Sunteți pe pagina 1din 6

8.

IPSOS
finee de m#cinare, apa de amestecare, timp de priz#, expansiune, difuzie.
I psosul de const ruc] i i este un li ant aeri an, sub form\
de pulbere albi cioas\, con] innd, `n principal, CaSO
4
* 0.5H
2
O
[i care, ca urmare a reac] iil or cu apa, prezi nt\ fenomenel e de
priz\ [i de `nt\rire.
Proba de ipsos se usuc\ la mas\ constant\, la temperatura de (40+4)
O
C [i
se cerne prin sita cu ochiurile de 2 mm, pentru a `ndep\rta eventualele granule
aglomerate.
8. 1. Fine] ea de m\ci nare.
Amestecul de ipsos cu ap\ constituie un sistem dispers eterogen
(suspensie) `nct reac]iile chimice `ntre cele dou\ faze vor fi influen]ate de suprafa]a
specific\ a fazei solide; cu ct ipsosul este mai fin m\cinat, cu att va avea suprafa]\
specific\ mai mare [i se va ob]ine un volum mai mare de produse de reac]ie.
| Principiul metodei de determinare const\ `n stabilirea granulozit\]ii
pulberii.
O prob\ avnd masa m =100 g este cernut\ prin sitele cu ochiurile de
0,2 mm [i de 0,075 mm, cantit\]ile re]inute de site fiind cnt\rite ( ) [i raportate la m
i
masa total\ a probei:
r
i
=
m
i
m
x100 [%]
Valorile , ob]inute trebuie s\ fie mai mici dect limitele admise prin r
i
standardul de produs.
8. 2. Apa de amest ecare.
Raportul `ntre fazele pastei (ap\ [i ipsos) determin\ consisten]a acesteia
dar [i structura ce va fi ob]inut\ pentru corpul `nt\rit; cu ct raportul ap\ / ipsos va fi
mai mare, cu att volumul de ap\ liber\ (evaporabil\), mai mare, r\mas dup\
hidratare, va determina formarea unei structuri `nt\rite mai poroas\. Prin acest
mecanism, raportul ap\ / ipsos va influen]a toate caracteristicile ipsosului `nt\rit. De
aceea toate `ncerc\rile se execut\ pe paste cu o anumit\ consisten]\, numit\
consisten]\ normal\, pentru care trebuie determinat raportul ap\ / ipsos necesar.
1
| Principiul metodei de determinare const\ `n prepararea de paste,
men]innd dozajul de ipsos [i variind dozajul de ap\, pn\ la ob]inerea unei paste
care formeaz\, `n condi]iile `ncerc\rii, o turt\ cu un diametru normat.
| Aparatul de `ncercare (Suttard) const\ dinntr-un cilindru (din alam\
1)
), cu
dimensiuni standardizate [i o plac\ de sticl\, pe care acesta se a[eaz\ (fig. 8.1.). Pe
placa de sticl\ sunt marcate dou\ cercuri concentrice: unul pentru pozi]ionarea
cilindrului, iar al doilea cu diametrul de
80 mm, necesar a fi ob]inut pentru turt\.
Pentru a se evita adsorb]ia pe
aparatur\ a unei p\r]i din apa de amestecare
(din past\), `ntreaga aparatur\ [i ustensile de
laborator, ce urmeaz\ a se folosi la `ncerc\ri,
trebuie s\ fie [terse cu o crp\ umed\, bine
stoars\
2)
.
{ Se cnt\re[te o prob\ de ipsos, uscat [i cernut, cu masa m = 200 g.
Intruct nu se cunoa[te cantitatea de ap\ necesar\, se procedeaz\ prin
`ncerc\ri. Se recomand\ `nceperea `ncerc\rilor cu un volum de ap\ V = 130 cm
3
.
{ Se introduce apa `ntr-o capsul\ [i se dizolv\ 0,2 g de citrat de sodiu
3)
.
{ Se presar\ ipsosul peste ap\, `n timp de 30 secunde, urm\rind `nglobarea
`ntregii cantit\]i `n ap\.
{ Se a[teapt\ 30 secunde, pentru ca pulberea de ipsos s\ se umecteze (prin
adsorb]ia apei), dup\ care se amestec\ energic, timp de 1 minut, urm\rind
omogenizarea corespunz\toare a pastei.
{ Imediat, se introduce pasta `n cilindru, pn\ la umplerea corect\ a acestuia, [i
cilindrul se ridic\ pe vertical\. Durata ultimilor opera]ii, de la terminarea
amestec\rii, la ridicarea cilindrului, nu trebuie s\ dep\[easc\ 30 secunde.
