Geotehnica. Manual Pentru Lucrarile de Laborator. Determinarea Compresibilitatii Pamanturilor Prin Incercarea in Edometru

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
7. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII
PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N
EDOMETRU
7.1. Scopul ncercarii. Definitii
Compresibilitatea si consolidarea pamnturilor se studiaza n laborator cu

ajutorul unui aparat special numit edometru. La aceasta ncercare probele de
pamnt au numai deformatie axiala, deformatiile laterale fiind mpiedicate
de inelul rigid al stantei edometrului.
Aceasta ncercare se executa att pentru pamnturile coezive ct si pentru
pamnturile necoezive care nu prezinta neomogenitate mare si care nu
contin concretiuni ori granule cu diametrul mai mare de 0,1 din naltimea
epruvetei.
Determinarea compresibilitatii pamnturilor se face prin ncercarea de
compresiune. Din aceasta ncercare rezulta:
- curba de compresiune-tasare si curba de compresiuneporozitate,
- indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr,
- modulul de deformatie edometric M,
- coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul de
compresibilitate av,
- presiunea de preconsolidare ? p, respectiv istoricul eforturilor
din teren.
n cazul pamnturilor sensibile la umezire se efectueaza ncercarea la
compresiune prin umezire, determinndu-se si tasarea specifica
suplimentara prin umezire imp.
Determinarea consolidarii pamnturilor se face prin ncercarea de
consolidare. Din aceasta ncercare rezulta:
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N

EDOMETRU
coeficientul de consolidare cv, necesar pentru stabilirea vitezei de

disipare a presiunii apei din porii pamntului si respectiv a vitezei de
tasare,
timpul de consolidare primara,
coeficientul de consolidare secundara c? ,
coeficientul de permeabilitate k.
ncercarile n edometru se efectueaza pe probe netulburate sau pe probe

tulburate, care se vor compacta naintea efectuari ncercarii.
7.2. Principiul metodei
Studierea n laborator a compresibilitatii si consolidarii pamnturilor consta

n urmarirea tasarii probelor precum si a evolutiei n timp a acestora, sub
efectul ncarcarilor axiale verticale, aplicate n trepte. Masurarea
deformatiilor, sub ncarcare constanta, se face pe epruvete cilindrice, cu
deformatii laterale nule si cu drenare pe fetele inferioare si superioare.
7.3. Aparatura si materiale necesare
Pentru determinarea compresibilitatii n laborator sunt necesare

urmatoarele:
a) Edometru (Figura 7-1) compus din:
- placa de baza (1) prevazuta cu un stut (9) la care se poate
racorda o plnie (10),
- piatra poroasa filtranta (2) cu fetele plane,
- locas (3) n care se introduce stanta cilindrica cu epruveta de
ncercat (P),
- piston de ncercare (4) prevazut cu o placa filtranta (5)
- clopot de ghidare (6) a pistonului, prevazut cu o plnie (11),
fixat pe placa suport (7) prin trei suruburi de presiune (8), care
asigura strngerea etansa pe placa de baza (1) prin intermediul
unei garnituri de cauciuc (14),
- inel opritor (12) pentru strngere mpotriva umflarii epruvetei

