Compresiunea Betonului

Rezistenta la compresiune a betonului intarit

Incercarea are ca scop determinarea rezistentei la compresiune a epruvetelor de beton intarit.
Procedeul se aplica in laborator, pentru determinarea rezistentei la compresiune a epruvetelor
confectionate la statiile de betoane si la locurile de punere in opera a betoanelor (SR EN 12390-
3/2005, SR EN 12390-1/2005, SR EN 12390-4/2005).
In ceea ce priveste conditiile de mediu, de preferinta se lucreaza la temperatura de (20 3) oC si
umiditatea aerului sub 65 %, fara a se impune insa strict aceste limite.
Principiul metodei consta in determinarea rezistentei la compresiune prin aplicarea unei forte
uniform crescatoare pe epruvete cubice, cilindrice sau orientativ, pe fragmente de prisme rezultate
de la incercarea la intindere prin incovoiere sau de la incercarea la incovoiere.
a) Aparatura utilizata si materiale necesare incercarii
Aparatura utilizata consta din:
masina sau presa de testat compresiunea, fig.4.26, fig.4.27;
subler exterior 0 - 300 mm.

Presa hidraulica sau mecanica folosita la incercarea epruvetelor are o precizie de 1 %, iar forta
maxima a treptei de functionare adoptata trebuie sa fie egala cu cel mult 8 ori forta de rupere a
epruvetelor supuse incercarilor. Platanele ale presei trebuie sa fie din metal cu o duritate Vickers de
minim 600 HV. Platanul superior este prevazut cu dispozitiv cu rotula al carui centru sa coincida cu
centrul platanelor in vederea transmiterii uniforme si centrice a fortei, fig.4.27.
Verificarile obligatorii ale aparaturii: presele se verifica metrologic anual si se etaloneaza o data la 4
ani; sublerul se etaloneaza la doi ani; se verifica vizual cablul de alimentare, starea stekerului, a prizei
si priza de pamant a presei de incercare. Inainte de efectuarea incercarii se verifica starea de
curatenie a platanelor presei.
Intretinerea aparaturii: cu ajutorul periei de par si daca este necesar cu o bucata curata de material,
se vor indeparta bucatile de beton si praful ramas dupa incercarea fiecarei epruvete, acordandu-se o
atentie deosebita zonei de culisare a pistonului (pentru a nu se introduce praf sau alte particule in
uleiul care actioneaza pistonul). La terminarea lucrului cu presa de incercat, aceasta se sterge cu o
bucata de material textil, curata si uscata.
Materiale necesare pentru efectuarea incercarii:
epruvete de beton intarit: cuburi cu latura de 100 mm, 150 mm, 200 mm si 300 mm;
materiale consumabile: o bucata de material textil curata si uscata pentru stergerea aparaturii si a
epruvetelor de beton, perie.
b) Identificarea si receptia probelor
Epruvetele care urmeaza sa fie supuse incercarii, conform varstei de incercare din fisa
corespunzatoare programarii probelor la incercare, se inregistreaza in "Registrul unic de presa".
Epruvetele se cauta dupa indicativul lor si data confectionarii, informatii inscriptionate pe fiecare
epruveta in parte. Epruvetele se scot din bazinul de pastrare si se sterge surplusul de umezeala de pe
suprafata lor cu un material textil moale si absorbant. Se verifica integritatea epruvetelor, adica
muchii, fisuri, goluri datorate vibrarii incomplete, segregari si se consemneaza in registru la rubrica
de observatii, precizandu-se cand este cazul si aspectele pentru care se considera epruveta
necorespunzatoare. Dimensiunile epruvetelor se masoara astfel,
fig.4.28:se masoara fetele de incercare - doua cate doua (perpendicular pe directia de turnare) si se
alege pentru incercare perechea de fete cu abaterile cele mai mici de la dimensiunea nominala, iar
fetele de incercare alese se marcheaza;pe fiecare fata de incercare se executa 6 masuratori, cate 3
masuratori pe fiecare directie, dupa care se calculeaza valoarea medie pentru fiecare directie;se
inregistreaza valorile medii obtinute pentru fiecare directie, pentru cele doua fete de incercare: X m1,
Ym1 pentru S1 si respectiv, Xm2, Ym2 pentru S2;se masoara cele 4 fete nesupuse incarcarii, pe directia de
actionare a fortei, cate 3 masuratori pe fiecare fata (la 10 mm de muchie si pe ax). se calculeaza
valoarea medie Zm si toate aceste valori se inregistreaza;

