Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

26. Betonul de ciment proaspăt

Caracteristici de lucrabilitate (consistenţa, gradul de compactare, aer oclus,
densitate,segregare,conţinut de agregate fine,începutul de priză)

Starea betonului din momentul amestecării componenţilor până la

începerea prizei cimentului este definită ca beton proaspăt.
Pe betonul proaspăt, preparat cu agregate grele sau uşoare, se fac
determinări privind densitatea aparentă, lucrabilitatea (consistenţa), conţinutul
de agregate fine (granule cu dmax < 3,15 mm), începutul de priză.
Determinarea caracteristicilor betonului proaspăt se face la un interval de
max. 10 minute pentru lucrabilitate şi de max. 30 minute pentru celelalte
determinări; intervalul de timp se consideră de la descărcarea din betonieră
sau din mijlocul de transport (în laborator de la terminarea amestecării).
Caracteristicile betonului proaspăt exprimă aptitudinea acestuia de a
fi pus în operă, deci, lucrabilitatea, care, determinând formarea unei
structuri omogene şi compacte, asigură premisele obţinerii unui beton întărit
corespunzător.

387
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Lucrabilitatea este o proprietate complexă, definită sub mai multe

aspecte: bună coeziune a componentelor, tendinţă de segregare redusă,
consum minim de energie pentru compactare.
Lucrabilitatea betonului se exprimă prin următoarele caracteristici
măsurabile:
• consistenţa;
• gradul de compactare.
Caracteristicile de lucrabilitate trebuie determinate în termen de:
• 10 minute de la descărcarea betonului, din mijlocul de transport,
la punctul de lucru;
• 30 de minute, în cazul în care se fac verificările pentru elaborarea
reţetei betonului.
Toată aparatura folosită pentru încercări trebuie să fie umezită prin
ştergerea cu o cârpă umedă, bine stoarsă, pentru a se evita adsorbţia apei din
amestec.

Consistenţa betonului.
Consistenţa betonului exprimă aptitudinea acestuia de a fi deformat
plastic sub acţiunea unui lucru mecanic.
Consistenţa se determină, după normele existente în ţara noastră,
prin două metode:
• metoda tasării (conul lui Abrams) - pentru betoanele plastic-
fluide;
• metoda remodelării VE-BE - pentru betoanele vârtoase.
• metoda răspăndirii

Metoda tasării.
În metoda tasării (fig. 1.), consistenţa se apreciază prin diferenţa
“h” dintre înălţimea unei matriţe tronconice (din tablă de oţel) şi înălţimea
grămezii de beton formată după ridicarea matriţei.

388
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.1 – metoda tasării

Aparatură şi materiale:
Tipar tronconic din tablă; vergea metalică; riglă metalică; mistrie;
metru.
Efectuarea determinării:
* Matriţa umezită, şi având un guler prelungitor montat, se aşează
pe o suprafaţă plană;
* Se umple matriţa cu beton, în trei reprize (straturi de înălţimi
aproximativ egale), în fiecare repriză betonul fiind compactat prin
împungerea, de câte 25 de ori, cu o vergea metalică.
Primul strat (inferior) trebuie să fie împuns pe toată grosimea. Pentru
straturile ulterioare, vergeaua metalică trebuie să pătrundă pe circa (3..5) cm
în stratul inferior. Pentru ultimul strat, la turnare, betonul trebuie să umple
gulerul prelungitor;

389
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

* Se îndepărtează gulerul prelungitor şi se elimină surplusul de

beton, prin raderea cu ajutorul riglei metalice;
* Se îndepărtează betonul, eventual, căzut în jurul matriţei
tronconice;
În timpul tuturor operaţiilor menţionate mai sus, matriţa trebuie să
fie menţinută apăsat pe suprafaţa de rezemare, pentru a se evita refularea
betonului pe la partea inferioară a acesteia.
* În timp de (5..10) secunde, se ridică matriţa tronconică, prin
tragerea pe verticală, fără a se executa rotiri ale acesteia în plan orizontal şi
se aşează pe suprafaţa de rezemare, în imediata vecinătate a grămezii de
beton;
Înălţimea astfel măsurată, exprimată în centimetri, indică
consistenţa prin tasarea betonului.
În cazul în care grămada de beton suferă prăbuşiri se repetă
încercarea. Dacă şi la repetarea încercării se constată prăbuşire, sau dacă
tasarea este mai mică decât 1 cm, metoda tasării nu este aplicabilă, betonul
fiind vârtos.

