Sunteți pe pagina 1din 6

1

Tema nr.2

1. Determinarea modulului de deformaie (E) a unui pmnt
n laborator.

ncercarea monoaxial

n principiu ncercarea const n supunerea unei probe cilindrice
de pmnt unei tensiuni verticale de compresiune (
2
=
3
=0),
cresctoare ca intensitate, pn la cedarea probei.
Probele din pmnt de consisten tare cedeaz dup unul sau
cteva planuri de rupere individualizate. n cazul argilelor plastic moi,
cedarea apare prin umflarea lateral simultan cu tasarea probei.
Prin ncercarea la compresiune monoaxial se obine curba
caracteristic a pmntului la compresiune cu deformare lateral liber,
care transpus ntr-un sistem de coordonate (
1
e), permite trasarea
diagramelor
( )
1 1
f c o = i
( )
2 1
f c o =
Pe baza curbelor
( ) f c o = stabilite printr-o ncercare monoaxial
se pot determina:
coeficientul lui Poisson,
modulul de deformaie liniar a pmntului,
rezistena la forfecare a pmntului.

ncercarea triaxial

Aparatul triaxial permite studiul compresibilitii pmnturilor cu
posibilitatea variaiei dup necesiti, a tensiunilor principale
1
i
2
=
3
.
nceracarea se efectueaz pe probe cilindrice nconjurate lateral
de o membran de cauciuc elastic. Presiunea lateral (
2
=
3
) se
realizeaz cu ajutorul unui fluid sub presiune, iar presiunea vertical prin
intermediu platanului superior, acionat de o for P. Proba este supus,
la nceputul determinrii, unui tensor sferic (
1
=
2
=
3
) creat de
presiunea hidrostatic, urmat apoi de aplicarea deviatorului
1
prin
intermediul platanului superior.
2

Posibilitatea tehnic de modificare dirijat a strii de tensiune care
solicit proba, face posibil efectuarea reconsolidrii probelor de pmnt
recoltate, adic readucerea lor la strea dinaintea recoltrii i a le supune
apoi ncercrii.
Spre deosebire de triaxial, n edometru se poate realiza presiunea
de preconsolidare, dar nu se cunoate i nu se poate impune
intensitatea tensiunilor din situ
2
=
3
i nu se poate interveni pentru
modificarea a valorii acestora, independent una de alta (
2 3
o o = ). Sub
aciunea unei astfel de solicitri, proba se deformeaz, deformaia este
controlat prin msurarea deformaiilor specifice e
1
i e
2
= e
3
.

Incercarea edometrica
Incercarea in edometru se efectueaza pe probe netulburate sau
pe probe compacte.

ncercarea const n supunerea unei probe de pmnt, opinut
prin tanare dintr-o prob netulburat, unei tensiuni verticale ,(
1
=N/A)
variabil n trepte, urmrirea tasrilor sub fiecare treapt de ncrcare i
nregistrarea evoluiei lor n timp.
Msurarea deformaiilor, sub ncrcarea constant, se face pe
epruvete cilindrice, cu deformaii laterale nule i cu drenare pe feele
inferioare i superioare.
Prin asemnarea cu ecuaaia constitutiv a rezistenei
materialelor, legea lui Hooke, (= exE), pentru variaii mici ale presiunii
active se poate defini modulul de deformaie edometric n funcie de
presiunea activ, indicele de compresiune i porozitatea iniial.
Asfel:
n rezistena materialelor, deformaia specific determinat
de o cretere a presiunii active
i
este:
i i
i
h
h E
o
c
A A
= =
unde E este modulul de elasticitate, care se determin pe probe
cu deformaie lateral liber.
n mecanica pmnturilor, proba edometric avnd
deformaia lateral mpiedicat iar procesul de compresiune const n
3

reducerea porozitii i nu a deformabilitii materialului (a particulelor)
se adopt formal aceeai structur a ecuaiilor constitutive:
i i
i
h
h M
o
c
A A
= =

unde M
i
este definit ca modul de deformaie edometric.
E=MxM
0

M - modulul de deformatie edometric determinat in laborator;
M
0
coeficient de corecie pentru trecerea de la modulul de deformaie
edometric la modulul de deformaie liniar.


2. Determinarea modulului de deformaie (E) a unui pmnt
in situ.


Incercarea cu placa

Modulul de deformatie liniara E este raportul intre efortul unitar de
compresiune aplicat pamantului si deformatia specifica corespunzatoare.
Incercarea cu placa se aplica atat la pamanturi coezive cat si la
cele necoezive.
In cazul pamanturilor sensibile la umezire si pamanturilor cu
umflari si contractii mari, se aplica numai prevederile referitoare la
aparatura si modul de lucru, conditiile de incercare si interpretare a
rezultatelor fiind cele stabilite prin reglementarile tehnice specifice pentru
aceste tipuri de pamanturi.
Incercarile cu placa pentru determinarea modulului de deformatie
liniara se efectueaza pe amplasamentul constructiei proiectate, in
sondaje deschise (santuri, puturi si galerii), si in foraje.
Incercarea consta in aplicarea unor incarcari verticale, in trepte,
pe o placa rigida asezata pe statul de pamant si masurarea tasarilor.
Fiecare incarcare se mentine pana la stabilizarea tasarii.
Aparatura: placi rigide, dispozitive de lestare, prese pompe
hidraulice, dispozitive de masurare a tasarilor.
Mod de lucru:
4

Talpa sondajului deschis pe care se executa incercarea trebuie sa
aiba dimensiunile in plan de minimum trei ori diametrul sau latura placii.
Forajul in care se prevede efectuarea incarcarii cu placa trebuie
tubat pe intreaga adancime , diametrul forajului trebuie sa fie cu 4..10cm
mai mare decat diametrul placii.