- comparator (13) cu precizie de minimum 0,01 mm
Placa de baza (1), placa suport (7), pistonul de ncarcare (4),
clopotul de ghidare (6), sunt confectionate din otel inoxidabil.
Stanta cilindrica se recomanda sa aiba diametrul de 70 mm si
naltimea de circa 20 mm. Stanta cilindrica nu trebuie sa aiba joc
fata de locasul placii de baza (1) si clopotul de ghidare (6), sa
permita patrunderea usoara a pistonului (4) si sa aiba grosimea
peretelui astfel nct sa nu permita deformarea laterala, iar
suprafata peretelui interior sa fie slefuita pentru reducerea la
minimum a frecarilor. Stanta cilindrica trebuie sa fie prevazuta cu
cutit si guler prelungitor.
b) Dispozitiv de ncarcare (Figura 7-2) avnd clasa de precizie de
minimum trei si care poate sa asigure mentinerea constanta a
presiunii n timp.
c) Set de lesturi care trebuie sa permita obtinerea urmatoarelor
presiuni unitare (cumulate): 10, 20, 50, 100, 200, 300, 500 si
1000 kPa.
d) Balanta tehnica,
e) Etuva termoreglabila pentru temperatura de 105? 2?C,
f) Exsicator cu clorura de calciu sau alta substanta deshidratanta,
g) Ceas de laborator,
h) Sticle de ceas,
i) Cutite de laborator si cutite cu lama lata si taisul drept,
j) presa pentru scos probele din stuturi
7.4. Pregatirea probelor
Epruvetele se confectioneaza din probe netulburate de pamnt, recoltate sub

forma de monoliti sau carote n stuturi, precum si din probe preparate n
laborator.
Probele preparate n laborator pot fi confectionate din:
- nisip adus la o porozitate data,
- pasta de pamnt saturat,
- pamnt compactat.
Dupa prelevarea sau prepararea probelor, acestea se fasoneaza astfel:
- se aseaza stanta pe masa de laborator sprijinindu-se pe gulerul
prelungitor,

EDOMETRU
se scoate cutitul prelungitor dupa nlaturarea pamntului n

contact cu el, prin miscari ncete de rotire. Se ndeparteaza
surplusul de material, cu un cutit de laborator bine ascutit,
taindu-se de jur mprejur de la margine spre centru. Se
niveleaza materialul din stanta prin taiere, nu prin razuire, cu
un cutit cu lama lata si taisul drept, care se tine tot timpul
operatiei sprijinit pe stanta si usor nclinat fata de orizontala,
- epruveta se aseaza cu fata nivelata pe o suprafata plana curata
si se ndeparteaza gulerul prelungitor nivelnd cea de-a doua
fata ca si pe cealalta.
Se cntareste epruveta de pamnt mpreuna cu stanta si se noteaza valoarea
ntr-un tabel asemanator cu cel din ANEXA 7.1.
Figura 7-1 Edometru

1 placa de baza; 2 piatra poroasa; 3 stanta; 4 piston; 5 placa
poroasa filtranta; 6 cilindru-clopot; 7 placa suport; 8 suruburi de
presiune; 9 orificiu; 10, 11 plnie; 12 piulita; 13 ceas comparator.
Figura 7-2 Dispozitiv de ncarcare

1 prghie de multiplicare; 2 placa de ncarcare; 3 jug de
ncarcare; 4 contragreutate fixa; 5 contragreutate glisanta.
7.5. Mod de lucru
7.5.1.
Pregatirea aparaturii
Edometrul si dispozitivul de ncarcare se instaleaza n pozitie orizontala n

locuri ferite de vibratii. Se verifica ca stantele cilindrice sa nu fie deformate
si sa patrunda usor n locasul edometrului permitnd totodata trecerea libera
a pistonului. Se verifica functionarea normala a comparatorului.
n functie de ncercare, aparatura se pregateste special astfel:
a) Pentru ncercarea de compresiune:
- pietrele poroase se usuca la aer, n cazul epruvetelor cu
umiditate naturala si se satureaza cu apa, n cazul epruvetelor
extrase de sub nivelul hidrostatic sau a celor care vor fi sub