390
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se trec în tabelul1.:
Tabelul 1
Nr. T Lucrabilitatea corespunzătoare Observaţii
crt. (cm) rezultatului
1
2
3

Metoda remodelării VE-BE.

Pentru betoanele vârtoase la care tasarea nu este semnificativă , se
aplică metoda remodelării VE-BE, în care consistenţa este exprimată prin
durate de vibrare necesară pentru ca proba de beton să-şi modifice forma din
tronconică, în cilindrică.

Aparatură şi materiale
Vâscozimetru VE-BE (fig. 2.) masă vibrantă; vergea metalică;
mistrie; cronometru.

391
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.2. - Vâscozimetru VE-BE

Efectuarea determinării.
Determinarea constă în următoarea succesiune de operaţii:
* Se umezeşte toată aparatura folosită;
* Se aşează matriţa tronconică, centrat, în recipientul cilindric
şi se umple cu beton în aceleaşi condiţii (de umplere, compactare şi
eliminare a excesului de beton) ca pentru metoda tasării;

392
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

* Se ridică matriţa tronconică în aceleaşi condiţii ca pentru

metoda tasării;
* Se aduce placa deasupra grămezii de beton (prin rotirea
dispozitivului de ghidare) şi se coboară până la rezemarea ei pe beton;
* Se pornesc simultan masa vibratoare şi cronometrul,
urmărindu-se momentul în care betonul umple corect recipientul cilindric,
suprafaţa lui superioară devenind orizontală şi în contact cu întreaga
suprafaţă a plăcii transparente, moment în care cronometrul se opreşte.
Durata cronometrată, exprimată în secunde, exprimă consistenţa
betonului.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Rezultatele se trec în tabelul 2.Tabelul .2
Nr. V Lucrabilitatea corespunzătoare Observaţii
crt. (s) rezultatului
1
2
3
Gradul de compactare (Walz).
Gradul de compactare exprimă aptitudinea betonului proaspăt de a
fi compactat.
El reprezintă raportul între volumele aparente pe care o masă de
beton le ocupă înainte şi după compactare.
Aparatură şi materiale
Masa vibrantă; mistrie; riglă metalică; metru; recipient prismatic din
tablă de oţel (fig. 3.), cu dimensiunile de (200 x 200 x 400) mm.

Fig.3. – recipient prismatic din tablă din oţel

393
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Efectuarea determinării.
• Betonul se introduce cu ajutorul mistriei care se basculează,
succesiv, pe cele patru laturi ale recipientului. Se urmăreşte umplerea
corectă a recipientului, prin căderea liberă a betonului; Pe durata acestor
operaţii, recipientul nu trebuie mişcat, pentru a nu se produce compactarea
betonului.
• Se aşează recipientul pe masa vibratoare şi se vibrează până când
se constată că nivelul betonului nu mai coboară, iar la suprafaţă nu mai apar
bule de aer, când se opreşte vibrarea;
• Se măsoară cu ajutorul unui metru, înălţimile libere (∆ -
fig.10.3.), la cele patru colţuri ale recipientului, şi se calculează media
aritmetică a acestor înălţimi;

• Se calculează gradul de compactare (C), cu relaţia:

Va max H ⋅ S H
C= = = ,
Va min h⋅s H − ∆h
în care:
S - este suprafaţa transversală a recipientului.
H - înălţimea interioară a recipientului ,în mm.
h – înălţimea betonului compactat, în mm.
Δ h - valoarea medie a distanţei între suprafaţa betonului
compactat şi marginea superioară a recipientului, în mm.
Lucrabilitatea betonului se stabileşte prin încadrarea în domeniile
de valori prezentate în anexa 10 şi se exprimă prin grade de lucrabilitate.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

394
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Rezultatele se trec în tabelul 3:

