strivire, uzur Rezisten]ele mecanice ale agregatelor, al\turi de celelalte caracteristici, constituie unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a calit\]ii acestora. Pentru cazul agregatelor de concasaj, pentru care se cunoa[te roca de provenien]\, rezisten]ele mecanice se pot determina pe epruvete confec]ionate din roca masiv\. Pentru celelalte cazuri (agregate de balastier\, agregate de tip ceramic etc.), rezisten]ele mecanice se determin\ pe probe de material granular. 5. 1. Rezi st en] a la stri vi re stati c\. Rezisten]a la strivire static\ se determin\ att pentru agregatele grele, compacte, ct [i pentru agregatele u[oare. 5. 1. 1. Incercarea agregat el or grele. | Principiul metodei de determinare const\ `n supunerea unui volum de material granular, avnd granulozitatea cunoscut\, la o energie de compresiune, impus\, rezisten]a fiind evaluat\ prin modificarea granulozit\]ii, datorit\ strivirii granulelor. Pentru agregatele grele, `ncercarea se execut\ `n ipotezele precizate de tab. 5.1., | Volumul probei de material se exprim\ prin volumul `n gr\mad\ `n stare afnat\. 1 Conform STAS 4606-80, ipotezele III ... VI reprezint\ `ncerc\ri pentru culegere de date experimentale. sort 40 - 71 VI 10 sort 31.5 - 40 V 7,1 sort 16-31,5 IV 3,15 5 400 1,8 sort 7-16 III 10 5 400 2,1 amestec de sorturi 31,5-40 / 40-71 II 3,15 3 200 1,8 sorturi individuale 7,1-16 i 16-31,5 I cernere (mm) durata (min) for#a (kN) (dm 3 ) Ciurul de Energia de distrugere Volum MATERIAL IPOTEZA Tabel. 5.1. Condi]iile de `ncercare a agregatelor grele | Preg\tirea probelor const\ `n: { sp\larea [i uscarea la mas\ constant\ a materialului; { cernerea materialului pentru ob]inerea sorturilor independente; { eliminarea granulelor cu forme plat\ [i acicular\; { formarea amestecului de sorturi, `n cazul ipotezei II de `ncercare; { dozarea probei, `n stare uscat\, pentru realizarea volumului impus. Masa a probei (m) se poate determina prin dou\ metode: { determinarea densit\]ii `n gr\mad\, `n stare afnat\, a materialului ce urmeaz\ a fi `ncercat, calculndu-se masa necesar\ pentru realizarea volumului impus; { umplerea unui recipient cu volumul impus probei de `ncercare, `n condi]iile de ob]inere a volumului `n gr\mad\ `n stare afnat\ [i determinarea masei nete a materialului introdus. Pentru `ncercarea `n stare uscat\, proba, se poate folosi `n starea de preg\tire men]ionat\. In cazul `ncerc\rii `n stare saturat\, proba (dozat\ [i cnt\rit\ `n stare uscat\) se a[terne pe un ciur, cu ochiurile mai mici dect limita inferioar\ a sortului, [i se imerseaz\ `n baie de ap\, unde se men]ine minimum 48 ore, dup\ care ciurul se men]ine suspendat, timp de 30 minute, pentru scurgerea excesului de ap\. | Proba (fie uscat\, fie saturat\) se introduce `n recipientul de `ncercare (fig. 5.1.), prin c\dere liber\, de la `n\l]imea de 5 cm deasupra marginii superioare a acestuia. Recipientul se scutur\ u[or, pentru ca granulele s\ se aranjeze, se acoper\ cu pistonul [i ansamblul, astfel realizat, se introduce la presa hidraulic\ de compre- siune. | Energia de strivire (de distrugere) se produce prin aplicarea, asupra pistonului, a unei for]e de compresiune care trebuie s\ creasc\ pna la valoarea impus\, `n durata impus\, corespunz\tor ipotezei de `ncercare (tab. 5.1.). | Dup\ comprimare, recipientul se scoate din pres\ [i materialul se descarc\ `ntr-o tav\. Dac\ `ncercarea s-a efectuat `n stare saturat\, tava se introduce `n etuv\, pentru uscarea materialului la mas\ constant\. Materialul uscat se cerne prin ciurul corespunz\tor