EDOMETRU
nivel de apa constant, prin schimbarea conditiilor

hidrogeologice
b) Pentru ncercarea de consolidare:
- se satureaza cu apa pietrele poroase filtrante,
- se monteaza plnia (10) de la placa de baza (1).
La acest tip de ncercare pentru a se obtine rezultate ct mai bune trebuie sa
se asigure evitarea pierderii de apa din epruvetele de pamnt prin etansarea
ct mai riguroasa a celulei edometrului.
7.5.2.
7.5.2.1.
Efectuarea ncercarilor n edometru
ncercarea de compresiune - tasare
ncercarea se executa pe epruvete de pamnt cu umiditate naturala sau

imersate n tot timpul determinarii.
Se introduce n edometru stanta cilindrica cu proba de pamnt, procednduse astfel:
- se aseaza un disc de hrtie de filtru pe piatra poroasa,
- se aseaza epruveta de ncercat n asa fel nct ea sa se sprijine
pe piatra poroasa,
- se aseaza peste epruveta un alt disc de hrtie de filtru,
- se monteaza clopotul de ghidare o data cu pistonul de
ncarcare, mentinut n pozitie ridicata,
- se strng piulitele de fixare si se da drumul pistonului care
trebuie sa cada liber n stanta.
Celula edometrului, astfel pregatita, se aseaza sub jugul de ncarcare,
centrndu-se n asa fel nct tirantii jugului sa nu atinga locasele de ghidare,
dupa care se monteaza comparatorul si se aduce la zero.
Se aplica o ncarcare initiala, functie de consistenta pamntului (5? 25 kPa),
care se mentine timp de 30 min. Dupa expirarea celor 30 min., se aplica
prima treapta de ncarcare si se declanseaza cronometrul.
Se citesc indicatiile comparatorului dupa 1 min., 30 min., 1h, si apoi din ora
n ora pna la stabilizarea tasarii. Se considera tasarea stabilizata atunci
cnd trei citiri succesive la intervale de o ora nu difera ntre ele cu mai mult
de 0,01. Datele obtinute se nregistreaza.
Dupa stabilizarea tasarii sub treapta de ncarcare respectiva, se aplica
treapta urmatoare de ncarcare, citirile pe comparator facndu-se ca mai sus.
Dupa aplicarea ultimei trepte de ncarcare si stabilizarea tasarii sub aceasta,
se descarca epruveta pna la ncarcarea initiala care se mentine pna la
stabilizarea tasarii, notndu-se tasarea finala.
Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamnt si se

cntaresc, dupa care se scoate epruveta de pamnt din stanta si se usuca n
etuva la 105? 2?C. Dupa uscare pna la masa constanta, se cntareste
epruveta de pamnt si se nregistreaza datele obtinute (vezi ANEXA 7.1).
7.5.2.2.
ncercarea de consolidare
ncercarea se executa pe epruvete de pamnt saturate si imersate n tot

timpul determinarii. Se introduce stanta cilindrica n celula edometrului si
aceasta, la rndul ei, se aseaza sub jugul de ncarcare procedndu-se exact
ca la ncercarea de consolidare.
Se aplica o ncarcare initiala, functie de consistenta pamntului si de
tendinta de umflare a epruvetei (5? 25 kPa) si se inunda epruveta de pamnt.
Nivelul apei se pastreaza, pe ct posibil la nivelul superior al epruvetei.
ncarcarea initiala se mentine timp de 24 h. Durata se poate prelungi la 48 h
n cazul argilelor grase cu permeabilitate scazuta.
Se citeste si se noteaza indicatia comparatorului la expirarea timpului de
mentinere a ncarcarii initiale, dupa care se aplica prima treapta de ncarcare
si se declanseaza ceasul de laborator.
Se citesc indicatiile comparatorului dupa 10 s, 15 s, 30 s, 1 min., 2 min., 4
min., 8 min., 15 min., 30 min., 1 h, 2 h, 4 h, 8 h, 24 h si apoi daca diferenta
ntre ultimele doua citiri (corespunzatoare la 8 h si 24 h) este mai mare de
0,01 mm, se continua citirile din 24 h n 24 h pna la consolidare (diferenta
ntre doua citiri consecutive este de max. 0,01 mm). Datele obtinute se
nregistreaza (vezi ANEXA 7.1).
Dupa consolidarea epruvetei sub treapta respectiva, se aplica treapta
urmatoare de ncarcare, citirile pe comparator efectundu-se ca mai sus.
Dupa aplicare ultimei trepte de ncarcare si consolidarea epruvetei de
pamnt, se descarca epruveta de pamnt pna la ncarcarea initiala, care se
mentine 24 h.
Se nregistreaza indicatiile comparatorului la revenirea epruvetei.
Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamnt si se
cntaresc, dupa care se scoate epruveta de pamnt din stanta si se usuca n
etuva, pe o sticla de ceas, la 105? 2?C. Dupa uscare pna la masa constanta,
se cntaresc epruveta de pamnt si sticla de ceas. Datele obtinute se
nregistreaza (vezi ANEXA 7.1).
7.5.2.3.
ncercarea de compresiune prin umezire
O epruveta de pamnt cu umiditate naturala se ncearca la compresiune asa