Tabelul 3.
400 Lucrabilitatea
Nr. ∆h (m/m) C= corespunzătoare
crt. 400 − ∆h rezultatului
1 2 3 4 Media

Metoda răspăndirii.
Metoda se aplică pentru determinarea lucrabilităţii betonului proaspăt.
Acesta nu se aplică pentru betonul cu agenţi de expandare sau pentru cel grosier,
nici betonului cu dimensiunea maxfmă a agregatului care depăşeşte 63
mm.(încercarea cu masa de răspândire este sensibilă la schimbări de consistenţă a
betonului care corespund valorilor de curgere cuprinse între 340 mm şi 600 mm. Dincolo
de aceste valori limită, încercarea cu masa de răspândire poate să nu fie corespunzătoare
şi se iau în considerare alte metode de determinare a consistenţa.)
Principiu
Aceasta încercare determină consistenţa betonului proaspăt prin măsurarea
răspândirii betonului pe o masă plană care este supus la un şoc brusc
Aparatură şi materiale
Masă de răspândire (a se vedea figura 4) constând dintr-o masă
mobilă realizată dintr-o tablă plană cu o suprafaţă de (700 ± 2) mm x (700 ± 2)
mm, pe care se poată pune betonul, fixată pe o ramă cu baza rigidă pe care
poate să cadă de la o înălţime fixată.

Fig.4. Masă răspîndire

395
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Partea superioară a mesei de răspândire trebuie să aibă o suprafaţă

metalica plană cu o grosime de minimum 2 mm. Suprafaţa metalică nu trebuie
să fie atacată uşor de pasta de ciment sau predispusă la ruginire. Partea
superioară a mesei de răspândire trebuie să aibă o masă de (16 ± 0,5) kg şi
poate fi ataşată, utilizând o agăţătoare pentru a permite cântărirea.
Placa trebuie să fie astfel construită încât să preîntâmpine
deformarea suprafeţei superioare. Partea superioară trebuie să fie fixată de
bază, astfel încât agregatele să nu poată fi prinse între suprafeţele de îmbinare.
Centrul mesei trebuie să fie însemnat cu o cruce, ale căra linii merg paralel
cu muchiile plăcii mesei şi cu un cerc central cu diametrul de (210 ± 1) mm.
În partea din faţă a mesei mobile, la colţuri, sunt fixate două opritoare. Acestea
nu trebuie să se deformeze la umezeală şi trebuie să fie neabsorbante. Aceste
opritoare trebuie să transfere sarcina de pe partea superioară către bază, rară
deformarea mesei. Rama de la bază trebuie să fie construită astfel încât
această sarcină să se transfere direct la suprafaţa pe care este pus aparatul.
Aceasta minimalizează tendinţa ca partea superioară a mesei sa se deformeze când
este lăsată să cadă liber.
Masa trebuie echipată cu pene pentru a ajuta la stabilizarea sa în
utilizare.
înălţimea de cădere a părţii superioare a mesei, măsurată la centrul muchiei
frontale a plăcii superioare trebuie să fie limitată la (40 ± 1) mm cu ajutorul
unuia sau a mai multor opritoare.
Pentru ridicarea părţii superioare a mesei, trebuie să se prevadă un
mecanism de ridicare sau manipulare pentru a se asigura că partea superioară este
ridicată fără şocuri şi este lăsată să cadă liber de la înălţimea de ridicare.
Tipar pentru punerea în operă a probei de încercat, realizat din metal
care nu este atacat uşor de pasta de ciment şi cu o grosime minimă de 1,5 mm.
Interiorul tiparului trebuie să fie neted şi lipsit de proeminenţe, cum ar fi canale de
îmbinare şi trebuie să fie lipsită de asperităţi. Tiparul trebuie să aibă forma unui
trunchi de con, având următoarele dimensiuni interne:

- diametrul bazei: (200 ± 2) mm;

