2.

CARACTERISTICI FIZI CE (II)

densit #i n grmad, volum de goluri, nfoierea nisipului
2. 1. Densi t \] i `n gr\mad\.
Densi t at ea ` n gr\mad\ reprezint\ masa (m) unit\]ii de
volum (Vg) format de material ele granulare.
q
gx
=
m
V
gx
[kg/dm
3
; kg/m
3
; t/m
3
]
Intruct materialul granular, `n gr\mad\, se poate afla la diferite st\ri de
`ndesare, valoarea densit\]ii `n gr\mad\ se determin\ pentru dou\ st\ri:
{ starea afnat\ ( ), corespunz\toare `ndes\rii ce rezult\ prin turnarea q
ga
materialului granular `n gr\mad\ (f\r\ compactarea lui);
{ starea `ndesat\ ( ), corespunz\toare `ndes\rii maxime ce poate fi ob]inut\ q
gi
la materialul granular respectiv.
| Principiul metodelor de determinare const\ `n aflarea masei nete de
material granular ce umple, `n condi]ii impuse, un recipient cu volumul precis
cunoscut.
Reprezentativitatea probei se
asigur\ prin limitarea inferioar\ a volumului
recipientului, `n func]ie de dimensiunea
maxim\ ( ) a granulelor (tab. 2.1.). F
max .
Materialul granular se usuc\ la
mas\ constant\.
| Anterior execut\rii determin\rii,
recipientul trebuie etalonat. In acest sens, recipientul gol, curat [i uscat se cnt\re[te
( ), apoi se umple cu ap\, pentru a i se determina volumul exact. m
1
Etalonarea volumului poate fi efectuat\ prin dou\ metode:
{ folosind un cilindru gradat pentru m\surarea volumui de ap\ ce se introduce
`n recipient, pn\ la umplerea acestuia;
{ umplerea recipientului cu ap\ distilat\ proasp\t fiart\ [i recnt\rirea lui ( ), m
2
diferen]a de mase , reprezentnd volumul recipientului. m
2
- m
1
1
233 234 10,0 >31,5
186 185 5,0 31,5
109 108 1,0 7,1
`n\l]ime diam.
Dim. interioare (mm) V recipient
(dm
3
)
F max
(mm)
Tabel. 2.1.
Dup\ etalonare, recipientul se usuc\, pentru a fi folosit la determinare.
Umplerea recipientului cu materialul granular se execut\ diferit, `n func]ie
de starea pentru care se execut\ determinarea.
{ Pentru starea afnat\, materialul granular se introduce cu ajutorul unei scafe,
prin turnare de la `n\l]ime constant\, de 10 cm, fa]\ de vrful conului ce se formeaz\
(fig. 2.1. a [i b).
{ Pentru starea `ndesat\, recipientul, avnd un guler prelungitor montat
(fig. 2.1.d), se umple `n trei reprize (straturi de `n\l]ime aproximativ egal\), `n cadrul
fiec\rei reprize fiind b\tut de 50 de ori, cu fundul de o mas\ de lemn, prin c\dere
liber\ de la cca. 5 cm `n\l]ime. In cazul `n care se dispune de mas\ vibrant\,
recipientul, avnd gulerul prelungitor montat, se umple cu materialul granular [i se
vibreaz\ timp de 3 minute.
Dup\ umplere, respectiv `ndep\rtarea gulerului prelungitor, surplusul de
material granular se `ndep\rteaz\ cu ajutorul unei rigle metalice (fig. 2.1.c.). Pentru
starea afnat\, pn\ la `ndep\rtarea excesului de material, recipientul nu trebuie
mi[cat sau supus unor [ocuri, pentru a fi evitat\ `ndesarea materialului.
Recipientul astfel umplut, se cnt\re[te ( ). m
3
| Diferen]a maselor reprezint\ masa net\ a volumului de material m
3
- m
1
corespunz\tor volumului recipientului [i se poate aplica rela]ia de defini]ie a
densit\]ii `n gr\mad\.
2. 2. Vol umul de gol uri .
Vol umul de gol ur i reprezi nt\ ponderea ` n care
volumul `n gr\mad\, ` n stare afnat\, a unui mat eri al
granular, este format din goluril e dintre granule.
V
gol
=
V
goluri
V
ga
x100 [%]
2. CARACTERISTICI FIZICE (II)
2
1
0