cum s-a aratat la subcapitolul 7.5.2.1 ncercarea de compresiune - tasare.

EDOMETRU
O alta epruveta se ncearca la compresiune, exact ca n subcapitolul 7.5.2.1

cu precizarea ca dupa aplicarea ncarcarii initiale epruveta se inunda si
determinarea se efectueaza n totalitate cu epruveta imersata.
Se poate efectua si o singura ncercare pe proba cu umiditate naturala,
inundarea acesteia efectundu-se la presiunea la care se doreste stabilirea
sensibilitatii la umezire imp.
7.6. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor
7.6.1.
7.6.1.1.
Reprezentarea si interpretarea rezultatelor n cazul ncercarii

de compresiune tasare. Parametrii de compresibilitate
Curba de compresiune - tasare
Curba compresiune tasare se obtine prin trecerea pe ordonata a tasarilor

specifice ?, n procente, corespunzatoare presiunilor aplicate ? , iar pe
abscisa logaritmic presiunile ? , n kPa.
Tasarea specifica se obtine cu relatia:
??
?h
?100
h0
[%]
(7-1)
n care
? h este tasarea epruvetei, n centimetri,
h0 este naltimea initiala a epruvetei, n centimetri.
7.6.1.2.
Curba compresiune porozitate
Aceasta curba se obtine din curba de compresiune tasare folosind relatia
?h
?e
?
h0 1 ? e0
(7-2)
unde
?h
este variatia totala a deformatiei specifice verticale a epruvetei
h0
de pamnt;
e0 este valoarea initiala a indicelui porilor;
? e este variatia totala a indicelui porilor corespunzatoare lui
?h
;
h0
h0 este naltimea initiala a probei.

Rezultatele calculelor se reprezinta ntr-un sistem de axe semilogaritmic,
avnd pe abscisa log? si pe ordonata e. Pe aceasta curba se defineste
coeficientul de compresibilitate (vezi 7.6.1.5).
7.6.1.3.
Indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr
Indicele de compresiune Cc reprezinta panta medie a curbei de compresiune

n zona virgina (zona n care presiunea aplicata ? este mai mare dect
presiunea de preconsolidare ? p) si se determina cu relatia:
Cc ? ?
e ? e2
?e
? 1
? log ? '
?'
log 2'
?1
(7-3)
n care
e1 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? 1,
Indicele de recompresiune Cr, reprezinta panta medie a curbei de descarcare
rencarcare si se determina cu aceeasi relatie cu care se determina Cc.
7.6.1.4.
Modulul de deformatie edometric M
Modulul de deformatie edometric se determina cu relatia:
? 2' ? ? 1'
?? '
?
M ?
1
e1 ? e2
?? ?
100
1 ? e0
(7-4)
n care
e0 este indicele initial al porilor.