- diametrul părţii superioare: (130 ± 2) mm;
- înălţimea: (200 ± 2) mm.
396
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Baza şi partea superioară trebuie să fie deschise şi paralele una faţă de alta şi
în unghi drept faţă de axa conului. Tiparul trebuie să fie prevăzută cu două
mânere, pe porţiunea superioară şi deme de fixare sau pidoruşe pe partea
inferioară pentru stabilitate. Un tipar care se poate fixa la masa mobilă se acceptă
sub rezerva că este posibilă montarea dispozitivelor de fixare fără a o deplasa şi
fără să intre în contact cu betonul care se tasează.
Bară de compactare, realizată din material dur, având o secţiune pătrată
cu latura de
(40 ± 1) mm şi o lungime de aproximativ 200 mm. Se poate utiliza o bară de
120 mm până la 150 mm cu secţiunea drculară pentru a forma un mâner pentru
bară (a se vedea figura 3).
Riglă, cu lungimea minimă de 700 mm şi având subdiviziuni de 5 mm pe
întreaga sa lungime.
Vas de rea mestecare, cu scurgere dreaptă, de construcţie rigidă şi realizată
dintr-un material neabsorbant, care nu este uşor atacabil de pasta de dment. Acesta
trebuie să fie de dimensiuni corespunzătoare, astfel încât betonul să poată fi uşor
reamestecat utilizând o lopată cu capătul pătrat.
Lopată, cu capăt pătrat.
Ţesătură hidrofilă umedă
Canciog, cu lăţimea de aproximativ 100 mm.
Cronometru sau ceas, cu exactitate de 1 s.

Fig.5. – exemplu masă răspîndire

397
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.6. –tipar pentru beton

Mod de lucru
Se aşează masa de răspândire pe o suprafaţă plană şi orizontală,
lipsită de vibraţii şi şocuri externe. Se asigură că partea superioară articulata a
mesei să poată fi ridicată la înălţimea corespunzătoare limitei parcursului său şi
apoi să fie lăsată să cadă liber pe opritorul inferior. Se aşează masa astfel
încât atunci când cade partea superioară până la opritorul inferior, să existe o
tendinţă minimă de ricoşare a acesteia.
Se curăţă masa şi matriţa, şi se umezeşte chiar înainte de încercare, dar fără
a se uda excesiv.
Se păstrează opritoarele curate. Se aşează tiparul, central, pe partea
superioară a mesei şi se ţine în această poziţie prin aşezarea pe cele două
pidoare sau utilizând magneţi.
Se umple tiparul cu beton în două straturi egale utilizând un candog, se
nivelează fiecare strat tamponăndu-l uşor de zece ori cu bara de compactare. Dacă
este necesar, se adăugă mai mult beton la stratul al doilea, pentru a menţine un
exces deasupra părţii superioare a tiparului. Utilizând bara de compactare, se
netezeşte stratul de beton la muchia superioară a tiparului şi se curăţă suprafaţa
mesei de orice exces de beton.
După 30 s de la netezirea betonului, se ridica matriţa de mânere vertical,
timp de 3 secunde până la 6 secunde. Se stabilizează masa de răspândire fixând-
o pe planul de prindere din faţa mesei şi se ridică încet partea superioară a mesei
până când se atinge opritorul superior astfel încât să nu-l lovească dur. Se lasă,
partea superioară a mesei, sa cadă liber peste cea inferioară. Se repeta acest adu
de 15 ori, durata fiecărui ciclu având minimum 2 secunde şi maximum 5 secunde.
398
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.7.1 – Procedura de lucru metoda răspîndirii

Se măsoară, cu rigla, dimensiunea maxima a betonului răspândit în două

direcţii, 6i şi d2 (a se vedea figura 7.1,7.2,7.3), paralel cu muchiile mesei şi
se înregistrează cele două măsurări cu rotunjire de 10 mm.

