STUDIU ASUPRA BETOANELOR FOLOSITE CA IMBRACAMINTE RUTIERA LA DRUMURILE CU TRAFIC INTENS

Autori: Bordu Alexandru Sever Banghea Liviu Gabriel Coordonator: Prof. Univ. Dr. Ing. Georgescu Ivona

Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanica

1.Determinari pe betonul proaspat

Consistenta betonului proaspat - metoda tasarii Lucrabilitatea este proprietatea unui beton proaspat de a se asigura umplerea cofrajelor si inglobarea armaturilor.

Aparatura utilizata : - trunchi de con cu inaltimea de 30-45 cm - vergea din otel rotund cu diam. de 16 mm si lungimea de 600 mm avand capetele rotunjite in forma de semisfer - rigla metalica cu lungimea de 600 mm - scafa metalica,mistrii, metru pliant

Efectuarea determinarii: - Se umezeste interiorul trunchiului de con si se aseaza pe o suprafata plana - Se umple trunchiul de con cu beton in trei straturi - In fiecare strat se dau cate 25 de impunsaturi respectiv 50 pentru conul cu inaltimea de 45cm

- dupa indesarea betonului se procedeaza la ridicarea trunchiului de con - Imediat dupa ridicarea trunchiului de con se masoara diferenta (h1) dintre inaltimea acestuia si punctul cel mai ridicat al betonului tasat Rezultatul reprezinta tasarea (cm) a probei de beton. In cazul cand rezultatul determinarii este o valoare limitativa a clasei de lucrabilitate, atunci ca rezultat se considera media aritmetica a doua determinari, rotunjita la numere intregi.

Densitatea aparenta a betonului proaspat Densitatea aparenta reprezinta raportul dintre masa probei de beton proaspat si volumul probei respective in stare compactata. Se noteaza cu ra si se masoara in kg/mc sau g/cmc.

Aparatura utilizata : - cantar de 50kg. cu valoarea diviziunii de 10g, - recipient metalic etans de forma cilindrica sau paralelipipedica

- rama prelungitoare prevazuta cu garnitura de etansare - utilaj de compactare, mistrie, rigla metalica Efectuarea determinarii: - Se determina masa m a recipientului si se monteaza prelungitorul la partea superioara a recipientului - Se umezeste suprafata interioara a recipientului folosind o carpa umeda. Se - introduce betonul proaspat in recipient cu ajutorul mistriei - Se compacteaza betonul cu ajutorul masei vibratoare Densitatea aparenta a betonului se calculeaza cu formula: r= m1-m V

2. Incercari pe betonul intarit

In functie de scopul urmarit la efectuarea incercarilor, acestea se impart in: - incercari preliminare - incercari de control pe faze - incercari de verificare a rezistentei la compresiune si/sau intindere a betonului Aparatura utilizata: - recipient pentru prelevarea probei - tipare metalice demontabile cu prelungitoare - masa vibratoare - vergea de compactare - perii de sarma, mistrii, rigla metalica

Efectuarea determinarii: - tiparele metalice se monteaza cu grija -- fetele interioare se ung cu un strat subtire de ulei mineral sau motorina - confectionarea epruvetelor trebuie sa se faca la cel mult 30 minute de la luarea probelor - la confectionare, epruvetele se compacteaza prin vibrare

Termenele de incercare a epruvetelor:Incercarile preliminare se efectueaza la varsta de 7 si 28 zile.Incercarile de efectuare a rezistentei la compresiune si intindere a betonului se efectueaza la varsta de 28 zile

a) Determinarea rezistentelor la compresiune:Rezistenta la compresiune se determina prin aplicarea unei forte uniform crescatoare pe epruvete cubice, cilindrice sau orientativ pe fragmente de prisma rezultate de la incercarea la intindere prin incovoiere sau de la incercarea la incovoiere. Rezistenta la compresiune determinata pe epruvete cubice sau cilindrice se calculeaza cu formula: RC=P/A [N/mm2]

b) Determinarea rezistentei la incovoiere:Rezistenta la incovoiere se determina tinandu-se seama de comportarea elastica a zonei intinse pana la rupere, pe epruvete prismatice , prin aplicarea in mod uniform a unei singure incarcari in mijlocul epruvetei se utilizeaza presa universala

c) Determinarea rezistentei la inghet dezghet:Gradul de gelivitate reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet la care trebuie sa reziste betonul fara ca rezistenta lui la compresiune sa scada cu mai mult de 25% sau fara ca modulul de elasticitate dinamic relativ sa se reduca cu mai mult de 15%. Aparatura utilizata: - camera frigorifica sau orice frigorifer - instalatie cu baie - aparatura de control a temperaturii Efectuarea determinarii: - incercarile se efectueaza pe epruvete in forma de cub - epruvetele se introduc in baia cu apa la temperatura de (20+5)gC cu 4zile inainte de inceperea incercarii. - epruvetele destinate incercarii se introduc in camera frigorifica iar epruvetele martor se pastreza in continuare sub apa

- epruvetele saturate introduse in camera frigorifica la 17 + 20C, se mentin 4h - epruvetele se scot din camera frigorifica si se introduc imediat fie in baia cu apa - epruvetele trebuie asfel asezate inacat sa fie complet inconjurate de aer in timpul fazei de inghet si de apa in timpul fazei de dezghet Dupa ce epruvetele au fost supuse la ciclurile de inghetdezghet stabilite, li se determina pierderea de rezistenta la compresiune, supunand la incercarea la compresiune 3 din epruvetele de incercare si acelasi numar de epruvete martor. Determinarea reducerii rezistentei la compresiune se executa dupa fiecare serie de 25 cicluri pentru betoanele cu grad de gelivitate de G50 si dupa fiecare serie de 50 de cicluri pentru betoanele cu gradele de gelivitate G100 si G150

Incercarea se opreste dupa atingerea numarului de cicluri prescrise sau daca pierderea de rezistenta la compresiune este >25%. Pierderea rezistentei la compresiune se determina cu formula:

N = (Rm-Ri)x100/Rm

Ca rezistenta la inghet-dezghet se considera numarul max. de cicluri succesive pe care epruvetele de beton pot sa le suporte fara sa sufere o reducere a rezistentei la compresiune > 25% fata de cea a epruvetelor martor.