EDOMETRU
Datorita faptului ca, de regula, presiunile de contact fundatie teren se

gasesc n intervalul 2? 3 daN/cm2 se lucreaza mai mult cu modulul
edometric corespunzator M2-3. Dupa valorile acestuia pamnturile se
clasifica ca n Tabelul 7-1.
Tabelul 7-1
Compresibilitatea
M2-3
pamntului
[kPa]
? 500
Practic incompresibile
00
Cu
redusa
0? 50000
Cu
1000
compresibilitate
medie
0? 20000
Cu
5000
compresibilitate
? 10000
mare
Cu
? 500
compresibilitate
foarte mare
7.6.1.5.
2000
compresibilitate
Coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul

de compresibilitate av
Coeficientul de compresibilitate volumica mv, se determina cu relatia:
e1 ? e 2
1
?? ?
1? e
mv ? 100
? ' 0'
?? '
? 2 ??1
(7-5)
Coeficientul de compresibilitate av, se determina cu relatia:
1
?? ? ?(1 ? e 0 )
? e 100
av ?
?
? m v ?(1 ? e 0 )
?? '
?? '
(7-6)
Presiunea de preconsolidare ? p
7.6.1.6.
Presiunea de preconsolidare reprezinta presiunea efectiva maxima la care a

fost supus pamntul (la adncimea considerata) pe timpul evolutiei sale.
Raportul dintre presiunea de preconsolidare si presiunea efectiva de
consolidare (presiunea geologica ? g sau alta presiune ? c la care a fost
consolidat pamntul) se numeste raport de supraconsolidare si se
simbolizeaza RSC. n functie de marimea acestui raport pamnturile se
considera:
a) pamnt subconsolidat daca RSC? 1,
b) pamnt normal consolidat daca RSC=1,
c) pamnt usor supraconsolidat daca, RSC? 2
d) pamnt moderat supraconsolidat daca 2? RSC? 4,
e) pamnt puternic supraconsolidat daca RSC? 4.
? (%)
? (kPa)
Figura 7-3 Metoda Cassagrande pentru calculul presiunii de

preconsolidare
Determinarea acestei presiuni se face grafo-analitic cu mai multe metode
dintre care n Figura 7-3 se prezinta metoda Cassagrande.

EDOMETRU
7.6.1.7.
Tasarea specifica prin umezire imp
Tasarea specifica prin umezire se determina cu relatia urmatoare:
??h ?h?
? ?100
imp ? ?? i ?
h0 ??
? h0
n care
[%]
(7-7)
? hi
?100 - tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ?
h0
pentru proba ncarcata inundat;
?h
?100 - tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ?
h0
pentru proba ncarcata avnd umiditatea naturala
Tasarea specifica prin umezire este o marime foarte importanta pentru
identificarea pamnturilor sensibile la umezire (P.S.U.) de tipul loessurilor
si pamnturilor loessoide.
De regula pentru acestea s-a dovedit ca im3 are valoarea cea mai mare. Ca
urmare ntr-o prima etapa se face o ncercare compresiune tasare pe o proba
cu umiditate naturala pna la ? = 3 daN/cm2 = 300 kPa, asteptnd
stabilizarea tasarilor.
Apoi sub aceasta ultima treapta de presiune proba este inundata prin plnia
de pe carcasa metalica pna apa iese prin tubul de la baza edometrului (vezi
Figura 7-1). Se masoara din nou tasarea stabilizata pentru proba inundata
sub presiunea constanta de 3 daN/cm2.
Se determina cu ajutorul relatiei (8.7) valoarea im3 n procente. Daca im3 ?
2% pamntul analizat este un pamnt sensibil la umezire.
7.6.2.
7.6.2.1.
Reprezentarea si interpretarea rezultatelor n cazul ncercarii

de consolidare
Coeficientul de consolidare cv si timpul de consolidare

primara
Coeficientul de consolidare cv, se determina prin metoda semilogaritmica

(Cassagrande) sau prin metoda radacinii patrate (Taylor). n cele ce
urmeaza se va expune doar metoda de determinare Cassagrande. Astfel
coeficientul de consolidare verticala se determina cu urmatoarea relatie:
T50% ?H 502 %
cv ?
[cm 2 /s]
t 50%
(7-8)
n care
t50% - timpul corespunzator unei consolidari primare de 50%, n
secunde,
T50% - factor de timp (cu valoarea egala cu 0,197 pentru punctul
corespunzator unei consolidari primare de 50%),
H50% - distanta parcursa de apa, din planul median al epruvetei cu
consolidare primara de 50% spre piatra poroasa, calculata cu
relatia:
h0 ? ? 50% ?
??1 ?
?
2 ? 100 ?
H 50% ?
[cm]
(7-9)
h0 naltimea initiala a epruvetei, n centimetri,