399
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.7.2.- măsurarea răspîndirii

Se verifica betonul răspândit privind segregarea. Pasta de dment poate

segrega de agregatul grosier pentru a da un inel de pastă care se extinde câţiva
milimetri dincolo de agregatul grosier. Se raportează dacă s-a produs segregarea
şi dacă, prin urmare, încercarea a fost necorespunzătoare.( consistenţa unui amestec
de beton se schimbă în timp, din cauza hidratării cimentului, şi posibil, din cauza pierderii
umidităţii. Trebuie să se efectueze încercări pe probe diferite, la un interval de timp
constant după amestecare, dacă trebuie să se obţină rezultate strict
comparabile.)
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Se măsoară cu rigla diametrele perpendiculare d1 şi d2 ale turtei de beton
formate.Se determină valoarea răspândirii (d1 + d2) /2 şi se înregistrează
valoarea rotunjită la 10 mm.
Rezultatul final se exprimă în cm şi reperezintă media a trei determinări.
Valoarea se trece în tabelul 4.( Acestea se aplică măsurărilor de răspândire
efectuate pe beton din aceeaşi probă şi când fiecare rezultat este obţinut
dintr-o o singură determinare de răspândire.)
Tabelul 4.

Nr. crt. diametre(mm) Sr

d 1 (mm) d 2 (mm) (d1 +d2 )/2
1
2
3

400
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Dacă la periferia turtei s-au sepatar granule de pietriş sau lapte de

ciment, ceea ce denotă un beton cu tendinţă de segregare, aceasta se notează
în buletinul de analiză.
În condiţii normale şj corecte de aplicare a metodei, diferenţa dintre
două rezultate ale încercării, efectuate pe aceeaşi probă, de către un operator,
utilizând aceeaşi aparatură, în cel mai scurt interval de timp posibil, nu trebuie să
depăşească, în medie, valoarea repetabilităţii r decât o dată la 20 de cazuri.
Conţinutul de aer oclus.
Aerul oclus este aerul introdus în mod special în timpul malaxării şi
rămâne în structura betonului, după compactare, sub forma unor bule mici,
sferice, dispersate în matricea acestuia.
Principiul de determinare se bazează pe legea Boyle-Mariotte, a gazelor
(pv=ct.).
Aparatură şi materiale
Aparat pentru aer oclus (fig. 8.1, 8.2) care cuprinde două camere
(camera pentru
beton şi camera de presiune) ce pot fi puse în legătură prin intermediul unei
supape de legătură; vas cu apă; masă vibrantă.

Fig.8.1. – aparat aer oclus

401
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.8.2. – Schema aparat aer oclus

Efectuarea determinării
• Se execută, mai întâi, determinarea presiunii de pornire, în modul
următor:
• se umple “camera beton” cu apă şi se montează capacul;
• se introduce apă, prin unul dintre tuburile existente la capac, până la
apariţia curgerii prin celălalt tub, când se închid, rapid, robinetele acestor
tuburi;
• se introduce aer, în camera de presiune, până la atingerea unei presiuni
mai mari decât cea prevăzută pentru volumul “0” de aer oclus, marcat pe
manometru (valoarea presiunii atinse trebuie reţinută);
• se deschide supapa de legătură, urmărind presiunea la care se stabilizează
acul manometrului
Presiunea de pornire a fost bine aleasă dacă acul manometrului se
stabilizează la reperul “0” - aer oclus. În caz contrar, se deschid robinetele
tuburilor şi se reiau operaţiile de introducere a apei şi de căutare a
presiunii de pornire, până la realizarea condiţiei menţionate.
Presiunea de pornire se notează şi va fi aplicată pentru determinarea
aerului oclus.
• Pentru determinarea conţinutului de aer oclus, din beton, se
execută următoarea succesiune de operaţii:

402
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

• se umple “ camera beton”, cu beton şi se compactează pe masa

vibratoare, asigurându-se umplerea completă a recipientului;
• se curăţă marginea superioară a recipientului de mortar, pentru a asigura
prinderea etanşă a capacului;
• se montează capacul şi se introduce apă prin tub, în acelaşi mod ca la
stabilirea “presiunii de pornire”;
• se pompează aer, până la atingerea “presiunii de pornire”;
• se deschide supapa de legătură şi se citeşte, pe manometru, valoarea “aer
oclus”, la care se stabilizează acul acestuia
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele se trec în tabelul 5.

Tabelul 5.
Presiunea de pornire Citiri pentru aerul oclus la Citiri pentru aerul oclus la
proba cu apă proba cu beton

Densitatea betonului proaspăt.