ig.4.28- Masurarea
dimensiunilor
epruvetelor din
beton (liniile intrerupte indica pozitia de masurare a dimensiunilor): a) masurarea dimensiunilor
fetelor incarcate ale epruvetelor cubice; b) masurarea fetelor nesolicitate ale epruvetelor cubice; c)
masurarea diametrelor bazelor epruvetelor cilindrice; d) masurarea inaltimilor epruvetelor cilindrice.
Rezultatele masuratorilor se inregistreaza in registru, la rubrica ce contine dimensiunile reale a
epruvetelor. In situatia in care dimensiunile epruvetei se incadreaza in tolerantele de mai jos, atunci
suprafata de incercare se considera ca fiind suprafata nominala:laturile suprafetelor de incercare
sunt cuprinse in intervalul l 0,5 %, unde l este latura nominala;laturile pe directia de actionare a
fortei sunt cuprinse in intervalul l
Daca dimensiunile epruvetelor nu se incadreaza in tolerantele mentionate, se calculeaza suprafata
de incercare, cu conditia ca abaterile de la dimensiunile nominale sa nu fie mai mari de 2 % si la
rubrica de observatii din raport se precizeaza suprafata utilizata in calcul (Snom sau Scalculata). Daca
dimensiunile sau forma epruvetelor de incercat nu sunt in conformitate cu cerintele precizate,
acestea se resping. Nu este necesara masurarea planeitatii fetelor de incercare si a
perpendicularitatii suprafetelor care nu sunt supuse incercarii pe fetele de incercare, daca se verifica
tiparele utilizate la confectionarea epruvetelor. c) Mod de lucru-Incercarea se realizeaza pe
epruvete cu aceeasi stare de umiditate pe care au avut-o in mediul de pastrare, respectiv din locul
de extractie - in cazul carotelor, eventual verificate si cu fetele rectificate.
Epruveta se curata cu peria de par si se pozitioneaza pe platanul inferior al presei de incercare, astfel
ca sarcina sa fie aplicata perpendicular pe directia de turnare a betonului in tipar. Se centreaza
epruveta pe platan cu o acuratete de ± 1 % fata de latura nominala a epruvetei (1,5 mm pentru
cuburile 150 mm). Centrarea epruvetei pe platanul inferior al presei se face tinand seama de liniile
marcate pe acesta. Se fixeaza scara de incercare in functie de clasa betonului si varsta la care se
realizeaza incercarea, astfel incat incercarea sa dureze minim 30 secunde. Se incepe incarcarea
automat; se mentine constanta viteza de incarcare, prestabilita in intervalul V 10 % si se continua
incarcare pana la ruperea epruvetei, moment in care se inregistreaza sarcina la rupere, F, citita pe
cadranul presei. Se descarca manual presa, se scoate epruveta si se
verifica modul de rupere a acesteia; in cazul in care ruperea este nesatisfacatoare, se consemneaza
la rubrica de observatii tipul ruperii, prin asemanare cu unul din modurile reprezentate in fig.4.29 -
4.32 (exemplu de consemnare: rupere fig.4.30/5).

c) Interpretarea
rezultatelor
Rezistenta la
compresiune
este data de relatia:

unde: F - forta de rupere, N; Ac - suprafata de incercare (nominala sau calculata), mm2.