Incercarea presiometric

Incercarea presiometric sau dilatometric se face n guri de
foraj i const, n principiu, din ncrcarea pmntului in situ crend pe
pereii gurilor o presiune prin intermediul unei sonde dilatabile, plasat
ntr-un foraj i stabilirea relaiei presiune - deformaie prin msurarea
deformaiilor radiale.
Instalatia presiometrica conceputa de Menard se compune din :
Sonda presiometrica, Dispozitiv de masura si control.
Incercarea pesiometrica comporta in general urmatoarele faze:
- introducerea sondei in teren,
- punerea sub presiune a apei si gazului din celulele sonda in trepte
de presiune si citirea volumului de apa injectat in celula de
masurare la intervale de 15sec, 30sec, si un minut.
- prelucrarea rezultatelor.
E=E
p
/
E
p
- modulul presiometric,
coeficient de structur variind ntre 0,25 pentru nisip i pietri i
1,00 pentru argile supraconsolidate.

Incercarea penetrometrica

Se efectueaza cu doua tipuri de penetrometre:
- penetrometre dinamice
- penetrometre statice
Penetrometrele dinamice sunt alcatuite in general din:
- sisteme de sustinere,
- sisteme de manevrare cuprinzand printre altele un erbec cu
greutatea de 63,5kg ce cade de la o inaltime de 760mm.
5

- sistem de penetrare cuprinzand tije de penetrare terminate la
capatul inferior cu con de penetrare de dimensiuni diferite sau cu
tubde penetrare.
In principal, incercarea de penetrare dinamica consta in stabilirea
numarului de caderi ale berbecului N, astfel incat conul de penetrare sau
tubul carotier sa patrunda in teren pe o anumita adancime h.
E=8*N daN/cm
2
Penetrometrele statice asigur ptrunderea, prin presare continu
a unui con sau con-tuburi pretectoare intercalate, aunei sonde de
penetrare n pmnt, cu nregistrarea rezistenei la static pe suprfaa
conului metalic R
pc
ct ia a rezistenei la frecare lateral R
pm
.
Modulul de deformaie liniar se poate exprima n funcie de
rezitena la penetrare pe con prin relaiile de urmtorul tip:
E=2xR
pc
E=2,5xR
pc
, pentru fundaii ptrate;
E=3,5xR
pc
, pentru fundaii continui;

3. Determinarea unghiului de frecare interna si coeziunii in
laborator

Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii se face
prin incercarea de forfacare directa.
Forfecarea direct pe plan obligat, dei cea mai criticata, are
extinderea cea mai mare n practica curent.
Aceast ncercare const n fapt n supunerea unei probe
paralelipipedice 6x6x2cm sau mai mari, plasat ntr-o caset de
forfecare constituit din dou pri (mobil - fix), limitata la partea
superioar i inferioar de plci striate i respectiv pietre poroase , la o
for axial constant N i acionarea n trepte sau continuu de o for
tietoare cresctoare n intensitate pn la ruperea/cedarea probei.
Plcile poroase permit evacuarea apei din prob iar plcile striate
perforate mpiedic alunecarea probei pe fundul casetei sau pe pistonul
de ncrcare.


6

Incercarea de forfecare directa se efctueaza pe epruvete de
pamant avand structura naturala sau fiind preparate la o porozitate si
umiditate anumita.
Particulele de pamant trebuie sa nu fie mai mari de 2 mm.
Rezistenta la forfecare depinde de starea de indesare si de
umiditatea pamantului, de marimea incarcarilor normale aplicate si de
gradul de consolidare sub actiunea acestora, precum si de ritmul de
crestere a solicitarii de forfecare.
Rezistenta la forfecare a pamantului
f
variaza cu efortul unitar
normal pe planul de forfecare dupa o lege aproximativ liniara:
f
tg c t o | = +
in care :
- unghiul de frecare interioara a pamantului;
c- coeziunea pamantului.
Dreapta care reprezinta grafic relatia, se numeste dreapta
intrinseca a pamantului iar , c parametrii rezistentei la forfecare.

Pe baza rezultatelor incercarilor de forfecare directa se stabilesc
parametrii rezistentei la forfecare a pamanturilor prin:
- Metoda grafica,
- Metoda analitica

Metoda grafica consta in trasarea dreptei intrinseci prin punctele
de coordonate (, ).
Unghiul dreptei intrinsece cu axa orizontala, reprezinta unghiul de
frecare interna, iar ordonata la originea a acesteia reprezinta coeziunea
pamantului in conditiile tipului de incercare efectuate.
Metoda analitica consta in determinarea prin calcul a parametrilor
rezistentei la forfecare cu ajutorul unor formule.