V.

2 DETERMINĂRI ASUPRA BETONULUI PROASPĂT

1. ASPECTE TEORETICE

Betonul proaspăt, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apă și

eventual aditivi, reprezintă starea betonului din momentul amestecării cimentului cu
apa şi agregatele până la punerea în operă care nu trebuie să depăşească începutul
prizei.
Calitatea betonului proaspăt se apreciază ținând cont de o proprietate
importantă a acestuia numită lucrabilitate. Proprietate complexă, lucrabilitatea este
definită ca aptitudinea betonului proaspăt de a umple cofrajele și de a îngloba
armăturile cu un consum minim de energie, în condițiile păstrării omogenității.
Consistența, stabilitatea și compactibilitatea betonului sunt caracteristici
incluse în proprietatea de lucrabilitate.
Consistenţa betonului proaspăt defineşte mobilitatea acestuia sub influența
greutăţii proprii sau a unor forţe exterioare care acționeaza un timp limitat asupra lui.

2. SCOPUL LUCRĂRII

Pe beton proaspăt se efectuează o serie de determinări conform SR EN

12350:2010 și NE 012:2007. În lucrarea de față sunt prezentate metode și procedee
utilizate pentru efectuarea determinărilor de consistență și lucrabilitate, densitate
aparentă și conținut de aer.

3. PARTEA EXPERIMENTALĂ

Pentru a fi siguri că betonul preparat va avea în construcţie caracteristicile

cerute, se fac determinări în stare proaspătă şi întărită.
Pe beton proaspăt determinarea lucrabilităţii se face la max. 30 minute de la
descărcarea din betonieră. Pentru determinarea consistenței, respectiv lucrabilității,
din multitudinea metodelor şi procedeelor utilizate în tehnologia betonului,
SR EN 12350:2010 impune următoarele 4 metode:
- metoda tasării (slump test), SR EN 12350-2:2010 [1];
- metoda remodelării Vebe, SR EN 12350-3:2010 [2];
- metoda gradului de compactare, SR EN 12350-4:2010 [3] ;
- metoda răspândirii (flow test), SR EN 12350-5:2010 [4].
Densitatea aparentă a betonului proaspăt se determină experimental întrucât
se corelează cu o serie de caracteristici ca gelivitatea, compactitatea, permeabilitatea,
rezistențele mecanice, etc, din aceste considerente fiind considerată un indice
important de calitate.
În masa betonului proaspăt intră și o cantitate de aer datorită antrenării inerente
la preparare sau datorită utilizării antrenorilor de aer cu scopul ameliorării unor

50
 Determinări asupra betonului proaspăt
caracteristici. Aerul antrenat la amestecarea componenților poartă numele de aer
oclus și este de obicei sub 2% iar aerul introdus pentru îmbunătățirea unor proprietăți
ca lucrabilitatea betonului proaspăt, gelivitatea betonului întărit, se numește aer
antrenat și este în proporție de maxim 5-6% din volumul betonului.
Determinarea volumului de aer din betonul proaspăt se poate face pe cale
gravimetrică, pe cale volumetrică fără presiune sau volumetric cu presiune.
Standardele în vigoare stabilesc pentru determinarea conținutului de aer două metode
volumetrice cu presiune denumite metoda coloanei de apă și metoda cu manometru.

3.1 Determinarea consistenţei şi lucrabilităţii betonului

3.1.1 Metoda tasării
Metoda tasării se utilizează pentru determinarea consistenței betonului proaspăt
și este aplicabilă betoanelor la care dimensiunea maximă a agregatelor este de
40 mm.

3.1.1.1 Principiul metodei

Metoda constă în măsurarea tasării betonului proaspăt, sub greutatea proprie.
Betonul proaspăt este compactat într-un tipar cu foma de trunchi de con. Atunci când
conul este ridicat vertical, distanța de tasare a betonului permite măsurarea
consistenței lui.

3.1.1.2 Corpuri de încercare

Proba de beton proaspăt trebuie obținută în conformitate cu SR EN 12350-
1:2010 [5]. Proba trebuie reomogenizată înainte de efectuarea determinării utilizând
recipientul pentru reomogenizare și lopata cu extremitate plată (mistria).

