14.

LEMN
umiditatea, contragerea, densitatea aparent, rezistene mecanice

long.

axa

en
tang

Lemnul este material organic, eterogen, cu structur\ fibroas\, deci,

anizotrop. Caracteristicile lemnului vor depinde de direc]ia pe care se execut\
`ncercarea, `n raport cu direc]ia fibrelor. De
aceea, pentru un cilindru lemnos, se definesc
trei direc]ii principale (fig. 14.1.):
radial\
{ longitudinal\, paralel\ cu axa
cilindrului;
{ radial\, perpendicular\ pe axa
cilindrului [i, `n acela[i timp, perpendicular\
pe inelele anuale;
{ tangen]ial\, perpendicular\ pe axa
cilindrului [i, `n acela[i timp, tangent\ la
Fig. 14.1. Direc]iile cilindrului lemnos
inelele anuale.
Caracteristicile tehnice determinate vor avea sens numai dac\ se
precizeaz\ direc]ia de `ncercare.
Pe de alt\ parte, lemnul con]ine mult\ ap\, sub toate cele trei forme
(liber\, de higroscopicitate [i legat\ chimic).
Dac\ umiditatea variaz\ sub punctul de satura]ie, deci, dac\ variaz\
volumul de ap\ de higroscopicitate, aceast\ varia]ie va fi `nso]it\ de varia]ie
important\ de volum : contrageri, la uscare, respectiv umfl\ri, la umezire.
Modific\rile de volum vor determina modific\ri ale tuturor
caracteristicilor lemnului. De aceea toate caracteristicile lemnului se determin\
pentru umiditatea standard de 15% sau se corecteaz\ valorile ob]inute la alte
umidit\]i (obligatoriu, cunoscute), prin formule determinate experimental, exprimnd
caracteristicile echivalente pentru umiditatea standard.
t.

14.1. Umiditatea lemnului

Principiul metodei de determinare este acela[i ca pentru toate materialele:
o epruvet\ este cnt\rit\ `nainte [i dup\ uscarea ei la mas\ constant\.
In cazul lemnului, epruvetele sunt uscate, `n etuv\, la temperatura de
O
(103+2) C, pentru c\, la temperaturi mai mari dect 110OC, lemnul `ncepe s\ se
descompun\ termic.
O metod\ rapid\, dar mai aproximativ\, pentru determinarea umidit\]ii
1

14. LEMN
lemnului se bazeaz\ pe varia]ia rezistivit\]ii electrice `n func]ie de umiditate. In acest
sens se folose[te un aparat tip ohmmetru ai c\rui electrozi sunt nfip]i (prin batere) `n
proba de lemn la o distan]a fix\ (impus\). Pentru a exprima umiditate `n func]ie de
rezisten]a electric\ m\surat\, aparatul este dotat cu scale de etalonare specifice
fiec\rei specii de lemn.

14.2. Contragerea lemnului.

20

Pentru evaluarea varia]iilor de volum `n func]ie de umiditate, se folosesc

epruvete prismatice (100 x 20 x 20) mm, debitate `n lungul cilindrului lemnos, `nct
fibrele s\ fie orientate `n lungul epruvetei (fig. 14.1.).
Epruvetele sunt c\nt\rite [i li se m\soar\ toate dimensiunile (muchiile),
cu ajutorul unui micrometru, `n trei
100
20
st\ri:
{ imediat dup\ debitare (la
umiditatea natural\);
{ `n starea uscat\ la mas\
constant\;
Fig. 14.2. Epruvet\ pentru determinarea
{ `n starea saturat\.
retractabilit\]ii higroscopice a lemnului
Retractabilitatea higroscopic\ a lemnului se exprim\ prin coeficien]ii de
umflare globali (liniari -a-[i volumici -b-), calcula]i cu formulele:
a=

L max - Lmin
% 100 ;
L max

b=

V max - V min
% 100
V max

[%

`n care:
L min [i L max sunt dimensiunile epruvetei, corespunz\tor fiec\rei direc]ii de
m\surare, respectiv st\rilor de umiditate;
V min [i V max sunt volumele epruvetei, calculate cu dimensiunile medii,
corespunz\tor st\rilor de umiditate.
Raportnd coeficien]ii de umflare globali la diferen]ele de umiditate `n
st\rile considerate pentru calcul, se ob]in coeficien]ii de umflare par]iali
(corespunz\tori varia]iei umidit\]ii de 1%)

14.3. Densitatea aparent\ a lemnului.

Densitatea aparent\ a lemnului se determin\ prin metoda cunoscut\:
cnt\rirea unei epruvete uscate la mas\ constant\, masa ob]inut\ fiind raportat\ la
volum.
In cazul `n care se cunoa[te densitatea aparent\ a lemnului aflat la o
umiditate (w), se poate evalua densitatea aparent\ a aceluia[i lemn, dar aflat la o alt\
2

14. LEMN
umiditate (w1), cu formula:
q wa 1 = q wa 1 - 0, 1 1 - b 1 (w - w 1 )
`n care b1 reprezint\ coeficientul de umflare par]ial.

