1

SILOZURI DIN BETON ARMAT

1 GENERALITATI Silozurile sunt constructii destinate inmagazinarii materialelor de granulatie fina ,avand celule de inaltime mare, fig.2.1. In mod obisnuit inaltimea celulelor este 1035m. Diametrul celulelor cilindrice este 513m, iar laturile orizontale ale celulelor prismatice 35m. Solutia devine cu hc atat mai economica cu cat inaltimea celulei este mai mare, acoperisul palniile, fundatiile, avand suprafete minime de aceeasi capacitate de inmagazinare. Forma sectiunii orizontale a celulelor poate fi dreptunghiulara (patrata), poligonala sau circulara Celulele cu sectiune dreptungiulara utilizeaza bine terenul si permit o rezemare rationala pe stalpii care se dispun la intersectia hp peretilor. Asemenea silozuri se executa de regula mumai pana la deschideri ale pertilor de maximum 5m. In cazul unor deschideri mai mari,in pereti apar momente de incovoiere importante care necesita sporirea grosimii acestora. D Celulele cu sectiune circulara prezinta avantajul ca peretii lucreaza la intindere centrica, armarea este simpla, iar pentru hc / lmax > 1,5 executie se pot folosi cofraje alunecatoare. In comparatie cu celulele cu sectiune dreptunghiulara terenul este mai Fig. 2.1 Elementele unei celule neeconomic utilizat,caci raman spatii goale intre celule. Acestea insa pot fi folosite pentru ventilatie sau uneori ca celule pentru inmagazinarea materilalor. Celulele se pot aseza pe unul sau mai multe randuri,alaturat sau alternant vezi fig.2.2. Spre deosebire de buncare, la silozuri planul de rupere a matrialului intalneste peretele opus la o adancime mica de la suprafata materialului. Din aceasta cauza presiunile verticale si orizontale nu se mai pot calcula ca pentru un semispatiu; pe de alt parte, fortele de frecare intre material si pereti nu mai pot fi neglijate. Celulele cu sectiune poligonala au fost adoptate la constructia primelor silozuri din tara noastra de la Braila, Galati si Constanta, intre anii 1882 si 1906, de Anghel Saligny. Silozurile cu celule de sectiune poligonala combina avantajul utilizarii rationale a terenului cu reducerea eforturilor in pereti. In ultimii ani solutia silozurilor cu celule de sectiune hexagonala a fost perfectionata prin glisarea pertilor si precomprimarea lor pe orizontala. Functie de modulde realizare a peretilor, silozurile pot fi clasificate in silozuri din beton armat sau beton precomprimat,monolite sau prefabricate. 2. SILOZURI DIN BETON ARMAT MONOLIT 2.1 ALCATUIREA SILOZURILOR Elementele componente ale unui siloz sunt redate in figura 2.3. Planseul peste celule, prevazut cu goluri, serveste pentru sustinerea instalatiilor necesare incarcarii celulelor silozului. Incarcarea se poate face pe cale mecanica in cazul materialelor granulare sau pe cale pneumatica in cazul materialelor pulverulente.

Obisnuit acest planseu este protejat de o galerie inchisa, care poate fi o constructie in cadre cu stalpi incastrati sau articulati in peretii celulelor. Celulele reazema pe stalpi, care transmit incarcarile fundatiilor. Intrucat la silozuri pe stalpii sunt apropiatiintre ei si transmit incarcari mari terenului, fundatiile sunt de tip radier general. Silozurile se descarca pe la partea inferioara a celulelor prin gravitatie, pe cale mecanica sau pe cale pneumatica. In cazul cand este nevoie de un spatiu de circulatie sub celule, se executa palnii agatate de celule sau plansee prevazute cu goluri in care caz panta de scurgere a materialelor este asigurata printr-un beton de umplutura acoperit cu o placa de protectie de beton armat. Cand nu este nevoie de spatiu de circulatie sub celule, descarcarea se poate face prin goluri laterale prevazute in peretii celulelor

sau prin galerii centrale sub celule. In lungul galeriilor, materialul se transporta cu transportoare cu banda sau cu transportoare cu melc. In afara de celulele propiu-zise, silozurile mai cuprind si cladiri anexe pentru masini, pentru ridicarea si sortarea materialelor etc.

Lungimea silozurilor poate ajunge pana la 150m, dar se recomanda sa nu se depaseasca 80m intre rosturi. La silozurile cu celule de sectiune circulara prevederea unor rosturi de tasare si de dilatatie nu este intotdeauna necesara, intrucat celulele au o deformabilitate relativ mare in sens orizontal si sunt rigide in sens vertical.