Determinarea densităţii aparente constă în cântărirea masei unei
probe de beton proaspăt şi raportarea acesteia la volumul probei respective
în stare compactată..

Fig.9. –densitatea betonului proaspăt

403
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Aparatură şi materiale
Vas cilindric din tablă de volum cunoscut (V) cu guler prelungitor;
riglă metalică; masă vibrantă; balanţă.

Volumul Dimensiunile interioare ale recipientului

dmax agregat,
recipientului, Diametrul, Latura înălţimea,
mm
dm3 mm secţiunii, mm mm
1 108 - 109 3,15
2 136 - 137 7,1
5 185 - 186 16,0
10 234 - 235 31,5
16* - 200 400 (40)
* Se recomandă a se utiliza cu prioritate

Efectuarea determinării
• Se cântăreşte vasul gol cu o precizie de trei cifre semnificative (m1);
• Vasul se umple cu beton şi se compactează prin vibrare;
• Se îndepărtează gulerul, se elimină excesul de beton, prin radere cu rigla
metalică;
• Se cântăreşte vasul cu o precizie de 3 cifre semnificative (m2)
• Se calculează densitatea betonului cu relaţia:

m 2 − m1
ρ =
V
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Valorile experimentale se înregistrează în tabelul 6, efectuând
calculele.
Tabelul 6
Nr. Volumul Masa vasului gol Masa vasului Densitatea
crt. vasului (m1) cu beton m 2 − m1
3
(dm ) (m2) ρ =
V
1
2
3
Media:

404
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Anexa 1
CLASE DE CONSISTENŢĂ
• Clase de tasare

Clasa de tasare Tasarea [mm] determinată conform

(*) SR EN 12350-2
S1 10 ... 40
S2 50 ... 90
S3 100 ... 150
S4 160 ... 210
S5 > 220

(*) – aplicabile betoanelor cu agregate cu dimensiunea maximă de 40mm.

Observaţii:
1. Dacă tasarea continuă să se modifice într-un interval de un minut
după decofrare, determinarea tasării nu este adecvată ca metodă de
măsurare a consistenţei;
2. Determinarea tasării se validează dacă, după decofrare, conul
prezintă tasare „reală” adică dacă pe ansamblu acesta rămâne intact
şi simetric; în situaţia în care conul prezintă tasare „cu forfecare”
(prăbuşire asimetrică) încercarea se reface (**);
3. În situaţia în care la două determinări consecutive conul prezintă
tasare „cu forfecare”, betonul nu are plasticitatea şi coeziunea
necesare pentru ca încercarea tasării să fie recomandabilă.
CLASE VE -BE:
Timpul Vebe [s] determinat conform
Clase (*)
SR EN 12350-3
V0 >31
V1 30 ... 21
V2 20 ... 11
V3 10 ... 6
V4 5 ... 3

405
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

(*) – aplicabile betoanelor cu agregate cu dimensiunea maximă de 63mm

Observaţii:
1. Dacă timpul Vebe este mai mic de 5 sec sau mai mare de 30 sec,
betonul are o consistenţă care nu poate fi evaluată prin încercarea
Vebe;
2. Se consemnează modul în care s-a tasat trunchiul de con (figuri
sugestive: tasare „măsurabilă”, „cu forfecare” şi „cu prăbuşire”)
sunt prezentate în standard;
CLASE DE COMPACTARE

Grad de compactare determinat

Clasa (*) conform
SR EN 12350-4
C0 > 1.46
C1 1.45 ... 1.26
C2 1.25 ... 1.11
C3 1.10 .... 1.04

(*) – aplicabile betoanelor cu agregate cu dimensiunea maximă de 63mm

Observaţii:
1. Dacă gradul de compactare este mai mic de 1.04 sau mai mare de
1.46, betonul are o consistenţă pentru care determinarea gradului de
compactare cu această metodă nu este corespunzătoare;

CLASE DE RĂSPÂNDIRE:

Diametrul răspândirii [mm]

Clase de răspândire (*) determinat conform
SR EN 12350-5
F1 < 340
F2 350 ... 410
F3 420 ... 480