3.1.1.3 Dispozitive de măsură

a) Formă pentru realizarea epruvetei de încercat - trunchi de con gol pe interior, din
tablă galvanizată. Opțional, trunchiul de con este prevăzut la partea superioară cu un
prelungitor care are un colier ce permite așezarea corectă pe trunchiul de con.
b) Vergea rotundă de oţel, pentru compactare, cu diametrul de (16±1) mm şi
lungimea de (600 ±5) mm având capetele rotunjite în formă de emisferă.
c) Riglă metalică cu lungimea de 300 mm.
d) Placă de bază, neabsorbantă, rigidă , plană, pe care se poate așeza forma.
e) Recipient pentru reomogenizare, scafă metalică, mistrie, cronometru.

3.1.1.4 Modul de lucru

Trunchiul de con, cu interiorul în prealabil umezit, se aşază pe placa de bază.
Se umple trunchiul de con cu beton în trei straturi, fiecare corespunzând aproximativ
unei treimi din înălţime. Pe fiecare strat se aplică 25 de împunsături cu vergeaua
metalică, repartizându-se uniform pe suprafaţa betonului. Pentru stratul interior,
împunsăturile se aplică, pe toată grosimea, în spirală de la perimetru spre centru iar la
următoarele 2 straturi vergeaua trebuie să pătrundă uşor şi în stratul situat dedesubt.

51
 Determinări asupra betonului proaspăt
După compactarea stratului superior se nivelează suprafaţa betonului și se
ridică, în 2-5 secunde, trunchiul de con printr-o mişcare verticală constantă evitându-
se deplasări laterale sau răsuciri ale acestuia.
Imediat după ridicarea trunchiului de con se măsoară diferenţa, h, dintre
înălţimea acestuia şi punctul cel mai ridicat al betonului tasat (figura 1). Această
diferenţă, măsurată în milimetri, exprimă tasarea betonului.
Metoda nu este aplicabilă pentru tasări sub 10 mm, pentru prăbuşiri sau ruperi
parţiale ale betonului după două încercări consecutive.

3.1.1.5 Calcul şi exprimare rezultate

Încercarea se consideră valabilă dacă rezultă o tasare reală, adică tasarea în
care betonul rămâne, pe ansamblu, intact și simetric.
Se raportează valoarea reală a tasării h, după cum se arată în figura 1, cu
rotunjire la 10 mm.
h

beton formă din

tasat tablă

Figura 1. Măsurarea tasării

3.1.2 Metoda remodelării Vebe

3.1.2.1 Principiul metodei
Metoda constă în stabilirea duratei (timp Vebe) în care proba de beton se
remodelează (trece de la forma iniţială tronconică în forma cilindrică) sub efectul
vibrării.

3.1.2.2 Corpuri de încercare

Proba de beton proaspăt trebuie obținută în conformitate cu SR EN 12350-
1:2010. Înainte de a începe determinarea, proba trebuie reomogenizată utilizând
recipientul pentru reomogenizare.

3.1.2.3 Dispozitive de măsură

a) Consistometru sau vâscozimetru Vebe prezentat în fig.2
b) Vergea metalică de compactare, cu diametrul de 16 mm şi lungimea de 600 mm,
cu secțiune transversala circulară și cu extremităţile rotunjite.
c) Recipient pentru reomogenizare, scafă metalică, mistrie, cronometru.

3.1.2.4 Modul de lucru

În recipientul cilindric fixat de masa vibrantă se pune tiparul tronconic care se
umple cu beton ca la metoda tasării. Se ridică tiparul şi se aduce discul uşor la
suprafaţa betonului citindu-se pe tija (6) tasarea betonului (figura 2).

52
 Determinări asupra betonului proaspăt
Se pune masa vibrantă în funcţiune în acelaşi timp cu cronometrul. Prin discul
transparent se urmăreşte remodelarea betonului; în momentul în care faţa interioară a
discului transparent este complet acoperită cu beton se opreşte cronometrul şi
vibrarea. Se înregistrează timpul cronometrat.
6
7

5 Figura 2. Aparat Vebe

1 – vas tronconic;
1 2 – recipient cu formă cilindrică;
3 – beton proaspăt;
2
4 – masă vibratoare;
3 5 – disc transparent;
6 – tijă gradată;
4 7 – braț metalic pivotant

Întreaga operație, de la începutul umplerii, se realizează fără întrerupere și se

termină în 5 minute.