{ Se m\soar\, imediat dou\ diametre perpendiculare ale turtei ob]inut\ pe
placa de sticl\; diametrul mediu de (78 ... 80) mm, indic\ consisten]a normal\ a
pastei. Dac\ s-au ob]inut alte diametre, se reiau `ncerc\rile, cu alte probe de ipsos,
adoptndu-se volume de ap\ modificate, pn\ la ob]inerea diametrului necesar
pentru turt\.
| Apa de amestecare pentru pasta de consisten]\ normal\ se exprim\
procentual din masa probei de ipsos:
A =
V
m
x100 [%]
8. IPSOS
2
3 )
Intruct consisten]a pastei se refer\ la sistemul fizic dispers, folosirea citratului de sodiu, cu rolul de
`ntrzietor de priz\, evit\ modificarea consisten]ei prin `nceperea reac]iilor cu apa. (n.a.)
2 )
Aceast\ m\sur\ se aplic\ tuturor `ncerc\rilor implicnd prepararea de paste sau amestecuri cu apa (ciment,
mortare, betoane etc.). (n.a.)
1 )
Sulfatul de calciu este corosiv pentru aliajele feroase. (n.a.)
cilindru
cerc cu
diametrul
necesar
plac\ de
sticl\
Fig. 8.1. Aparat Suttard
8. 3. Pri za.
Pri za unui l iant reprezint \ t otalit at ea fenomenel or
fizi co-chi mi ce ce au ca rezult at t ransformarea amestecul ui
s\u cu apa, di ntr-o past \ pl ast ic\, `ntr-o mas\ ri gi d\, dar
friabil \ (cu rezist en]e mecani ce mici).
Se definesc dou\ momente conven]ionale
1)
:
l ` nceput ul pr i zei , reprezent nd momentul `n care
past a sufer\ o modi ficare sesi zabil\ a consist en] ei [i care
semnifi c\ `nceperea form\ri i structurii liantul ui;
l sfr[i t ul pri zei , reprezentnd momentul `n care se
ob]i ne corpul rigi d [i care semnifi c\ t erminarea form\rii
structurii liantului , aceast a urmnd a se consolida `n
perioada de `nt\rire.
l Diferen]a de timp, ` ntre cele dou\ momente, se
nume[te durat a pri zei .
Toate materialele, preparate cu lian]i care prezint\ priz\, trebuie puse `n
oper\ `naintea `nceperii acesteia, `ntruct deranjarea structurii formate poate avea
consecin]e grave asupra caracteristicilor ce le va c\p\ta materialul `nt\rit.
| Principiul metodei de determinare const\ `n penetrarea unei paste cu un ac
`nc\rcat de o for]\ impus\, varia]ia consisten]ei fiind relevat\ de adncimea de
p\trundere la care acul se opre[te.
Cele dou\ momente ale prizei se determin\, experimental, cu ajutorul
aparatului Vicat (fig. 8.2.).
Sistemul tij\-ac-greutate adi]ional\ are masa de (300+2)g, rezultnd c\
`nc\rcarea pe ac este de 0,3 N. Acest sistem poate fi blocat [i eliberat cu ajutorulu
unui [urub (de blocare). Adncimea de p\trundere a acului, `n past\, se cite[te pe
scala aparatului.
| Aparatul Vicat se preg\te[te `naintea `nceperii `ncerc\rii, dup\ cum
urmeaz\:
{ Se a[eaz\ inelul tronconic (gol) pe batiul aparatului [i placa de sticl\ (ce se
va folosi ca plac\ suport) peste inel.
{ Se deblocheaz\ [i se coboar\ tija, pn\ la sprijinirea vrfului acului pe placa
de sticl\.
{ Se fixeaz\, scala aparatului, `n pozi]ia `n care indicatorul se pozi]ioneaz\ la
8. IPSOS
3
1 )
A se observa c\ toate fenomenele referitoare la priz\ au ca origine de timp momentul contactului liantului cu
apa.. (n.a.)
reperul "0" de la partea superioar\ a acesteia.
{ Se ridic\ tija, `n pozi]ia ce mai `nalt\, unde se blocheaz\.
{ Se ung, cu ulei mineral, inelul tronconic [i placa de sticl\ [i se a[eaz\ `n
pozi]ia de primire a pastei (inelul deasupra pl\cii de sticl\).
| Se prepar\ o past\ de consisten]\ normal\
1)
(cu 200 g ipsos, conform
procedurii 8.2., dar f\r\ citrat de sodiu), se introduce `n inelul tronconic [i se
niveleaz\, sistemul plac\-inel a[ezndu-se, imediat, pe batiul aparatului, `n pozi]ia de
`ncercare (fig. 8.2.).
| Penetrarea pastei se va executa conform urm\toarei proceduri:
{ Se [terge acul aparatului, cu o crp\ umed\, bine stoars\. Se coboar\ tija
aparatului, pn\ `n pozi]ia `n care vrful acului atinge suprafa]a pastei din inel
(indicatorul se pozi]ioneaz\ la reperul "0") unde se blocheaz\. Aceste opera]ii se vor
executa `naintea fiec\rei penetr\ri.
{ Se elibereaz\ tija, prin sl\birea, rapid\, a [urubului de blocare, `nct acesta s\
cad\ liber [i se cite[te, imediat, adncimea de penetrare, pe scala aparatului.