406
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

F4 490 ... 550

F5 560 ... 620
F6 > 630

(*) – neaplicabile betoanelor cu agenţi de expandare, grosiere sau cu

agregate având dimensiunea maximă
peste 63mm.
Observaţii:
1. Această metodă de determinare a lucrabilităţii betonului proaspăt are
extindere mare la nivel european, prin simplitatea şi eficienţa ei;
2. Încercarea este sensibilă la schimbări de consistenţă ale betonului
care corespund valorilor de curgere cuprinse între 340 şi 600 mm. În
afara acestui interval de diametre ale răspândirii, metoda de
încercare poate să nu fie corespunzătoare; se pot lua în considerare
alte metode de determinare a consistenţei;
3. În urma suitei de şocuri aplicate mesei de răspândire este posibil să
apară o uşoară segregare (pasta de ciment să formeze un inel de
câţiva milimetri care să se extindă dincolo de agregatul grosier);
dacă această segregare s-a produs, încercarea se consideră
necorespunzătoare.

Conţinutul de agregate fine

Metoda constă în separarea din betonul proaspăt, prin ciuruire, a
agregatelor cu granule mai mari de 3,15 mm şi evaluarea conţinutului relativ
de agregate având granule inferioare acestei limite. Determinarea urmăreşte
verificarea respectării granulozităţii agregatului. Se aplică la betoane cu
agregate cu d max< 40 mm.
Pentru determinare se utilizează:
• recipient metalic pentru prelevarea probei;
• cântar pentru max. 100 kg cu precizie 0,05 %;
• ciur cu diametrul ochiului de 3,15 mm. mistrie şi tavă de oţel.
La efectuarea determinării se procedează astfel:
 se cântăreşte o cantitate de 12 kg beton proaspăt, care se pune pe
ciurul cu ochiuri de 3,15 mm;

407
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 se spală sub jet de apă betonul iar agregatele cu granule mai mari de
3,15 mm rămase pe ciur se zvântă 15 minute pe o cârpă absorbantă şi
apoi se cântăresc.
Conţinutul relativ de agregate fine (p3) cu dmax < 3,15 mm se evaluează cu
formula:
%p3 = x100

în care:
- Ag - masa agregatului total prevăzută în reţetă pentru 1 m beton. în kg; m -
masa agregatelor cu dmax≫3,15 mm rămase pe ciur, în kg;
- 200 - raportul dintre volumul de 1 m beton şi volumul ocupat de 12 kg beton
considerat cu densitatea aparentă de 2400 kg / m3.
Începutul de priză
Determinarea începutului de priză constă în măsurarea timpului scurs
de la prepararea betonului până când acul aparatului Vicat nu mai străbate
betonul şi se opreşte la distanţa de 3 mm de placa de sticlă.
Pentru determinare se utilizează:
• aparat Vicat la tija căruia se adaugă o masă adiţională de 627,5 g astfel
ca tija, acul şi masa adiţională să aibă (900±2) g; aparatul trebuie să
aibă şi trei inele tronconice;
• ciur cu diametrul ochiului de 3,15 mm, tavă, mistrie, riglă metalică.
La efectuarea determinării se procedează astfel:
 se ia o probă de beton de circa 3 kg din care se elimină agregatele mai
mari de 3,15 mm prin ciuruire pe ciurul de 3,15 mm;
 din betonul trecut prin ciur se umplu 3 inele ale aparatului Vicat,
realizându-se o compactare prin batere uşoară; după compactare se
îndepărtează excesul de beton şi se netezeşte suprafaţa cu rigla
metalică;
 se acoperă inelul cu o placă de sticlă;
 din 15 în 15 minute, se verifică adâncimea de pătrundere a acului,
procedându-se ca la priza cimentului.
Se notează intervalul de timp din momentul introducerii apei la prepararea
betonului până când acul nu mai străbate proba pe întreaga înălţime a
inelului, oprindu-se la o distanţă de 3 mm de placa suport. Se repetă

408
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

determinarea şi dacă se înregistrează oprirea tot la 3 mm de placă, acest

moment este considerat începutul prizei betonului.
Rezultatul se consideră media aritmetică a determinărilor efectuate paralel pe
cele 3 inele

409