Galeria superioara, planseul peste celule, stalpii de sub celule, fundatiile si cladirile anexe se alcatuiesc si se calculeaza in mod cunoscut. Cele ce urmeaza se refera in special la calculul si alcatuirea celulelor si a palniilor. 2.2 STABILIREA INCARCARILOR Asupra peretilorsi palniilor actioneaza urmatoarele incarcari: - presiunea verticala si orizontala provenita din materialul insilozat; - fortele de frecare verticale intre pereti si material; - incarcari verticale datorita greutatii proprii; - incarcari din galeria superioara; - incarcari din zapada si vant; - actiunea seismica; - efectul diferentei de temperatura intre fata interioara si exterioara a peretelui etc. Incarcarile principale sunt cele provenite din presiunea materialului depozitat. Determinarea presiunilor orizontale si verticale asupra celulelor silozurilor a constituit preocuparea mai multor cercetatori, problema nefiind nici in prezent complet elucidata.

Metoda frecvent folosita la determinarea presiunilor este cea elaborata de Ianssen. Conform acestei ,din celula se izoleaza un element de inaltime dh, asupra caruia se scriu ecuatii de echilibru static (fig. 2.5). Se noteaza cu: h - adancimea de la suprafata materialului (variabila independenta); - greutatea specifica a materialului depozitat; - unghiul de frecare interna a materialului fara coeziune; 0 -unghiul de frecare a materialului cu peretele; f = tg 0 - coeficientul de frecare a materialului cu peretele;

A - aria sectiunii orizontale a celulei; U - perimetrul sectiunii orizontale a celulei; pv - presiunea verticala a materialului; p0 - presiunea orizontala a materialului; Intre presiunea orizontala si cea verticala exista relatia: p0 = kpv (1) unde k este coeficientul presiunii laterale (coeficientul mpingerii active din teoria mpingerii pmantului) : (2) k = tg2 45 0 . 2 Coeficientul k se considera constant, independent de gradul de indesare a materialului, ceea ce nu reflecta riguros realitatea. Scriind ecuatiile de echilibru pentru elementul de inaltime dh, in ipoteza presiunii uniform distribuite pe perimetru, se obtine: X = p 0 Udh = 0 (4) Y = (p V + dp V )A + fp 0 Udh p V A Adh = 0 (5) Inlocuind valoarea lui p0 si ordonand termenii ultimei ecuatii, rezulta ecuatia diferentiala: dp U f k pV + V = 0 (6) A dh a carei solutie este valoarea presiunii verticale: A f kU pV = (7) 1 exp A h f kU Presiunea orizontala rezulta conform relatiei p0 = kpv: A f kU p0 = (8) 1 exp A h fU Valorile greutatilor specifice aparente , ale unghiurilor de frecare interiora si ale coeficientilor de frecare f, pentru diverse materiale sunt date in literatura de specialitate. Spre deosebire de buncare, la care presiunile variaza liniar cu adancimea, la celulele inalte de silozuri, presiunile pv si p0 cresc exponential spre asimptote paralele cu axa h: A A p V max = si p 0 max = (9) (10) f kU fU Tangentele in origine T1 si T2 la curbele exponentiale date de relaiile (7) si (8) sunt date de ecuatiile pv= h si p0= hk (relatiile presiunilor la buncare). Din analiza formulelor si a digramelor p0 si pv din figura rezulta avantajul inaltimii mari a celulelor de silozuri. Se observa ca de la o anumita adancime presiunea creste foarte putin ramanand practic constanta, indiferent de inaltimea totala a celulei. Incercarile facute pe modele reduse si pe constructii reale de silozuri, precum si observatiile directe privind exploatarea silozurilor au adus la concluzia ca pe anumite portiuni din inaltimea celulelor presiunile reale nu sunt in concordanta cu cele determinate dupa Ianssen, de regula fiind mai mari. Cercetarile au aratat cauzele acestei noconcordante i anume : coeficientul k, a carui valoare este in realitate mai mare decat cea considerata; variatia in adancime a greutatii specifice a materialului depozitat, care nu este reflectata in relatiile de mai sus.

problema cea mai importanta,de care formula lui Ianssen nu tine seama, este comportarea dinamica a materialului la incarcarea celulelor si mai ales la descarcarea celulelor, prin prabusirea boltilor formate in material in timpul golirii. In practica proiectarii presiunile se calculeaza cu formulele lui Ianssen , corectate prin inmultirea cu coeficienti dependenti de inaltimea celulei si de materialul depozitat.
2.3 CORECTIILE FORMULELOR LUI IANSSEN