c
m
1
0

c
m
recipient
a)
b)
c) d)
Fig. 2.1. Fazele de umplere a recipientului, pentru determinarea densit\]ii `n gr\mad\
con de
material
rigl\
metalic\
sensuri de mi[care
guler prelungitor
scaf\
| Principiul metodei de determinare const\ `n m\surarea volumului de lichid
care `ncape `ntr-un recipient, de volum cunoscut, umplut cu materialul granular.
| Condi]iile de reprezentativitate a probei sunt identice celor de la
determinarea densit\]ii `n gr\mad\.
| Materialele granulare mai mari dect 7,1 mm, se satureaz\ `ntr-o baie de
ap\, apoi, se trec pe un ciur 3,15 mm pentru a se scurge timp de 30 minute, dup\
care se introduc `n vasul volumetric, `n acelea[i condi]ii ca pentru determinarea
densit\]ii `n gr\mad\ `n stare afnat\.
Se elimin\ excesul de material prin radere cu o rigl\ metalic\.
| Volumul de ap\, care `ncape `n recipient, peste materialul granular, poate
fi determinat prin dou\ metode:
{ m\surarea cu ajutorul unui cilindru gradat;
{ cnt\rirea recipientului cu material, `naintea [i dup\ umplerea lui cu ap\
distilat\, diferen]a maselor ob]inute (masa apei) reprezentnd volumul apei
1)
.
In ambele metode, nivelul apei trebuie s\ ajung\ la nivelul superior al
recipientului.
Volumul apei exprim\ volumul golurilor, care se raporteaz\ la volumul
vasulu (volumul `n gr\mad\ `n stare afnat\ al materialului granular).
| Rela]ia de calcul a volumului de goluri, poate fi transformat\ `n raport de
densit\]i, rela]ie ce poate fi folosit\ pentru corelarea caracteristicilor.
V
gol
=
V
goluri
V
ga
=
V
ga
- V
a
V
ga
= 1 -
V
a
V
ga
= 1 -
m
q
a
m
q
ga
= 1 -
q
ga
q
a
3. Infoi erea nisi pul ui
Materialele hidrofile adsorb apa, legnd-o fizic, ca ap\ solid\, `n strat de
pn\ la aproximativ 0,15 mm grosime. Rezult\ c\, `n gr\mad\, la cre[terea umidit\]ii
pn\ la valori la care se realizeaz\ aceast\ grosime a stratului de ap\ adsorbit\,
granulele vor fi `ndep\rtate unele de altele, deci, materialul granular se va `nfoia. La
cre[terea, `n continuare, a umidit\]ii, apa r\mne liber\, inundnd volumul de goluri.
Fenomenul de `nfoiere este cu att mai intens, cu ct materialul granular
este mai m\runt
2)
, `ntruct prezint\ suprafa]\ specific\ mai mare.
| Principiul metodei const\ `n determinarea densit\]ilor `n gr\mad\ `n stare
afnat\ a materialului granular, la diferite umidit\]i [i calcularea unui factor de
`nfoiere `n func]ie de cele dou\ variabile (umiditatea [i densitatea `n gr\mad\).
| O prob\ se constituie din masa m = 2000 g de material uscat la mas\
2. CARACTERISTICI FIZICE (II)
3
2)
Infoierea materialului granular cu dimensiuni mai mari dect 7,1 mm este neglijabil\. (n.a.)
1)
Densitatea apei poate fi considerat\ a fi 1 g/cm
2
. (n.a.)
constant\
3)
.
| Varia]ia umidit\]ii se realizeaz\ cu rat\ constant\ de 2%, prin introdu-
cerea, `n reprize, a cte 40 cm
3
de ap\ [i amestecarea pn\ la omogenizarea probei.
Se determin\ densitatea `n gr\mad\ `n stare afnat\ (conform `ncerc\rii
2.1.), `nti pentru starea uscat\ (w=0) [i apoi la fiecare umiditate (repriz\), pn\ la
inundarea materialului granular.
In cadrul opera]iilor se va urm\ri s\ nu se piard\ material din prob\.
Valorile ob]inute pentru densit\]ile `n gr\mad\ se `nscriu `n tabelul de
rezultate (tab. 2.2.) [i se transpun pe un grafic (fig. 2.1.). Se traseaz\ graficul de
varia]ie a densit\]ii `n gr\mad\, prin interpolarea punctelor ob]inute. In cazul `n care
se constat\ c\ un punct se abate mult de la desf\[urarea normal\ a graficului,
`ncercarea, la umiditatea respectiv\, se repet\
4)
.
| Pentru fiecare umiditate, se calculeaz\
factorul de `nfoiere, cu rela]ia:
I =
q
ga
[100 + w(%)]
q
gaw
- 100 [%]
`n care:
=densitatea `n gramad\ `n stare uscat\; q
ga
= densitatea `n gr\mad\, la umidi- q
gaw
tatea w, de pe graficul interpolat;
Valorile factorului de `nfoiere se transpun
pe acela[i grafic (fig. 3.1.), `ntocmindu-se graficul
de varia]ie.
2. CARACTERISTICI FIZICE (II)
4
4)
Trasarea graficului se face simultan cu `ncerc\rile, pentru a constata astfel de abateri. (n.a.)
3)
Suficient pentru determinarea densit\]ii `n gr\mad\, `n vasul volumetric de 1 dm
3
. (n.a.)
r
g
a
(
k
g
/
m


)
3
1600
1500
1400
0 2 4 6 8 10 12 14
4
8
12
16
20
F
a
c
t
o
r

d
e

`
n
f
o
i
e
r
e

(
%
)
Fig. 2.1. Infoierea nisipului
W (%)
17,68 1550 1550 14
17,89 1520 1530 12
19,73 1470 1480 10
17,95 1465 1480 8
16,16 1460 1460 6
12,43 1480 1470 4
7,37 1520 1530 2
0,00 1600 1600 0
(%) interpolat determinat (%)
I
W
Tab. 2.2.
q
gaw
(kg/m
2
)
| Infoierea nisipului este o caracteristic\ tehnologic\, servind la echivalarea
dozajelor gravimetrice (`n kg) de nisip uscat, `n dozaje volumetrice (`n m
3
) de nisip
umed. In acest sens se aplic\ rela]ia:
N
w
=
N

1 +
I
100

q
ga
Astfel, dac\ pentru nisipul al c\rui grafic de `nfoiere a fost exemplificat `n
fig. 2.1., este necesar un dozaj N = 500 kg (uscat), iar nisipul are umiditatea de 6%,
volumul (V) corespunz\tor va fi:
V =
500

1 +
16.16
100

1600
= 0, 363 m
3
iar masa de nisip umed va fi:
N
w
= V% q
gau
= 0, 363x1460 = 530kg
Diferen]a de mas\ N
W
- N = 530 - 500 = 30 kg reprezint\ apa con]inut\ de
nisip, dup\ cum rezult\ i din rela]ia:
A = Nx
w%
100
= 500x
6
100
= 30 kg

2. CARACTERISTICI FIZICE (II)
5