Sunteți pe pagina 1din 7

5.

CARACTERI STI CI MECANICE ALE AGREGATELOR


strivire, uzur
Rezisten]ele mecanice ale agregatelor, al\turi de celelalte caracteristici,
constituie unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a calit\]ii acestora.
Pentru cazul agregatelor de concasaj, pentru care se cunoa[te roca de
provenien]\, rezisten]ele mecanice se pot determina pe epruvete confec]ionate din
roca masiv\. Pentru celelalte cazuri (agregate de balastier\, agregate de tip ceramic
etc.), rezisten]ele mecanice se determin\ pe probe de material granular.
5. 1. Rezi st en] a la stri vi re stati c\.
Rezisten]a la strivire static\ se determin\ att pentru agregatele grele,
compacte, ct [i pentru agregatele u[oare.
5. 1. 1. Incercarea agregat el or grele.
| Principiul metodei de determinare const\ `n supunerea unui volum de
material granular, avnd granulozitatea cunoscut\, la o energie de compresiune,
impus\, rezisten]a fiind evaluat\ prin modificarea granulozit\]ii, datorit\ strivirii
granulelor.
Pentru agregatele grele, `ncercarea se execut\ `n ipotezele precizate de
tab. 5.1.,
| Volumul probei de material se exprim\ prin volumul `n gr\mad\ `n stare
afnat\.
1
Conform STAS 4606-80, ipotezele III ... VI reprezint\ `ncerc\ri pentru culegere de date experimentale.
sort 40 - 71 VI
10
sort 31.5 - 40 V
7,1 sort 16-31,5 IV
3,15
5 400 1,8
sort 7-16 III
10 5 400 2,1 amestec de sorturi 31,5-40 / 40-71 II
3,15 3 200 1,8 sorturi individuale 7,1-16 i 16-31,5 I
cernere (mm) durata (min) for#a (kN) (dm
3
)
Ciurul de Energia de distrugere Volum
MATERIAL IPOTEZA
Tabel. 5.1. Condi]iile de `ncercare a agregatelor grele
| Preg\tirea probelor const\ `n:
{ sp\larea [i uscarea la mas\ constant\ a materialului;
{ cernerea materialului pentru ob]inerea sorturilor independente;
{ eliminarea granulelor cu forme plat\ [i acicular\;
{ formarea amestecului de sorturi, `n cazul ipotezei II de `ncercare;
{ dozarea probei, `n stare uscat\, pentru realizarea volumului impus.
Masa a probei (m) se poate determina prin dou\ metode:
{ determinarea densit\]ii `n gr\mad\, `n stare afnat\, a materialului ce
urmeaz\ a fi `ncercat, calculndu-se masa necesar\ pentru realizarea volumului
impus;
{ umplerea unui recipient cu volumul impus probei de `ncercare, `n condi]iile
de ob]inere a volumului `n gr\mad\ `n stare afnat\ [i determinarea masei nete a
materialului introdus.
Pentru `ncercarea `n stare uscat\, proba, se poate folosi `n starea de
preg\tire men]ionat\.
In cazul `ncerc\rii `n stare saturat\, proba (dozat\ [i cnt\rit\ `n stare
uscat\) se a[terne pe un ciur, cu ochiurile mai mici dect limita inferioar\ a sortului,
[i se imerseaz\ `n baie de ap\, unde se
men]ine minimum 48 ore, dup\ care ciurul
se men]ine suspendat, timp de 30 minute,
pentru scurgerea excesului de ap\.
| Proba (fie uscat\, fie saturat\) se
introduce `n recipientul de `ncercare
(fig. 5.1.), prin c\dere liber\, de la `n\l]imea
de 5 cm deasupra marginii superioare a
acestuia. Recipientul se scutur\ u[or, pentru
ca granulele s\ se aranjeze, se acoper\ cu
pistonul [i ansamblul, astfel realizat, se
introduce la presa hidraulic\ de compre-
siune.
| Energia de strivire (de distrugere) se produce prin aplicarea, asupra
pistonului, a unei for]e de compresiune care trebuie s\ creasc\ pna la valoarea
impus\, `n durata impus\, corespunz\tor ipotezei de `ncercare (tab. 5.1.).
| Dup\ comprimare, recipientul se scoate din pres\ [i materialul se descarc\
`ntr-o tav\. Dac\ `ncercarea s-a efectuat `n stare saturat\, tava se introduce `n etuv\,
pentru uscarea materialului la mas\ constant\.