?50% - tasarea specifica la o consolidare primara de 50%
determinata pe curba tasare specifica timp cu reprezentare
semilogaritmica.
Punctul pentru care tasarea la consolidare primara se considera consumata
n proportie de 100%, se determina la intersectia tangentelor la curba de
consolidare, n dreptul ultimului punct de inflectiune.
Punctul de 0% al tasarii pentru consolidarea primara se obtine astfel:
- se alege timpul t1=40s, din acest punct al curbei se duce o
paralela la abscisa pna intersecteaza verticala timpului t2.
t2 ?
t1 40
?
? 10 s
4 4
-
(7-10)
se determina distanta pe verticala timpului t2 de la acest punct

la curba; aceeasi distanta se ia pe verticala timpului t2, de la
curba n sus, acest punct reprezentnd punctul 0% al tasarii.
Se calculeaza tasarea specifica ?50% ca medie aritmetica a tasarilor pentru

consolidarile primare de 0% si de 100%.
Daca se determina coeficientul de consolidare pe directie verticala, cv,
pentru mai multe presiuni de consolidare atunci se poate reprezenta ca n
Figura 7-4 rezultatele obtinute.
Aceste curbe se obtin trecnd pe ordonata coeficientul de consolidare cv,
calculat cu metoda mentionata mai sus, iar pe abscisa ncarcarea.

EDOMETRU
7.6.2.2.
Coeficientul de consolidare secundara
Consolidarea secundara este definita ca descresterea volumului pamntului

dupa ce efortul efectiv a devenit constant, respectiv dupa ce presiunea apei
n pori s-a disipat n timpul consolidarii primare.
Coeficientul consolidarii secundare se determina cu relatia:
2
cv ?? cm ?? ?10 ? 4
2
cv ?? cm ?? ?
?
?
? s ?
?
?
? s ?
? (kPa)
Figura 7-4 Graficul variatiei coeficientului de consolidare

verticala cu efortul unitar efectiv vertical
c? ? ?
1
??
?
?
100 ? log t
? 2 ? ?1
t
100 ?log 2
t1
(7-11)
n care
?2 tasarea specifica la timpul t2, n procente,
?1 - tasarea specifica la timpul t1, n procente.
Coeficientul consolidarii secundare se mai poate determina si cu urmatoarea
relatie:
c? ?
?e
t
(1 ? e0 ) ?log 2
t1
e1 ? e2
t
(1 ? e0 ) ?log 2
t1
(7-12)
Dupa timpul de consolidare primara tp se considera ca deformatia variaza

liniar cu logaritmul timpului.
k?
cv ?a v ?? w
?100
(1 ? e)
[cm/s]
(7-13)
n care
cv coeficientul de consolidare primara, n centimetri patrati pe
secunda,
av coeficientul de compresibilitate, n kPa-1,
?w greutate specifica a apei la temperatura determinarii, n kN/m3,
e indicele porilor sub treapta respectiva.
Urmeaza anexele 7.1.? 7.8. cu formulare corespunzatoare tuturor
ncercarilor de compresibilitate si consolidare descrise n acest capitol.