3.1.2.5 Calcul şi exprimare rezultate

Timpul Vebe exprimă consistența betonului supus încercării și reprezintă
timpul cronometrat în care are loc remodelarea betonului, valoarea fiind rotunjită la
cea mai apropiată secundă. Rezultate concludente se obţin pentru timpi de remodelare
cuprinşi între 5 şi 30 secunde.
Dacă în urma ridicării formei tronconice betonul s-a tasat fără să atingă
peretele recipientului cilindric, atunci tasarea este măsurabilă (figura 3a). În cazul în
care betonul a atins recipientul cilindric, a avut loc o tasare cu forfecare (figura 3b)
sau cu prăbușire (figura 3c). În toate cele trei cazuri se consemnează tipul de tasare.

a) Tasare măsurabilă b) Tasare cu forfecare c) Tasare cu prăbușire

Figura 3. Forme de tasare

3.1.3. Metoda gradului de compactare

3.1.3.1 Principiul metodei
Metoda constă în stabilirea raportului dintre înălţimea iniţială a betonului
introdus într-un recipient (vas) de formă dată şi înălţimea betonului compactat
(corespunzătoare densităţii maxime) în recipientul respectiv.

3.1.3.2 Corpuri de încercare

Proba de beton proaspăt trebuie obținută în conformitate cu SR EN 12350-
1:2010. Proba trebuie reomogenizată, înainte de a începe determinarea.

53
 Determinări asupra betonului proaspăt

3.1.3.3 Dispozitive de măsură

a) Recipient prismatic din tablă de oţel având dimensiunile interioare de
200x200x400 mm;
b) Utilaj de compactare (masă vibrantă cu frecvenţă de cca. 2400 oscilaţii/min.);
c) Mistrie destinată umplerii recipientului, riglă gradată.

3.1.3.4 Modul de lucru

Vasul prismatic, cu suprafaţă interioară bine curăţată şi umezită se aşază pe
masa vibrantă (figura 4). Se introduce betonul în vas, lăsându-l să cadă liber de pe
părţile laterale ale mistriei, de la cele patru margini superioare ale vasului.
După umplerea vasului, se înlătură excesul de beton evitând îndesarea. Se
compactează betonul prin vibrare, până când nu se mai constată reducerea volumului.
- nivel beton la turnare

- nivel beton după

s

Figura 4. Dispozitiv pentru determinarea

h = 400 mm

gradului de compactare: 1 – recipient

1 paralelipipedic; 2 – masă vibratoare
h-s

După compactare se determină valoarea s (figura 4), în mm, ca medie a

distanţelor dintre suprafaţa betonului compactat şi marginea superioară a vasului. Se
obține acestă valoare cu exactitate de un milimetru prin măsurare la mijlocul fiecărei
laturi a recipientului.

3.1.3.5 Calcul şi exprimare rezultate

Gradul de compactare se calculează cu relaţia:
h 400
Gc = =
h − s 400 − s
în care: h este înălţimea interioară a recipientului, în mm;
h-s - înălţimea betonului compactat, în mm;
s - valoarea medie a distanţei între suprafaţa betonului compactat şi
marginea superioară a vasului prismatic, în mm.

3.1.4 Metoda răspândirii

3.1.4.1 Principiul metodei
Principiul metodei constă în determinarea cosistenței betonului proaspăt prin
măsurarea răspândirii betonului pe o masă plană care este supusă la nu număr
standardizat de șocuri. Metoda nu se aplică pentru betonul autocompactant sau
betonul expandat.

54
 Determinări asupra betonului proaspăt

3.1.4.2 Corpuri de încercare

Proba de beton proaspăt trebuie obținută în conformitate cu SR EN 12350-
1/2010. Proba trebuie reomogenizată, înainte de a începe determinarea, utilizând
recipientul pentru reomogenizare și mistria.