Materialul uscat se cerne prin ciurul corespunz\tor ipotezei de `ncercare
(tab. 5.1.) [i se cnt\re[te materialul r\mas pe ciur ( ). m
1
5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
2
piston
Fig. 5.1. Recipient pentru determinarea
rezisten]ei la strivire
repere
guler
prelungitor
proba
plac\ de baz\
mnere
cilindru
| Se calculeaz\:
{ rezisten]a la strivire static\
1)
, prin propor]iile:
R
s
=
m
1
m
x100 [%]
{ coeficientul de `nmuiere la ap\, prin raportul rezisten]elor la strivire `n stare
saturat\ ( ), respectiv, `n stare uscat\ ( ): R
sa
R
su
I =
R
sa
R
us
x100 [%]
5. 1. 2. Incercarea agregat el or u[oare.
Agregatele u[oare au rezisten]e mecanice mult mai mici dect agregatele
grele, compacte. De aceea, parametrii de `ncercare sunt inversa]i: se impune o
anumit\ distrugere a materialului granular, m\surndu-se energia de compresiune
necesar\ producerii acestei distrugeri.
Incercarea se execut\ numai pentru starea uscat\, pe sorturi individuale.
| Recipientului de `ncercare se umple cu material `n acelea[i condi]ii ca
pentru agregatele grele, dar comprimarea se execut\ astfel `nct viteza de p\trundere
a pistonului s\ fie de (0,5 ... 1,0) mm/minut.
Cnd pistonul a p\truns 20 mm, se cite[te for]a realizat\ de pres\ [i
aceasta se deconecteaz\. Adncimea de p\trundere a pistonului `n recipient se
urm\re[te cu ajutorul reperelor trasate pe piston (fig. 5.1.).
| Rezisten]a la strivire a agregatelor u[oare se exprim\ prin raportul:
,
R
s
=
F
A
[daN/cm
2
]
`n care:
F = for]a de compresiune realizat\ `n momentul p\trunderii pistonului, `n
recipient, la adncimea de 20 mm;
A = aria pistonului (sec]iunea recipientului).
5. 2. Rezi st en] a la stri vi re pri n [oc.
Rezisten]a la compresiune prin [oc se determin\, de regul\, pentru piatra
spart\, `n stare uscat\ [i `n stare saturat\.
| Principiul `ncerc\rii este acela[i ca pentru `ncercarea static\: se impune o
energie de distrugere prin lovire [i se determin\ efectul, prin modificarea
granulozit\]ii materialului.
5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
3
1)
In unele cazuri, rezisten]a la strivire se exprim\ prin valoarea complementar\ celei rezultate din rela]ia dat\. (n.a.)
| Proba se constituie din sortul 40 - 50 mm, avnd masa, `n stare uscat\,
calculat\ cu formula:
m { 1, 05q
a
[kg]
unde reprezint\ densitatea aparent\ a materialului (`n kg/m
3
). q
a
{ Proba se dozeaz\ `n stare uscat\ la mas\ constant\. In cazul `ncerc\rii `n stare
saturat\, proba, dozat\ `n stare uscat\, se men]ine imersat\ `n ap\, timp de minimum
48 ore, dup\ care granulele se [terg cu o crp\ umed\, bine stoars\.
{ Se introduce proba `n recipientul de `ncercare, se acoper\ cu pistonul [i se
a[eaz\ pe batiul ma[inii de `ncercare (ciocanul Fppl - fig. 5.2.).
{ Se coboar\ berbecul pn\ la realizarea contactului cu pistonul [i se aduce
rigla cu reperul zero, `n dreptul indicatorului ata[at la berbec.
{ Se execut\ 20 de c\deri libere ale berbecului asupra pistonului, de la
`n\l]imea de 50 cm.
{ In cazul `ncerc\rii `n stare saturat\, materialul se usuc\ la mas\ constant\.
{ Materialul uscat se cerne prin ciurul cu ochiuri de 10 mm.
| Rezisten]a la sf\rmare prin [oc se calculeaz\ prin raportul procentual
`ntre masa frac]iunii de material r\mas\ pe ciur (m
1
) [i masa ini]ial\ (m) a probei.
De asemenea, se calculeaz\ coeficientul de `nmuiere la ap\, prin
raportarea rezisten]ei `n stare saturat\ la rezisten]a `n stare uscat\.
5. 3. Rezi st en] a la uzur\ a agregat el or.
Rezisten]a la uzur\ se determin\, pentru agregatele folosite la drumuri [i
c\i ferate, prin dou\ metode:
{ metoda Deval;
5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