Rezistenta la compresiune calculata se rotunjeste la 0,1 N/mm2. Pentru o serie de epruvete cubice,
rezistenta la compresiune se determina ca media aritmetica a rezultatelor obtinute. Daca unul din
rezultate se abate cu mai mult de 20 % fata de medie, acesta se elimina, recalculandu-se media.
Daca doua din rezultate se abat, in sens contrar, cu mai mult de 20 % fata de medie, determinarea
nu se ia in considerare.
Rezultatele sunt inregistrate in fisa de evidenta a incercarilor pe epruvete de proba din beton intarit,
in registrul unic de presa, fisa de incercare si raportul de incercare (Anexa 4.6, 4.7).
Incercarea de compresiune pe fragmente de prisma se realizeaza pe fragmente de epruvete
prismatice rezultate din alte tipuri de incercari, intindere sau incovoiere. Incercarea se efectueaza pe
epruvete din aceeasi serie, cu aceeasi stare de umiditate pe care au avut-o in mediul de pastrare.
Fiecare fragment de prisma se aseaza intre platanele presei prin intermediul placutelor metalice cu
dimensiuni de 100 x 100 x 12 mm pentru fragmente rezultate din prismele cu sectiune de 100 x 100
mm, 150 x 150 mm, respectiv placute metalice cu dimensiunile de 200 x 200 x 12 mm, pentru
fragmentele rezultate din prismele cu sectiunea de 150 x 150 mm si 200 x 200 mm. Pentru obtinerea
unei centrari cat mai buna a placutelor intermediare, se traseaza linii verticale de reper pe
suprafetele laterale ale fragmentelor de prisma, in raport cu care se face apoi centrarea, fig.4.27.b.
Fragmentele de prisma se aseaza astfel incat directia de incercare sa fie perpendiculara pe directia
de turnare. Intre fragmentele de prisma si placutele intermediare nu se
admite introducerea altor materiale, spre exemplu foi de plumb, carton, pasla, etc. si nici ungerea
placutelor. Forta de compresiune se aplica uniform si continuu pana la ruperea epruvetei, cu o
crestere constanta de 0,6 0,4 N/mm2 s, astfel incat incercarea sa dureze 30 s.
Rezistenta la compresiune determinata pe fragmente de prisma se calculeaza la fel ca si rezistenta
determinata pe cuburi sau cilindrii; aria de incercare va fi data de aria suprafetei unei placute
metalice, in mm2, pe care se aplica forta F.
Rezistenta la intindere prin despicare a betonului intarit
Incercarea are ca scop determinarea rezistentei la intindere prin compresiune (sau despicare),
ruperea avand loc prin despicarea epruvetelor de beton intarit. Procedeul de determinare a acestei
caracteristici se aplica in laborator, pe epruvete confectionate la statiile de betoane sau la locul de
punere in opera a betoanelor (SR EN 12390-6/2005).
Incercarea se realizeaza in conditii de mediu normale; de preferinta, se lucreaza la temperatura de
20 3 oC si umiditatea sub 65 %, fara sa se impuna insa strict aceste limite.
a) Aparatura utilizata si materiale necesare incercarii
Aparatura utilizata consta din:presa de incercat la compresiunea, de regula presa hidraulica sau
mecanica, fig . . .;subler exterior 0 - 300 mm;bucati sau fasii de carton, sipci de lemn de esenta tare
sau textolit cu latimea s = 15 ± 2 mm, grosimea t = 4 ± 1 mm si o lungime cu aproximativ 40 mm mai
mare decat lungimea liniei de contact cu epruvetele (latura cubului, sectiunea transversala a prismei
sau inaltimea carotei in cazul epruvetelor cilindrice);piese de otel intermediare, fig.4.33, utilizate in
cazul efectuarii incercarii pe cuburi sau fragmente de prisma. Daca in timpul incercarii platanul
presei nu vine in contact direct cu epruveta, atunci nu sunt necesare aceste piese intermediare.
Verificarile obligatorii ale aparaturii constau in: verificarea presei si etalonarea acesteia conform
normelor de metrologie, o data la 4 ani; etalonarea sublerului la fiecare 2 ani; verificarea vizuala a
cablului de alimentare, starea stekerului, a prizei si a prizei de pamant a presei de incercat.
Materiale necesare pentru efectuarea incercarii:epruvetele de beton intarit: cuburi cu latura de 150
mm, 200 mm si 300 mm;materiale consumabile: o bucata de material textil curata si uscata pentru
stergerea aparaturii si a epruvetelor de beton, perie de par.
b) Identificarea si receptia probelor
Epruvetele care urmeaza sa fie supuse incercarii, in functie de varsta de incercare din fisa pentru
programarea probelor la incercare, se inregistreaza in formularul "Incercarea la intindere prin
despicare pe epruvete din beton intarit".
Epruvetele se identifica dupa indicativul lor si data confectionarii, inscriptionate pe fiecare epruveta
in parte, se scot din bazinul de pastrare si se sterg de surplusul de umezeala de pe suprafata cu o
bucata de material textil, moale si absorbant. Dupa identificare, se verifica integritatea epruvetelor:
muchii, fisuri, goluri datorate vibrarii incomplete, aparitia fenomenului de segregare. Pentru
realizarea incercarii, urmatoarea etapa consta in masurarea dimensiunilor epruvetelor, astfel:se
masoara fetele de incercare, doua cate doua (perpendicular pe directia de turnare) si se alege
pentru incercare perechea de fete cu abaterile cele mai mici de la dimensiunea nominala. Fetele de
incercare alese se marcheaza, pe fiecare fata de incercare executandu-se 6 masuratori, cate 3
masuratori pe fiecare directie si apoi se calculeaza valoarea medie pentru fiecare directie;se
inregistreaza valorile medii obtinute pentru fiecare directie, pentru cele doua fete de incercare: Xm1,
Ym1 pentru S1 si respectiv, Xm2, Ym2 pentru S2;se masoara cele 4 fete care nu sunt supuse incarcarii (nu
sunt solicitate), pe directia de actionare a fortei, cate 3 masuratori pe fiecare fata (la 10 mm de
muchie si pe ax) si se calculeaza valoarea medie Zm. Rezultatele masuratorilor sunt inregistrate in
formularul corespunzator incercarii la intindere prin despicare, la rubrica "dimensiuni reale
epruvete". In cazul
in care dimensiunile epruvetei se incadreaza in tolerantele de mai jos, suprafata de incercare se
considera ca fiind suprafata nominala:
laturile suprafetelor de incercare sunt cuprinse in intervalul l , unde l este latura nominala;
laturile pe directia de actionare a fortei sunt cuprinse in intervalul l
Daca dimensiunile epruvetelor nu se incadreaza in tolerantele mentionate, se calculeaza suprafata
de incercare, cu conditia ca abaterile de la dimensiunile nominale sa nu fie mai mare de . In situatia
in care dimensiunile sau forma epruvetelor de incercat nu sunt conforme cu cerintele mentionate,
acestea se resping. Nu este necesare masurarea planeitatii fetelor de incercare si a
perpendicularitatii suprafetelor care nu vor fi solicitate in timpul incercarii, daca se verifica tiparele
utilizate la confectionarea epruvetelor .
c) Mod de lucru
Pentru epruvetele pastrate in apa, se sterge excesul de umiditate de pe suprafata epruvetei, inainte
de asezarea ei pe presa de incercare. Se curata prin stergere toate suprafetele portante ale presei si
se indeparteaza pietrisul liber sau alte materiale de pe suprafetele epruvetelor care vor fi in contact
cu rolele.Se supun la incercare toate epruvetele care se afla in aceeasi stare de umiditate cu starea
pe care au avut-o in mediul de pastrare. Epruvetele, curatate cu peria, sunt asezate pe reazemele
presei, astfel incat forta transmisa prin intermediul cutitului sa actioneze perpendicular pe directia
de turnare. Se aseaza epruveta de incercat pe presa, se centreaza corect si cu axa longitudinala a
epruvetei la un unghi drept fata de axa longitudinala a rolelor superioare si inferioare. Se asigura ca
directia de referinta a incercarii este perpendiculara pe directia de turnare a epruvetei. Incarcarea se
aplica numai cand rolele de incarcare si cele de reazem si cutitul dispozitivului sunt asezate pe
epruveta.Viteza de incarcare este de 0,05 0,01 N/mm2s; sarcina pe epruveta se aplica fara socuri si
se creste continuu, cu viteza constanta aleasa ( 1 %), pana cand epruveta nu mai are capacitatea de a
rezista, de a suporta o sarcina mai mare si cedeaza prin rupere. Viteza de incarcare pentru presa de
incercat este data de relatia:

