sau deforma]ii, cimentul prezint\ bun\ constan]\ de volum;
{ fisuri ap\rute, care ating marginea turtei (fig. 9.2.a.), vor indica expansiune;
{ fisuri ap\rute `n cmpul turtei, f\r\ a atinge marginea acesteia (fig. 9.2.b.),
vor indica contrac]ie.
Metoda turtelor constituie o `ncercare calitativ\ `ntruct permite
constatarea inconstan]ei de volum `n ambele sensuri de manifestare, dar nu permite
exprimarea valoric\ a acestor modific\ri de volum.
9. 5. 2. Met oda inel ul ui cu ace.
Inelul cu ace "Le Chatelier" (fig. 9.3.) este constituit dintr-un cilindru din
tabl\ de o]el, deschis pe o generatoare [i
avnd fixate, de o parte [i de cealalt\ a
acesteia, cte un ac lung.
| Inelul, avnd acele legate (pentru ca
generatoarea s\ fie `nchis\), se a[eaz\ pe o
plac\ de sticl\, se umple cu past\ standard [i
se acoper\ cu o alt\ plac\ de sticl\, peste care
se a[eaz\ o mas\ de 100 g.
Astfel preg\tit, inelul se p\streaz\ `n
cutia cu aer umed, timp de 24 ore, la temperatura de (20+3)
O
C, se desface leg\tura
acelor [i se m\soar\ distan]a ( ) dintre vrfurile acestora, dup\ care se fierbe `n d
1
acelea[i condi]ii ca turtele
1)
, Dup\ r\cirea, `n ap\, se m\soar\ distan]a ( ) dintre d
2
vrfurile acelor.
O diferen]\ , va indica producerea expansiunii. d
2
- d
1
> 0
Metoda inelului cu ace permite exprimarea valoric\ a inconstan]ei de
volum, dar numai `n sensul expansiunii, neputnd releva contrac]ia.
9. 5. 3. Met oda aut ocl avei .
Autoclava reprezint\ un recipient `n care se poate realiza o atmosfer\
umed\ (cu vapori de ap\) la temperaturi [i presiuni impuse.
9. CIMENT PORTLAND (I) .
6
1 )
Se recomand\ ca determinarea stabilit\]ii s\ se execute simultan, pe dou\ turte [i cu dou\ inele cu ace,
probele fiind supuse aceluia[i regim de tratare, iar rezultatele ob]inute confirmndu-se reciproc.(n.a.)
pasta
cilindru
ace
leg\tur\
Fig. 9.3. Inel cu ace "La Chatelier"
{ Din past\ standard, se prepar\, prin turnare
`n matri]\, trei epruvete prismatice, cu dimensiuni
de 40 x 40 x 160 mm, avnd `nglobate, la capete,
repere metalice.
{ Matri]a se introduce `n cutia cu aer umed
unde se men]ine o durat\ de 24 ore, la temperatura
de (20+3)
O
C.
{ Epruvetele se decofreaz\ [i li se m\soar\
lungimea (Lo).
{ Se introduc epruvetele `n autoclav\, unde se
men]in 3 ore, la presiunea de vapori de ap\ de
(20+0,5) atm., apoi sunt r\cite lent [i m\surate (L1).
| Aparatul Graf (fig. 9.4.) este compus
dintr-un cadru (jug), un palpator cu [urub de reglare
[i un microcomparator al c\rei tij\ palpeaz\ cel\lalt
reper al epruvetei.
In dotarea aparatului exist\ o prism\ etalon, cu bar\ din invar
1)
.
M\surarea lungimii unei epruvete, cu ajutorul aparatului Graf, se execut\
`n urm\toarea succesiune de opera]ii:
{ se introduce, `n jug, prisma etalon [i se cite[te valoarea indicat\ de
microcomparator ( ); C
1
{ f\r\ a mi[ca [urubul de reglare, se scoate prisma etalon, se introduce
epruveta (de asemenea prismatic\) [i se cite[te indica]ia microcomparatorului ( ). C
2
Dup\ tratarea termic\ a epruvetei, se refac citirile pe prisma etalon ( ), C
3
respectiv pe epruvet\ ( ). C
4
Stabilitatea se calculez\ cu rela]ia:

(C
1
- C
2
) - (C
3
- C
4
)
(C
1
- C
2
)
[mm/m]
9. CIMENT PORTLAND (I) .
7
1 )
Invarul este un aliaj Fe-Ni, cu coeficient de dilata]ie termic\ foarte mic. (n.a.)
L
microcomparator
reper
metalic
jug
epruvet\
[urub de raglare
s
e
c
]
i
u
n
e
v
e
d
e
r
e
Fig. 9.4. Aparat Graf