Posted in BETON | 1 comment

Turnarea betonului
Cuprinde urmatoarele faze :

pregatirea turnarii
turnarea betonului (introducerea in cofraje)
compactarea
nivelarea suprafetelor libere

Pregatirea turnarii
Verificarea si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii turnarii fara
intrerupere si in conditii care sa garanteze calitatea
Cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidriile care sunt n contact cu betonul
proaspt trebuie s fie udate cu ap att cu 23 ore nainte ct si imediat
nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri trebuie s fie
nlturat;
Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect (verificarea se va face
de geotehnician)
Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din
proiect
Existenta stratului de beton de egalizare de min. 5 cm grosime, in cazul
fundatiilor din beton armat
Orizontalotatea si planeitatea cofrajelor.

Masuri pentru mentinerea formei cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor

Realizarea armarii conform detaliilor din proiect
Aprobarea nceperii turnrii betonului trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi
verificri, n cazul n care au trecut 7 zile fr a ncepe turnarea sau au intervenit
evenimente de natur s modifice situatia constatat la data aprobrii.
 Livrarea betonului proaspt se va face conform prevederilor aplicabile din NE
012-1.Productorul de beton trebuie s mentioneze pe bonul de livrare durata
maxim de transport pentru care nu se modific performantele si caracteristicile
betonului comandat.Transportul betonului proaspt va fi efectuat cu luarea
msurilor necesare pentru mentinerea caracteristicilor acestuia n stare
proaspt, precum si pentru prevenirea segregrii, pierderii componentilor sau
contaminrii betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etanse, pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment.
Receptia betonului proaspt livrat pe santier se efectueaz pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinrii vizuale a strii betonului proaspt si a
verificrilor caracteristicilor acestuia prin ncercri.
n cazul betonului preparat lng locul de punere n oper, examinarea vizual si
verificarea caracteristicilor se efectueaz ca pentru betonul proaspt livrat pe
santier.
Datele privind livrarea betonului proaspt, inclusiv cel preparat n statii proprii sau
pe santier, vor fi nregistrate n condica de betoane.

Turnarea betonului
Betonul se va turna in maxim 15 minute de la sosirea lui la obiectiv
Punerea lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului
Sunt necesare msuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant n
timpul turnrii si ntririi betonului, astfel:
o n general se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de
turnare, s fie cuprins ntre 5 C si 30 C;
o n cazul n care temperatura aerului este situat ntre +5 C i 3 C,
temperatura betonului nu trebuie s fie mai mica de +5 C. n cazul n care
dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/mc sau dac se folosete
ciment cu cldur de hidratare redus (de exemplu de clas 32,5 N)
temperatura betonului trebuie s fie mai mare de + 10 0C la locul de
punere n oper.
o La temperaturi ale aerului mai mici de 3 C, temperatura betonului
trebuie s fie mai mare de+10 C. Trebuie luate msuri corespunztoare
de turnare pe timp friguros care constau in protejareabetonului mpotriva
ngheului. Este recomandat utilizarea cimenturilor cu degajare mare de
cldur i /sau aditivi acceleratori de ntrire i anti-nghe.
Nu se recomand punerea n oper a betonului la temperaturi ale
aerului situate sub 10 C.
o n cazul n care temperatura mediului depseste 30C n momentul turnrii
sau n timpul perioadei de ntrire este necesar utilizarea unor aditivi
ntrzietori de priz eficienti si luarea de msuri suplimentare (de exemplu:
stabilirea de ctre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere n oper si tratare a betonului).

Betonul se va descarca in mijloace special amenajate, INTERZIS pe pamant

 Inaltimea libera de turnare sa nu fie mai mare de 1,5 m, altfel creste riscul de
aparitie al segregarilor
Betonul se va raspandi uniform in straturi cu grosime stabilita in functie de
grosimea de compactare (3050 cm in cazul compactarii)
Este INTERZISA folosirea greblei si azvarlirea cu lopata la distante mai mari de
1,5 m
Turnarea este de preferat sa se realizeze continuu, fara intreruperi (in absenta
prevederilor pt rosurile de lucru)
Durata maxim admis a ntreruperilor de turnare, pentru care nu este necesar
luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depseasc timpul
de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se
consider de 2 ore de la prepararea betonului, n cazul cimenturilor cu adaosuri
si 1,5 or n cazul cimenturilor fr adaosuri;
Se va evita deplasarea armaturii de la pozitia stabilita
Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton
Se vor evita pe cat posibil socurile si vibratiile in armaturi
Circulatia muncitorilor si utilajelor se va face numai pe podine speciale care sa
nu rezeme pe armaturi
Permiterea instalrii podinilor pentru circulatia lucrtorilor si mijloacelor de
transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe
acestea a unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24 48
ore, n functie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de exemplu
24 ore, dac temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I,
avnd clasa mai mare de 32,5).
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.Epruvetele
confectionate vor fi pstrate astfel:
o epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus n oper se pstreaz n
conditiile standard;
o epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la
termene intermediare se pstreaz n conditii similare betonului pus n
oper;
o epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dac este
cazul, se pstreaz n conditiile prevzute n standardele de ncercare
aplicabile.