ipotezei de `ncercare (tab. 5.1.) [i se cnt\re[te materialul r\mas pe ciur ( ). m 1 5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR 2 piston Fig. 5.1. Recipient pentru determinarea rezisten]ei la strivire repere guler prelungitor proba plac\ de baz\ mnere cilindru | Se calculeaz\: { rezisten]a la strivire static\ 1) , prin propor]iile: R s = m 1 m x100 [%] { coeficientul de `nmuiere la ap\, prin raportul rezisten]elor la strivire `n stare saturat\ ( ), respectiv, `n stare uscat\ ( ): R sa R su I = R sa R us x100 [%] 5. 1. 2. Incercarea agregat el or u[oare. Agregatele u[oare au rezisten]e mecanice mult mai mici dect agregatele grele, compacte. De aceea, parametrii de `ncercare sunt inversa]i: se impune o anumit\ distrugere a materialului granular, m\surndu-se energia de compresiune necesar\ producerii acestei distrugeri. Incercarea se execut\ numai pentru starea uscat\, pe sorturi individuale. | Recipientului de `ncercare se umple cu material `n acelea[i condi]ii ca pentru agregatele grele, dar comprimarea se execut\ astfel `nct viteza de p\trundere a pistonului s\ fie de (0,5 ... 1,0) mm/minut. Cnd pistonul a p\truns 20 mm, se cite[te for]a realizat\ de pres\ [i aceasta se deconecteaz\. Adncimea de p\trundere a pistonului `n recipient se urm\re[te cu ajutorul reperelor trasate pe piston (fig. 5.1.). | Rezisten]a la strivire a agregatelor u[oare se exprim\ prin raportul: , R s = F A [daN/cm 2 ] `n care: F = for]a de compresiune realizat\ `n momentul p\trunderii pistonului, `n recipient, la adncimea de 20 mm; A = aria pistonului (sec]iunea recipientului). 5. 2. Rezi st en] a la stri vi re pri n [oc. Rezisten]a la compresiune prin [oc se determin\, de regul\, pentru piatra spart\, `n stare uscat\ [i `n stare saturat\. | Principiul `ncerc\rii este acela[i ca pentru `ncercarea static\: se impune o energie de distrugere prin lovire [i se determin\ efectul, prin modificarea granulozit\]ii materialului. 5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR 3 1) In unele cazuri, rezisten]a la strivire se exprim\ prin valoarea complementar\ celei rezultate din rela]ia dat\. (n.a.) | Proba se constituie din sortul 40 - 50 mm, avnd masa, `n stare uscat\, calculat\ cu formula: m { 1, 05q a [kg] unde reprezint\ densitatea aparent\ a materialului (`n kg/m 3 ). q a { Proba se dozeaz\ `n stare uscat\ la mas\ constant\. In cazul `ncerc\rii `n stare saturat\, proba, dozat\ `n stare uscat\, se men]ine imersat\ `n ap\, timp de minimum 48 ore, dup\ care granulele se [terg cu o crp\ umed\, bine stoars\. { Se introduce proba `n recipientul de `ncercare, se acoper\ cu pistonul [i se a[eaz\ pe batiul ma[inii de `ncercare (ciocanul Fppl - fig. 5.2.). { Se coboar\ berbecul pn\ la realizarea contactului cu pistonul [i se aduce rigla cu reperul zero, `n dreptul indicatorului ata[at la berbec. { Se execut\ 20 de c\deri libere ale berbecului asupra pistonului, de la `n\l]imea de 50 cm. { In cazul `ncerc\rii `n stare saturat\, materialul se usuc\ la mas\ constant\. { Materialul uscat se cerne prin ciurul cu ochiuri de 10 mm. | Rezisten]a la sf\rmare prin [oc se calculeaz\ prin raportul procentual `ntre masa frac]iunii de material r\mas\ pe ciur (m 1 ) [i masa ini]ial\ (m) a probei. De asemenea, se calculeaz\ coeficientul de `nmuiere la ap\, prin raportarea rezisten]ei `n stare saturat\ la rezisten]a `n stare uscat\. 5. 