unde: R - viteza de crestere a incarcarii, N/s; s - cresterea in valoare a efortului, N/mm 2s; d1 si d2 -
dimensiunile laterale ale epruvetei, mm; l - distanta intre rolele inferioare, mm.
In cazul in care se lucreaza pe modul automat, se alege pentru incercare scala 3. Se inregistreaza
incarcarea maxima indicata pe cadranul presei, se descarca manual presa, se scoate epruveta si se
inregistreaza eventuala rupere in afara rolelor de incarcare la rubrica de observatii a formularului de
incercare.
Dupa terminarea incercarilor, se vor indeparta de pe presa bucatile de beton si praful ramas dupa
fiecare epruveta incercata, acordandu-se atentie zonei de culisare a pistonului, pentru a nu patrunde
particule in uleiul care actioneaza pistonul.
c) Interpretarea rezultatelor
Rezistenta la intindere prin incovoiere este data de relatiile:pentru betoane cu agregate grele:

pentru betoane cu agregate usoare:

in care: M - momentul incovoietor, N mm; Wpl - modulul de rezistenta, tinand seama de plasticizarea
zonei intinse a prismei de beton, mm3; P - forta maxima in momentul ruperii epruvetei, citita pe
cadranul presei, N; L - distanta dintre reazeme, mm; b - latimea medie a sectiunii transversale, mm;
h - inaltimea medie a sectiunii transversale, mm.
Dimensiunile b si h se masoara perpendicular pe axa longitudinala a epruvetei, in imediata
vecinatate a sectiunii de rupere.
Rezistenta la intindere prin incovoiere calculata se rotunjeste la cea mai apropiata valoare de 0,1
N/mm2. Pentru o serie de epruvete, rezistenta la intindere prin incovoiere se determina ca medie
aritmetica a rezultatelor obtinute.
Daca unul din rezultate se abate cu mai mult de 20 % fata de medie, acesta este eliminat si se
recalculeaza media. Daca doua rezultate se abat, in sens contrar, cu mai mult de 20 % fata de medie,
determinarea nu se va lua in considerare si se vor repeta incercarile pe o noua serie de epruvete.
Rezultatele vor fi inregistrate si centralizate in raportul de incercare corespunzator intinderii prin
incovoiere si fisa de incercare (Anexa 4.10, 4.11).