Pentru betoanele puse n oper, pentru fiecare constructie, trebuie tinut, la zi,
condica de betoane, care trebuie s cuprind cel putin urmtoarele:
o datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente n cazul
producerii betonului de ctre executant;
o locul unde a fost pus betonul n oper n lucrare;
o ora nceperii si terminrii turnrii betonului;
o temperatura betonului proaspt;
o probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a
acestora si rezultatele obtinute la ncercarea lor;
o msurile adoptate pentru protectia betonului proaspt turnat;
o eventualele evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
 o temperatura mediului ambiant;
o personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.
o datele din condica de betoane trebuie s asigure trasabilitatea betonului,
de la prepararea acestuia si pn la punerea lui n oper.

Turnarea betonului in fundatii

Fundatii din beton simplu
o Se foloseste beton vartos de lucrabilitate L2
o Se sapa cei 10 cm de pamant lasati nesapati
o Se curata gropile de fundatie si cofrajele
o Cofrajele se uda cu 2-3 ore inainte de betonare
o Betonul se toarna in straturi longitudinale de 15-20 cm (in cazul
compactarii manuale) si 3040 cm (in cazul compactarii prin vibrare)
Fundatii din beton armat
o Se foloseste beton plastic de lucrabilitate L3
o Se curata cofrajele, armaturile si betonul simplu de suport
o Se uda cofrajele si stratul de beton simplu de suport
o Se va compacta prin ;
vibrare
indesarea cu vergele metalice sau sipci din lemn
baterea cofrajului
o Betonarea se face in straturi longitudinale, iar rosturile (prevazute in
proiect) se vor face la 90 de grade.

Turnarea betonului in stalpi si diafragme

Se verifica daca betonul de la baza stalpilor/peretilor a fost bine spalat
Betonarea trebuie sa se realizeze fara intreruperi in straturi orizontale de 3050
cm, pe toata inaltimea elementului
Inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m
Stalpii mai mici de 3030 se prevad in peretii laterali ai cofrajului cu ferestre de
turnare
In cazul diafragmelor cu grosime minim 12 cm si inaltimea maxim 3 m, betonul
se poate turna pe la partea superioara.In celelalte cazuri este necesara
prevederea unor ferestre de turnare
Se compacteaza cu pervibratorul sau vibratorul de cofraj

Turnarea betonului in placi si grinzi

Turnarea betonului in placi si grinzi va incepe dupa 12 ore de la terminarea
turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema
Grinzile si plcile care sunt n legtur se toarn, de regul, n acelasi timp; se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plcii si turnarea
ulterioar a acesteia;
 La turnarea plcii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m,
pentru a asigura respectarea grosimii plcilor prevzute n proiect
Planseele se betoneaza continuu pe toata suprafata lor
Se admit rosturi la 90 de grade ( daca sunt prezente in proiectul de executie)
Grinzile se toarna in straturi orizontale de 3050 cm si se compacteaza cu
pervibratorul
Placile se compacteaza cu placa vibratoare sau rigla vibratoare

Turnarea betonului in scari

La turnarea scarilor nu se admit rosturi de lucru, betonarea incepand de la partea
de jos
Se vor respecta aceleasi prevederi ca si inca zul turnarii placilor

Compactarea betonului
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, n
functie de consistenta betonului, tipul elementului etc.;
Operatie ce se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa
betonului a aerului , a unei parti din apa de amestecare in exces, precum si a
umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi
Compactarea se poate realiza :
o manual : prin batere, cu vergele ; nu asigura o compactare omogena
o mecanica, prin
vibrare
presare
laminare
vacuumare
centrifugare

Compactarea prin vibrare

Este cel mai folosit procedeu de compactare. Consta in introducerea in masa
betonului , cu ajutorul unor vibratoare, a unei energii de vibrare care se transmite
tuturor componentilor acestuia, antrenandu-l intr-o miscare oscilatorie
Modul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin 2 tehnici diferite :
vibrare externa si vibrare interna
Durata vibrarii
o intrucat stabilirea duratei optime de vibrare pt fiecare caz in parte este o
problema destul de complicata, momentul terminarii compactarii poate fii
considerat atunci cand se observa urmatoarele fenomene :
incetarea tasarii vizibile a betonului
suprafata betonului devine plana
la suprafata betonuui apare laptele de ciment
bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului
 o durate pentru vibrare (orientative)
5 sec betoane fluide
20 sec betoane plastice
60 sec betoane vartoase
120 sec betoane foarte vartoase
o depasirea cu mult a duratei de vibrare conduce la o migrare catre partea
de jos a granulelor mari, deci o segregare a betonului si a compromiterii
proprietatilor acestuia
Modul de lucru cu vibratorul de interior (pervibratorul)
o pozitia de lucru a pervibratoarelor este cea verticala
o dispozitivul se introduce repede in beton ( pt a nu antrena aer in masa
betonului) si se extrag lent ( 5-8 cm/sec)
o este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor, pieselor inglobate
o in cazul in care elementul se realizeaza din mai multe straturi, vibratorul
se va scufunda in stratul anterior turnat pe o adancime de 5-15 cm