4
G
batiu
recipient
50
0
piston
recipient
A
material
rigl\
cablu
berbec
DETALIUL "A"
Fig. 5.2. Ciocan Foppl
troliu
sistem de
ag\]are
{ metoda Los Angeles.
5. 3. 1. Met oda Deval
| Principiul metodei Deval const\ `n a face ca un num\r de granule s\ se
frece `ntre ele, `n anumite condi]ii, determinndu-se gradul de m\cinare produs.
| Proba de `ncercare este constituit\ din 50 de granule, avnd fiecare
aproximativ 100 g. Granulele
trebuie s\ fie frecate cu o perie de
srm\, sp\late [i uscate la mas\
constant\.
Proba, precis cnt\rit\
(m), se introduce `n cilindrul
ma[inii Deval (fig. 5.3.), acesta se
`nchide cu capacul [i ma[ina este cuplat\, pentru a efectua 10.000 de rota]ii.
In timpul rota]iilor, granulele se freac\ `ntre ele [i de peretele cilindrului,
producndu-se m\cinarea lor superficial\.
Dup\ terminarea rota]iilor, proba se extrage din cilindru, se cerne prin
ciurul cu ochiurile de 2 mm, frac]iunea r\mas\ pe ciur fiind sp\lat\, uscat\ la mas\
constant\ [i cnt\rit\ ( ). m
1
| Rezisten]a la uzur\ Deval (U
d
) se exprim\ prin pierderea relativ\ de
mas\:
U
d
=
m - m
1
m
x100 [%]
{ [i prin coeficientul de calitate (Cc), calculat cu rela]ia:
C
c
=
40
U
d
5. 3. 2. Met oda Los Angel es
| Ma[ina Los Angeles (fig. 5.4.) este alc\tuit\ dintr-un cilindru orizontal,
din o]el, `nchis la ambele capete [i cu o fereastr\ lateral\, ce poate fi `nchis\ cu un
capac prins `n [uruburi. In interiorul cilindrului, pe o generatoare, este fixat un prag
din o]el cu l\]imea de 90 mm.
Odat\ cu materialul granular care se va `ncerca, `n cilindru se introduc [i
bile din o]el cu diametrul de aproximativ 47 mm [i masa de 417 g.
La rotirea cilindrului, pragul antreneaz\ o parte dintre granule [i dintre
bilele de o]el, care vor c\dea peste cele r\mase `n zona inferioar\ a cilindrului. Se
produce astfel frecare [i lovirea reciproc\ a granulelor, dar mai ales, lovirea acestora
de c\tre bilele de o]el, producndu-se, practic, "m\cinarea" materialului granular.
5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
5
30
Fig. 4.3. Ma[in\ Deval
capac cilindru
proba
| Incercarea se execut\ pe sorturi granulare, iar `n cazul balastului, pe
amestec al sorturilor 7,1-16 / 16-20 / 20-31,5 / 31,5-40 mm, `n propor]ii egale.
Masa probei, num\rul de bile din o]el [i num\rul de rota]ii ce se vor
exeuta sunt `n func]ie de sortul materialului granular, conform tab. 5.2.
{ Materialul granular ce urmeaz\ a fi `ncercat se usuc\ la mas\ constant\ [i se
sorteaz\.
{ Se formeaz\ proba la masa impus\ (m) [i se introduce `n cilindrul ma[inii,
odat\ cu bilele din o]el.
{ Se fixeaz\ capacul, pentru `nchiderea cilindrului [i se conecteaz\ ma[ina
pentru a realiza num\rul de rota]ii impus.
{ Se opre[te ma[ina, se extrage materialul din cilindru, se a[terne pe ciurul cu
ochiurile de 1,6 mm., se cerne [i se spal\ cu ap\ pn\ la `ndep\rtarea total\ a
prafului.
{ Materialul r\mas pe ciur se usuc\ la mas\ constant\ [i se cnt\re[te ( ). m
1
| Rezisten]a la uzur\ se exprim\ prin coeficientul Los Angeles (LA), care
5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
6
500 5.000 + 17.5 Balast 0-71
10.000 + 75 63 - 90
1.000 10.000 + 50 31 - 63 / 40 - 63
12
10.000 + 30 25 - 40
11 16 - 25
500 9 5.000 + 10 7 -16 / 8 - 16
7 3 - 8
NR. ROTATII NR. BILE MASA PROBEI (g) SORTUL (mm)
Tab. 5.2. Condi]iile de `ncercare la uzura Los Angeles
cilindru
prag
granule
bile 711 mm
capac
Fig. 5.4. Ma[ina Los Angeles
sens rota]ie
granule [i bile
cilindru
ax de rota]ie
prag
exprim\ pierderea relativ\ de mas\:
LA =
m - m
1
m
x100 [%

5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR
7

S-ar putea să vă placă și