3.1.4.3 Dispozitive de măsură

a) Masă de răspândire prezentată în fig. 5;
b) Tipar metalic de forma unui trunchi de con și bară de compactare;
c) Riglă sau bandă de măsurare, cu lungimea de minim 700 mm, vas de
reamestecare, mistrie, canciog, cronometru.
1
Figura 5. Masa de răspândire
2 1 – placă de metal;
3 2 – marcaje;
9 3 – mâner de ridicare;
7 4 – opritor superior;
5 – partea superioară a mesei;
6 – ramă de bază;
8
7 – opritor inferior;
6
8 – mâner;
5 9 – limitator de cursă.
4
3.1.4.4 Modul de lucru
Se așază masa de răspândire pe o suprafață plană și orizontală, lipsită de
vibrații și șocuri exterioare. Tiparul tronconic se poziționează central pe partea
superioară a mesei și se umple în două straturi egale, fiecare strat fiind nivelat și
compactat ușor prin înțepare de zece ori cu bara de compactare. Se netezește stratul
de beton la nivelul muchiei superioare a tiparului și se curăță suprafața mesei de
excesul de beton.
După 30 secunde de la netezirea betonului, se ridică tiparul tronconic pe
direcție verticală și se aplică 15 șocuri cu ajutorul masei de răspândire.
Se măsoară cu rigla, dimensiunea maximă a betonului răspândit în două direcții
perpendiculare, d1 și d2, paralel cu muchiile mesei. Valorile obținute se înregistrează
cu rotunjire la 10 mm.

3.1.4.5 Calcul şi exprimare rezultate

Valoarea răspândirii, f, se calculează cu relația:
d1 + d 2
f =
2
unde: d1 este dimensiunea maximă a răspândirii betonului, paralelă cu una din
muchiile mesei;
d2 - dimensiunea maximă a răspândirii betonului, paralelă cu cealaltă
muchie a mesei.
Rezultatul trebuie să fie raportat prin rotunjire la 10 mm.

55
 Determinări asupra betonului proaspăt

3.2. Determinarea densității aparente

3.2.1 Principiul metodei
Determinarea densităţii aparente constă în cântărirea unei probe de beton
proaspăt şi raportarea valorii masei obținute la volumul probei respective, în stare
compactată [6]. Betonul proaspăt este compactat într-un vas rigid și etanș, de volum
și masă cunoscute și apoi este cântărit.

3.2.2 Corpuri de încercare

Proba, obținută în conformitate cu SR EN 12350-1:2010, trebuie
reomogenizată, înainte de efectuarea determinării, utilizând recipientul pentru
reomogenizare și mistria.

3.2.3 Dispozitive de măsură

a) Vas metalic etanș și suficient de rigid pentru a-și menține forma, având cea mai
mică dintre dimensiuni egală cu de cel puțin patru ori dimensiunea maximă a
granulelor de agregat din beton, dar nu mai mică de 150 mm. De asemenea, vasul nu
trebuie să fie mai mic de 5 litri.
b) Mijloace de compactare a betonului (masă vibratoare);
c) Balanță capabilă să cântărească cu o exactitate de 0,01Kg;
d) Canciog, mistrie, vas de reamestecare.

3.2.4 Modul de lucru

Se determină masa, m1, a vasului gol. Se introduce betonul proaspăt în vas cu
ajutorul mistriei şi se compactează prin vibrare. Cu excepția betonului
autocompactant unde vasul trebuie umplut printr-o singură operație, în restul
cazurilor vasul trebuie umplut în două sau mai multe straturi până se ajunge la o
compactare maximă.
Compactarea mecanică se consideră terminată când nu se mai constată
eliminarea de bule de aer din beton, iar faţa betonului este orizontală şi cu aspect
lucios, fără tendință mare de segregare. Trebuie evitată vibrarea excesivă care poate
provoca pierderea aerului oclus.
Se determină masa vasului umplut cu beton, m2.

3.2.5 Calcul şi exprimare rezultate

Densitatea aparentă a betonului proaspăt, ρa , se calculează cu relația:
m − m1
ρa = 2
V
în care: ρa este densitatea betonului proaspăt, în kg/m3;
m1 – masa vasului gol, în kg;
m2 – masa vasului umplut cu beton, în kg;
V – volumul vasului, în m3.
Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări rotunjită cu ± 10 kg/m3.

56
 Determinări asupra betonului proaspăt
3.3 Determinarea conținutului de aer. Metoda coloanei de apă
Determinarea conținutului de aer, prin metoda coloanei de apă, se aplică pentru
betonul proaspăt compactat, preparat cu agregate curente sau relativ dense de
dimensiuni maxime de 63 mm.