EDOMETRU
7.7. ANEXA 7.1 - COMPRESIBILITATEA

PAMNTURILOR. CARACTERISTICILE FIZICE
ALE PROBELOR ANALIZATE
Suprafata
Stanta nr.
m2
stanta A
Sticla de ceas nr.
naltime
stanta h0
Densitate schelet
aproximata / determinata
?s
Volum
/cm
stanta
V0
m3
Constanta de
Diametru stanta
d
calcul
INDICI FIZICI
Masa proba umeda
+tara m1
Masa proba uscata +
tara m2
Tara
m3
Masa apa libera
m1 m2
A ?? s
m2 ? m3
INITIAL
F
INAL
Masa proba umeda
m1 m3
Masa proba uscata
m2 m3
Volum proba
c
3
m
Umiditate
w?
m1 ? m2
?100
m2 ? m3
Densitate
m ? m3
? ? 1
V
g
3
/cm
Densitate
m ? m3
?d ? 2
V
g
3
/cm
Porozitate
? m ? m3
n ? ??1 ? 2
V ?? s
?
?
?? ?100
?
Indicele porilor
e?
n
100 ? n
Grad de umiditate
Sr ?
w ?? s 1
?
e 100
Descriere material ..
7.8. ANEXA 7.2 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE N EDOMETRU
[mm ? 10-2]
Citire
Timp cumulat
Tas
comparator ? h
[%]
Sarcina [kPa]
?h
??
h0
Ora
ea specifica
Data
[mm ? 10-2]
comparator ? h
Tasar
Citire
Timp cumulat
Sarcina [kPa]
Ora
Data
nregistrarea rezultatelor
area
specifica
??
[%]
?
h
[mm ? 10-2]
comparator ? h
Citire
Timp cumulat
Sarcina [kPa]
Ora
Data
?h
??
h0
Citire
Timp cumulat
Sarcina [kPa]
Ora
ea specifica
[mm ? 10-2]
comparator ? h
[%]
Data
Tasar
Ta
sarea
specifica
??
[%]
?
h

EDOMETRU
7.9. ANEXA 7.3 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE

N EDOMETRU
Calcule
Masa proba
Stanta
uscata
nr.
m2 m3
Densitate
Diame
schelet aproximata /
tru stanta
/cm
determinata ? s
Supraf
Indicele
ata stanta
m2
porilor initial e0
nalti
Constanta de
me stanta
calcul k ? A ?? s
c
h0
m2 ? m3
Volum
stanta
22
/kPa]
Pa]
v
[%]
[1
e ? kc
[1
[c
=h0-? h
h
Pa]
[c
[k
??
[k
m3
V0
mp
NOTATII SI FORMULE DE CALCUL

Presiunea
efectiva
Tasare sub
sarcina
naltime proba
sub sarcina
?
?h
h=h0-? h
23
[kP
a]
[cm
]
[cm
]

EDOMETRU
Tasare
??
?h
?100
h0
e?
A?? s
?h ? 1
m2 ? m3
specifica sub sarcina

Indicele
porilor sub sarcina
Modulul de
[%]
M?
(? ` ? ? 1` ) ?(1 ? e0 )
?? `
? 2
?2
e1 ? e2
? ? ?10
mv ?
1
M
deformatie edometric
[kPa]
Coeficient de
compresibilitate
volumica
av ?
Coeficient de
compresibilitate
Indice de
specifica suplimentara
Pa]
? e ? ? ?(1 ? e0 ) ?10? 2
? mv ?(1? e0 )
?
?? `
?? `
[1/kPa]
Cc ? ?
compresiune
Tasarea
[1/k
e ?e
?e
? 1 2`
?
? log ? `
log 2`
?1
imp ? ? 2 ?
prin umezire
24
[%]
7.10. ANEXA 7.4 - CURBA DE COMPRESIUNE

TASARE
Rezultatele ncercarii
?=f(? )
kPa]
%]
kPa]
25
1/kPa]
1/kPa]
[%]

EDOMETRU
26
e=(? h/h0)
s (kPa)
27

EDOMETRU
28
7.11. ANEXA 7.5 - CURBA DE COMPRESIUNE

POROZITATE
Rezultatele ncercarii
m
e
[
kPa]
%]
kPa]
1/kPa]
C
v
[
1/kPa]
%]
abor.
abor.
c
c
orectat
orectat
29