14.4. Rezisten]ele mecanice ale lemnului.

Cele mai importante rezisten]e mecanice ale lemnului sunt: la
compresiune, la `ntindere axial\ [i la `ncovoiere.
| Rezisten]a la compresiune se determin\ pe epruvete prismatice
(20 x 20 x 60)mm, `ncercate `n dou\ variante, rezultnd rezisten]a la compresiune:
{ paralel\, simbolizat\ RcII;
{ perpendicular\, simbolizat\ Rc I .

curbarea
fibrelor

plan de
lunecare

F A

sect. A-A

pies\ din o]el

16

platanul
presei

F A
platanul presei

epruveta
20

Fig. 14.4. Compresiune perpendicular\

Fig. 14.3. Compresiune paralel\

Schemele de `nc\rcare sunt prezentate `n figurile. 14.3 [i 14.4.
{ In varianta de `nc\rcare paralel\, se `nregistreaz\ valoarea maxim\ a for]ei
indicat\ de manometrul presei, `ntruct, la un moment dat, fibrele lemnului sufer\ o
curbare (frngere) ap\rnd un "plan de lunecare" `n structura epruvetei, moment din
care presiunea `nregistrat\ de manometru `ncepe s\ scad\.
{ In varianta perpendicular\ (radial\), `nc\rcarea se aplic\ prin intermediul
unei piese din o]el, cu muchiile rotunjite. For]a de rupere se consider\ valoarea citit\
la manometru `n momentul `n care se aud primele zgomote ce indic\ ruperea
fibrelor.
F
Rc = r
[N/mm 2 ] ,
Rezisten]ele la compresiune se calculeaz\ cu formula:
Ao
`n care
{ Fr sunt for]ele de rupere, considerate ca mai sus;
{ Ao sunt ariile sec]iunilor de aplicare a for]ei (sec]iunea transversal\ a
3

14. LEMN

20

20

r=

60

epruvetei, pentru `ncercarea paralel\, respectiv (20 x 16) mm2, pentru `ncercarea
perpendicular\.
| Rezisten]a la `ntindere centric\ se determin\ pe epruvete avnd forma [i
dimensiunile prezentate `n fig. 14.5.

100
30

90

30

100

Fig. 14.5. Epruvete din lemn, pentru `ntindere axial\

Se m\soar\ dimensiunile transversale, `n trei sec]iuni, pe lungimea
calibrat\ a epruvetei [i se calculeaz\ mediile lor aritmetice.
Se prinde epruveta `n bacurile presei de `ncercare [i se supune la trac]iune
centric\, pn\ la rupere.
Pentru ca `ncercarea s\ poat\ fi luat\ `n considera]ie, ruperea epruvetei
trebuie s\ se produc\ pe treimea mijlocie a lungimii calibrate.
Rezisten]a se calculeaz\ cu formula:
F
R tII = Amax
o

[N/mm 2 ],

`n care:
{ Fmax este for]a maxim\ `nregistrat\ la pres\;
{ AO este aria sec]iunii pe lungimea calibrat\ a epruvetei, calculat\ cu
dimensiunile medii.
| Rezisten]a la `ncovoiere se determin\ pe epruvete prismatice, conform
fig. 14.6.
Inc\rcarea se aplic\, progresiv, pn\ `n momentul producerii ruperii
fibrelor la partea inferioar\ a epruvetei.
Rezisten]a se calculeaz\ cu formula:
Fl
R ti = 6 o2 [N/mm2 ], `n care:
2 bh
{
{
4

l0 este deschiderea de rezemare a epruvetei;

b [i h sunt l\]imea [i `n\l]imea sec]iunii transversale a epruvetei, `n pozi]ia

14. LEMN
de `ncercare.
F

h=20

reazeme din o]el

l/2=120

300

l/2=120

b=20

Fig. 14.6. Incercarea la `ncovoiere a epruvetelor din lemn

| Toate rezisten]ele mecanice se determin\ pentru umiditate standard
(w=15%). In cazul execut\rii `ncerc\rilor la alte umidit\]i (w1), valorile rezisten]elor
se corecteaz\ cu rela]ii de tipul:
R w = R w 1 [1 + C i (w 1 - w)],
`n care Ci sunt coeficien]i specifici rezisten]ei corectate, corespunz\tori speciei
lemnului [i varia]iei umidit\]ii de 1%.