3.3.1 Principiul metodei

Metoda presupune introducerea de apă până la o înălțime fixă într-o incintă
ermetică în care se află o probă de beton compactat, de volum cunoscut, și aplicarea
unei presiuni de aer prestabilite deasupra apei. Se măsoară volumul de aer din proba
de beton prin observarea scăderii nivelului apei din coloană, aceasta fiind etalonată în
procente de aer din proba de beton [7].

3.3.2 Corpuri de încercare

Proba de beton proaspăt se obține în conformitate cu SR EN 12350-1:2010. Se
reomogenizează proba înainte de a efectua încercarea.

3.3.3 Dispozitive de măsură

a) Dispozitiv de măsurare a coloanei de apă conform fig. 6 (Anexa V.2);
b) Mijloace de compactare a betonului (masă vibantă);
c) Mistrie, ciocan cu față moale;

3.3.4 Modul de lucru

Se așează betonul în recipient în unul sau mai multe straturi în funcție de
consistența betonului și se compactează mecanic sau manual până la eliminarea
bulelor de aer care apar la suprafață iar aceasta devine netedă, fără segregare
excesivă. Se curăță aparatul și se închide vasul cu ajutorul capacului astfel încât să
avem o etanșare perfectă.
Se umple aparatul cu apă și se bate ușor cu ciocanul pentru a elimina aerul ce
aderă pe suprafețele interioare ale capacului. Se aduce nivelul apei în tubul vertical
până la 0, cu ventilul de aer deschis, după care se introduce aer la presiunea de lucru
P (128kPa). Se înregistrează indicația tubului gradat de măsură ca valoare a cantității
de aer oclus, h1, după care se eliberează presiunea și se citește indicația h2 a tubului
gradat (fig.6- Anexa V.2.1).
3.3.5 Calcul şi exprimare rezultate
Conținutul de aer al betonului din recipient, Ac, se calculează cu formula:
Ac = A1 – G
în care: A1 este conținutul de aer din proba supusă încercării (A1 = h1-h2);
G - factorul de corecție al agregatului cf. SR EN 12350-7:2010.

4. INTERPRETAREA REZULTATELOR

În funcţie de consistenţa (lucrabilitatea) betonului, de la foarte vârtos la fluid,

sunt definite 5 clase de tasare ale betonului proaspăt, conform tab. 1 din Anexa V.2
[8].

57
 Determinări asupra betonului proaspăt
Valorile gradului de compactare, timpului de remodelare Vebe și răspândirii,
pentru betonul proaspăt, în funcţie de consistenţă respectiv lucrabilitate, sunt date în
tabelele 2-4 (Anexa V.2) [8]. Trebuie menționat că nu există relaţii directe între
clasele de consistenţă indicate în tabelele 1-4.
Metodele de încercare recomandabile pentru măsurarea consistenţei sunt
metoda răspândirii pentru betoanele fluide şi metoda tasării pentru betoanele
vârtoase.
Conţinutul de aer antrenat în betonul proaspăt este prescris printr-o valoare
minimă. Limita superioară pentru conţinutul de aer este valoarea minimă specifică
plus 4% în valoare absolută. Valorile minime ale aerului antrenat sunt prezentate în
tabelul 5 (Anexa V.2) în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor utilizate în
beton.
Valorile caracteristicilor betonului proaspăt, obținut în laborator, vor fi trecute
în tabelul 6.

Tabel 6. Centralizare date experimentale

Caracteristica Determinare Valoarea (UM) Clasă
Tasare
Remodelare Vebe
Consistența
Grad de compactare
Răspândire
Densitatea aparentă Densitate -
Conținutul de aer Metoda coloanei de apă -

5. APLICAŢII

1. Ce compoziție reală corespunde unui beton preparat din 6 kg ciment, 40 kg

agregat de râu 0-16 mm și 3 litri de apă. Se dau: ρbeton proaspăt = 2350 kg/m3.
2. Să se prezinte direcții de utilizare a aditivilor superplastifianți în tehnologia
betonului.

BIBLIOGRAFIE

[1] SR EN 12350-2:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercare de tasare

[2] SR EN 12350-3:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe
[3] SR EN 12350-4:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactibilitate
[4] SR EN 12350-5:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire
[5] SR EN 12350-1:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eșantionare
[6] SR EN 12350-6:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate
[7] SR EN 12350-7:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conținut de aer. Metode prin
presiune
[8] NE 012-1:2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului

58