3. Rezi st en] a la uzur\ a agregat el or. Rezisten]a la uzur\ se determin\, pentru agregatele folosite la drumuri [i c\i ferate, prin dou\ metode: { metoda Deval; 5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR 4 G batiu recipient 50 0 piston recipient A material rigl\ cablu berbec DETALIUL "A" Fig. 5.2. Ciocan Foppl troliu sistem de ag\]are { metoda Los Angeles. 5. 3. 1. Met oda Deval | Principiul metodei Deval const\ `n a face ca un num\r de granule s\ se frece `ntre ele, `n anumite condi]ii, determinndu-se gradul de m\cinare produs. | Proba de `ncercare este constituit\ din 50 de granule, avnd fiecare aproximativ 100 g. Granulele trebuie s\ fie frecate cu o perie de srm\, sp\late [i uscate la mas\ constant\. Proba, precis cnt\rit\ (m), se introduce `n cilindrul ma[inii Deval (fig. 5.3.), acesta se `nchide cu capacul [i ma[ina este cuplat\, pentru a efectua 10.000 de rota]ii. In timpul rota]iilor, granulele se freac\ `ntre ele [i de peretele cilindrului, producndu-se m\cinarea lor superficial\. Dup\ terminarea rota]iilor, proba se extrage din cilindru, se cerne prin ciurul cu ochiurile de 2 mm, frac]iunea r\mas\ pe ciur fiind sp\lat\, uscat\ la mas\ constant\ [i cnt\rit\ ( ). m 1 | Rezisten]a la uzur\ Deval (U d ) se exprim\ prin pierderea relativ\ de mas\: U d = m - m 1 m x100 [%] { [i prin coeficientul de calitate (Cc), calculat cu rela]ia: C c = 40 U d 5. 3. 2. Met oda Los Angel es | Ma[ina Los Angeles (fig. 5.4.) este alc\tuit\ dintr-un cilindru orizontal, din o]el, `nchis la ambele capete [i cu o fereastr\ lateral\, ce poate fi `nchis\ cu un capac prins `n [uruburi. In interiorul cilindrului, pe o generatoare, este fixat un prag din o]el cu l\]imea de 90 mm. Odat\ cu materialul granular care se va `ncerca, `n cilindru se introduc [i bile din o]el cu diametrul de aproximativ 47 mm [i masa de 417 g. La rotirea cilindrului, pragul antreneaz\ o parte dintre granule [i dintre bilele de o]el, care vor c\dea peste cele r\mase `n zona inferioar\ a cilindrului. Se produce astfel frecare [i lovirea reciproc\ a granulelor, dar mai ales, lovirea acestora de c\tre bilele de o]el, producndu-se, practic, "m\cinarea" materialului granular. 5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR 5 30 Fig. 4.3. Ma[in\ Deval capac cilindru proba | Incercarea se execut\ pe sorturi granulare, iar `n cazul balastului, pe amestec al sorturilor 7,1-16 / 16-20 / 20-31,5 / 31,5-40 mm, `n propor]ii egale. Masa probei, num\rul de bile din o]el [i num\rul de rota]ii ce se vor exeuta sunt `n func]ie de sortul materialului granular, conform tab. 5.2. { Materialul granular ce urmeaz\ a fi `ncercat se usuc\ la mas\ constant\ [i se sorteaz\. { Se formeaz\ proba la masa impus\ (m) [i se introduce `n cilindrul ma[inii, odat\ cu bilele din o]el. { Se fixeaz\ capacul, pentru `nchiderea cilindrului [i se conecteaz\ ma[ina pentru a realiza num\rul de rota]ii impus. { Se opre[te ma[ina, se extrage materialul din cilindru, se a[terne pe ciurul cu ochiurile de 1,6 mm., se cerne [i se spal\ cu ap\ pn\ la `ndep\rtarea total\ a prafului. { Materialul r\mas pe ciur se usuc\ la mas\ constant\ [i se cnt\re[te ( ). m 1 | Rezisten]a la uzur\ se exprim\ prin coeficientul Los Angeles (LA), care 5. CARACTERISTI CI MECANI CE ALE AGREGATELOR 6 500 5.000 + 17.5 Balast 0-71 10.000 + 75 63 - 90 1.000 10.000 + 50 31 - 63 / 40 - 63 12 10.000 + 30 25 - 40 11 16 - 25 500 9 5.000 + 10 7 -16 / 8 - 16 7 3 - 8 NR. ROTATII NR. BILE MASA PROBEI (g) SORTUL (mm) Tab. 5.2. Condi]iile de `ncercare la uzura Los Angeles cilindru prag granule bile 711 mm capac Fig. 5.4. Ma[ina Los Angeles sens rota]ie granule [i bile cilindru ax de rota]ie prag exprim\ pierderea relativ\ de mas\: LA = m - m 1 m x100 [%