REZISTENTA LA COMPRESIUNE A BETONULUI

Scopul lucrarii
In cadrul lucrarii se analizeaza modul de rupere a betonului simplu sub actiunea solicitarii de compresiune pe diferite tipuri de epruvete, determinanduse, pecale experimentala, valorile rezistentelor la compresiune. In urma experimentelor efectuate se face aprecierea betonului si incadrarea lui in clasa corespunzatoare, conform STAS 0107/ 0-90.

Consideratii teoretice

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice, care este rezistenta la compresiune in N/m determinata pe cilindri de 150/300mm( sau pe cuburi de latura de 1500mm) la varsta de 28 zile, su a carei valoare se pot situa cel mult de 5% din rezultate. Incercarile preliminare se pot efectua, in functie de scopul urmarit, la varsta de 1, 3, 7, 14 sau 28 de zile iar incercarile de verificare a clasei betonului se efectueazala varsta de 90 de zile in cazul betoanelor hidrotehnice masive, respectiv de 28 zile in cazul betoanelor destinate categorii de constructii. Pastrarea epruvetelo, pana la decofrare se poate face: -intr-o incapere avand temperatura (20 4) si umiditatea (60 5)% sunt decofrate la (20 4) ore de la confectionare si pastrare ( functie de latura epruvetei ) intr un anumit regim de umiditate o anumita perioada de timp; - langa elemantul de constructie, in conditii de umiditate si temperatura indentice, atat inainte cat si dupa decofrare. Numerotarea epruvetelor se face pe fata de turnare sau cea opusa acesteia imediat dupa decofrare si va cuprinde: indicativul prescurtat al unitatii, indicativul seriei si data de confectionare. Epruvetele care urmeaz a fi trimise la laborator de incercari sunt ambalate in cutii de lemn cu rumegus bine umezit sau cu umiditate naturala si sunt trimise cu cel mult 3 zile inainte de data incercarii. Incercare epruvetelor se face perpendicular pe directia de turnare a acestora . Rezistenta la compresiune se calculeaza cu relatia: [N/m ]

Prelevarea si crieteriile de conformitate in cazul in care este folosit betonul preparat in statii se face avand in vedere doua optiuni:

-conformitatea bazat pe probe prelevate din lot - conformitate bazata pe certificatul de calitate a betonului.

Rezistenta cilindricaConform normativului NE 012-99, se determina pe cilindri cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm. Incercare se realizeaza fara diminuarea frecarii de platane ceea ce determina traseul fisurilor de cedare, inclinate spre capete si verticale in zona de mijloc. Daca se realieaza centrarea perfecta, ruperea se poate produce prin lunecare dupa un plan nclinat fata de axa de simetrie a epruvetei la 6 . Valoarea rezistentei la compresiune se calculeaza cu relatia:

Pmax= forta de rupere, citita pe cadranul presei

Ab= aria nominala a sectiunii de beton

Incercare epruvetelor se face la prese de 300 tf. Viteza decrestere a efortului se pastreaza constanta

Rezistenta cubicaPoate fi determinata pe cuburi cu latura de 150mm , 100mm , 200mm , 300mm , functie de dimensiunea maxima a agregatului. Modul de cedare a epruvetelor poate fi influentat de: - Existetna sau inexistenta frecarii intre proba si platanele presei de incercat; - Contactul intre proba si platane; - Viteza de aplicare a incarcarii Cand exista fracare intre platane si proba, tendinta de deformare a betonului in sens transversal este franata la suprafata de contact cu platanele presei, ruperea are loc la o valoare conventionala a rezistentei cubice, prin aparatia unor fisuri inclinate ce pleaca din colturile epruvetei. Diminuarea pana la eliminarea totala a frecarilor de suprafata de contact conduce la o rupere caracterizat prin fisuri paralele cu directia de aplicare a fortei. Eliminarea totala a frecarilor este greu de realizat; diminuarea frecarilor pe suprafetele de contact se poate realiza prin ungerea cu parafina, intercalarea de foi de plumb, sau cu straturi de lubrifiant. Viteza de aplicare a incarcarii este limitata. In conditii de incercare standard se poate pune in evidenta influenta dimensiunilor epruvetei asupra rezistentelor determinate experimental

care se poate scrie: 1,1 Inainte de incercarea la compresiune, cuburile sunt verificate din punctul de vedere al planeitatii si paralelismului fetelor pe care se va aplica sarcina cand epruvetele nu sunt corespunzatoare din acest punct de vedere se recurge la rectificarea fetelor cu o pasta de ciment RIM sau ciment P400. Se masoara xu o precizie de 1mm laturile fetelor care vin in contact cu platanele presei si se determina cu aria sectiunii de beton. Cubul se aseaza cu atentie pe platanul presei care indica forta si se cauta asigurarea unei cresteri constante a efortului asupra epruvetei. Se va determina experimental rezistenta la compresiune si va fi analizat modul de rupere.

Rezistenta prismatica-

Rezistenta prismatica este definita ca fiind efortul unitar de rupere corespunzator unor epruvete de forma prismatica la care raportul h/b 3 (100x100x550mm). Aceasta rezistenta este inferioara celei cubice, intrucat efectul favorabil al frecarii dintre platane si fetele epruvetei se resimte pe zone reduse din inaltimea prismei. Caracterul de rupere al epruvetelor prismatice evidentiaza clar ca eforturile transversale de intindere sunt factorul hotarator in aparitia microfisurilor in vecinatatea defectelor de structutra. Deoarece la epruvetele inalte dificultatile de centrare a epruvetei sunt mai mari, unii cercetatori au propus relatii ce exprima valoarea rezistentei prismatice functie de rezistenta cubica:
-

Betoane de calitate medie: Pentru calitati inferioare de beton Gvozdev a propus relatia: =

La betoanele de calitate superioara, raportul

poate cobora

pana la 0,6 . Incercarea epruvetelor 100x100x300mm se face la presa de 300 tf sau la presa universala. Se va urmari modul de rupere a epruvetelor si se va determina valoarea rezistentei la compresiune pe epruvete prismatice, acestea comparandu-se cu rezistenta la compresiune obtinuta pe cuburi.

Rezistenta pe fragmente de prisma

In urma incercarii prismelor la incovoiere rezulta fragmente de prisma ce pot fi utilizate pentru obtinerea de informatii suplimentare asupra calitatii betonului la diferite faze de executie. Pentru delimitarea exacta a suprafetelor de aplicare a incarcarii se utilizeaza placute metalice de 100x100x100mm. Rezistenta obtinuta in acest mod este echivalenta cu rezistenta cubica determinata pe cuburi cu latura de 100mm.

Rezultate experimentale
Valorile rezistentelor la compresiune, obtinute prin incercari de laborator, se vor trece in tabelul de mai jos si pe baza acestora se vor face abservatii asupra modului de cedare a betonului la compresiune, a calitatii betonului, a valorilor experimentale obtinute si compararea acestora cu cele din STAS10107/0-90.

cu frecare D=150 (200x200x20 H=300 0)

Rezistenta cubicafara fragm. de frecare prism (200x200x20 (100x100x10 0) 0)

100x1000300 mm