EDOMETRU
30
s (kPa)
31

EDOMETRU
7.12. ANEXA 7.6 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE

N EDOMETRU
?
[%]
32
[mm ? 10-
Timp
[kPa]
aplicata ?
specifica
Ora
asarea
cumulat
comparator ? h
T
Data
[mm ? 10-
Timp
[kPa]
cumulat
comparator ? h
aplicata ?
Ora
Data
nregistrarea rezultatelor
T
asarea
specifica
?
[%]
Timp
[kPa]
[mm ? 10-
cumulat
comparator ? h
aplicata ?
Ora
Data
specifica
[%]
33
Timp
[kPa]
asarea
T
[mm ? 10-
cumulat
comparator ? h
aplicata ?
?
Ora
Data
asarea
specifica
?
[%]

EDOMETRU
34
7.13. ANEXA 7.7 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE

N EDOMETRU. CARACTERISTICILE
PROBELOR ANALIZATE
Masa
Stanta nr.
proba uscata
m2 m3
Densitate
Diametru
stanta
schelet aproximata /
m
determinata ? s
Suprafata
Indicele
2
stanta A
porilor initial e0
Constanta
naltime
stanta
h0
/cm3
de calcul
A ?? s
m 2 ? m3
Volum
m3
k[cm/s]
cv[c
t90[s]
H90[
cv[c
t50[s]
H50[
35
m /s]
cm]
m2/s]
cm]
?[%]
logt
V0
h[cm]
? h[cm]
? [kPa]
stanta

EDOMETRU
NOTATII SI FORMULE DE CALCUL

Presiunea efectiva ?
Tasare sub sarcina ? h
naltime proba sub sarcina h=h0-? h
[kPa]
[cm]
[cm]
?h
?100
h0
A?? s
?h ? 1
Indicele porilor sub sarcina e ?
m2 ? m3
Tasare specifica sub sarcina
??
[%]
Timp corespunzator consolidarii primare t50% sau t90%
[s]
h0
(1 ? ? 50% ?10 ? 2 )
2
[cm]
naltimea de drenare
H 50% ?
Coeficient de consolidare n reprezentare logt cv ?

Coeficient de consolidare n reprezentare
Coeficient de consolidare secundara
36
t cv ?
0,197 ?H 502 %
t50%
[cm2/s]
0,848 ?H 902 %
t 90%
[cm2/s]
? ? ?10 ? 2 (? 2 ? ?1 ) ?10 ? 2
c? ? ?
?
? log t
t
log 2
t1
Coeficient de permeabilitate k ?
cv ?av ?? w
?100
(1 ? e)
37
[cm/s]

EDOMETRU
7.14. ANEXA 7.8 - CURBA DE CONSOLIDARE

EDOMETRICA
t
%
%
[
[
kPa]
s]
[
cm2/s]
cm]
38
[
?
cm/s]
39
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU
cv
? cm
??
? s
?10
?4
?
??
?
s (k P a )
40

Geotehnica. Manual Pentru Lucrarile de Laborator. Determinarea Compresibilitatii Pamanturilor Prin Incercarea in Edometru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geotehnica. Manual Pentru Lucrarile de Laborator. Determinarea Compresibilitatii Pamanturilor Prin Incercarea in Edometru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7.1. Scopul ncercarii. Definitii

Compresibilitatea si consolidarea pamnturilor se studiaza n laborator cu

DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N

coeficientul de consolidare cv, necesar pentru stabilirea vitezei de

ncercarile n edometru se efectueaza pe probe netulburate sau pe probe

7.2. Principiul metodei

Studierea n laborator a compresibilitatii si consolidarii pamnturilor consta

7.3. Aparatura si materiale necesare

Pentru determinarea compresibilitatii n laborator sunt necesare