{ Se ridic\ tija, `n pozi]ia ce mai `nalt\, unde se blocheaz\, se [terge acul
pentru `ndep\rtarea ipsosului aderent [i se modific\ pozi]ia probei pentru ca
urm\toarea penetrare s\ se execute la distan]\ de cel pu]in 1 cm fa]\ de cele
anterioare [i fa]\ de inel.
{ Se execut\ penetr\rile din minut, `n minut
2)
.
8. IPSOS
4
2 )
La `nceput, se recomand\ frnarea, cu mna, a c\derii tijei, pn\ la sesizarea modific\rii consisten]ei, pentru
a evita deformarea acului prin lovirea de placa de sticl\. (n.a.)
1 )
Se va nota ore [i minutul `nceperii opera]iei de introducere a ipsosului `n ap\. (n.a.)
0
0
plac\ de sticl\
inel tronconic
ac Vicat
scal\
indicator de profunzime
[urub de
blocare
[uruburi
scal\
tij\
greutate adi]ional\
Fig. 8.2. Aparat Vicat
vedere din fa]\
vedere lateral\
Momentul `n care adncimea de penetrare a pastei de c\tre acul aparatului
Vicat este de 30 mm se consider\ `nceputul prizei.
Momentul `n care acul aparatului Vicat nu mai p\trunde `n prob\, l\snd
doar o u[oar\ urm\ pe suprafa]a acesteia, se consider\ sfr[itul prizei.
| Inceputul, sfr[itul [i durata prizei se exprim\ `n minute [i trebuie s\ se
`ncadreze `n limitele prev\zute de standardul de produs
1)
. In cazul `n care se folosesc
aditivi modificatori de priz\, se poate determina durata admis\ de punere `n oper\ a
materialelor preparate cu ipsosul respectiv.
8. 4. Expansi unea ipsosul ui .
In timpul prizei, pasta de ipsos sufer\ o m\rire de volum de circa 1%.
| Principiul metodei de determinare const\ `n m\surarea dilata]iei liniare a
unei paste de ipsos, introdus\ `ntr-o cuv\ cu un perete fix iar cel\lalt mobil (fig.8.3.).
{ Se ung, u[or, cu ulei
mineral, cuva [i pere]ii
aparatului.
{ Pasta, de consisten]\
normal\, preparat\ conform
procedurii 8.2., f\r\ citrat de
sodiu, se introduce `n cuva
aparatului [i, prin ap\sare
u[oar\ `n cadrul opera]iei de
nivelare, se asigur\ c\ tija
micro-comparatorului se sprijin\ pe peretele mobil, realizndu-se echilibrarea
`mpingerilor. Imediat, se m\soar\, distan]a (L) `ntre pere]ii transversali ai cuvei [i se
face citirea (C1) pe microcomparator.
{ Se las\ aparatul `n atmosfer\ [i, dup\ 24 ore, se face citirea (C2) la
micro-comparator.
| Expansiunea ipsosului ( ) se exprim\ prin alungirea relativ\: L
d
L
d
=
C
2
- C
1
L
[mm/m]
8. 4. Difuzi a apei .
Int\rirea ipsosului se bazeaz\ pe fenomenul de evaporare a apei, `nct
ipsosul `nt\rit este un material poros, cu capacitate mare de absorb]ie a apei,
accentuat\ de caracterul capilar al porilor.
8. IPSOS
5
1 )
A se analiza modul `n care momentele [i durata prizei exprim\ calitatea ipsosului, sub aspectul compozi]iai
[i reactivit\]ii chimice, (n.a.)
A
A
SECT . A-A
comparator
L
perete fix cuv\ perete mobil
batiu
Fig. 8.3. Dilatometru
Di f uzi a exprim\ capacitatea ipsosului ` nt \ri t de a
absorbi ap\, prin capilarit ate.
| Principiul metodei de determinare const\ `n stabilirea vitezei de
ascensiune capilar\ a apei, `ntr-o prob\ de ipsos `nt\rit.
| O epruvet\ prismatic\ (4x4x16 cm), se a[eaz\, `n pozi]ie vertical\, pe o
sit\ situat\ la suprafa]a unei b\i de ap\ (fig. 8.4),
astfel `nct baza epruvetei s\ fie `n contact cu apa.
Momentul a[ez\rii epruvetei constituie originea de
timp a `ncerc\rii.
{ Pentru duratele de timp (Ti) de 1; 4 [i 9
minute, f\r\ a se ridica epruveta, se noteaz\ limita
zonei umede, pe cele patru col]uri ale acesteia.
{ Dup\ consumarea duratei de `ncercare, se
ridic\ epruveta, se m\soare `n\l]imile marcate [i se
calculeaz\ mediile pentru cele trei durate (Hi).
| Se calculeaz\ coeficien]ii de difuzie ( ) C
di
C
di
=
H
i
T
i
[mm/s]
8. IPSOS
6
H
epruvet\
zon\ umed\
sit\
baie
de ap\
Fig. 8.4. Difuzia apei

S-ar putea să vă placă și