Deficientele formulelor IANSSEN: a) valoarea k constanta pentru orice rugozitate de perete b) valoarea constanta pe toata mal^imea silozului c) neluarea in considerare a efectului dinamic la ncarcarea si descarcarea materialului. Coreciile formulei lui Ianssen se refera la aprecierea presiunii orizontale p0 i difer de la o norma a unei tari la alta, dar constau in principal din: Amplificarea valorilor calculate cu Ianssen cu coeficienti supraunitari Folosirea altor expresii pentru coeficientul k Considerarea unor presiuni locale, ce se cumuleaza cu p0.

k = tg2 45 0 . 2 Pentru a inlatura deficientele de la punctul b se consider suprancrcarea local P1(3) si pentru a nltura deficienele de la punctul c, se consider suprancrcarea local P2 , ambele cumulandu-se cu P0 si anume: - suprancarcare inelara P1 (pentru celule circulare) si P3 (pentru celule poligonale sau stelate), ce se aplica pe o nalime h = D / 4; P1 = a1 P0 sau P3. = a3 Po - suprancrcarea P2 aplicat simetric, pe o arie patrat, cu unghiul la centru s = D / 12. P2 = a2 Po - corficienii a 1, a 2, a 3 sunt dai n norm funcie de raportul H/D.
p0 = k pv i P0+P2+P1(3)

A) Coreciile dup propunerile de norme romanesti

P1(3) h P0+P1(3)

B) Coreciile dup EC1

Notatiile dupa EC 1 Pv = k = . P0 = Ph = f= . = Pf = Phf - presiunea orizonta la umplerea silozului Pou - (notatia autorului) Phe - presiunea orizontala la descrcarea silozului Pod - (nota^ia automlui) Phe > Phf EC1 propune 2 metodologii de determinare a presiunilor orizontale Po:
Metoda test, standardizat, de determinare reala a coeficientului de mpingere, notat cu kr(r)

Pou = Po = kr Pv Pod = co Pou co = 1... 1,5 - funcie de natura materialului si de adncimea de calcul (co = 1 pentru partea superioar a silozului).
Metoda simplificat, n care k se considera coeficientui impingerii pasive a pmntului, mrit cu 10%, adic k = 1,1 (l-sin) i in care se tine cont, pe langa coeficientui de frecare a materialului f , si de o valoare medie - fmed - avand n vedere c frecarea ntre material si perete depinde si de starea de ndesare a materialului. Efectul dinamic, ce apare la umplere si descrcare, se apreciaz printr-o supraincarcare local - Pp - (patch load) ce se cumuleaz in orice pozitie pe perimetrul sau pe nlimea silozului, peste presiunea orizontala Po. Aceast suprancrcare local acioneaz simetric pe 2 arii cu latura s=0,2 D.

Pou (Pod)

D/2

la umplere la descarcare Po

Pou = Po + Pp ;

Po = 1,1 (l-sin) Pv ;

(Pv calculat cu fmed);

Pp = 0,2 Po

Pod = 1,15 Po + Pp;

Po = 1,1 (l-sin) Pv ;

(Pv calculat cu 0,9 fmed); Pp = 0,2 co

co fiind coeficientul de la metoda test. Suprasarcina locala Pp se consider numai la calculul solicitarilor M, N, T, nu si in calculele la starea limita de exploatare ( <ad )

2.4 Calculul pereilor celulelor la presiunea orizontal a materialului

Determinarea exacta a eforturilor in peretii celulelor trebuie sa tina seama de caracterul spatial al structurii . Datorita inaltimii mari a celulelor fata de dimensiunile transversale , calculul la actiunea impingerii materialului se poate simplifica izoland fasii orizontale i verticale de latime unitara .
2.4.1 Celule cu sectiune dreptunghiulara .

Fasiile orizontale formeaza cadre inchise , care sub efectul presiunii orizontale a materialului sunt solicitate la forte axiale de intindere si la momente de incovoiere . In cazul mai multor celule , solicitarile maxime rezulta din urmatoarele grupari de incarcari, fig.2.6 : incarcarea in sah , care produce momentele de incovoiere maxime mmax si fortele de 1 1 intindere aferente : n b = p0a n a = p0b 2 2 incarcarea a doua celule alaturate , care produce fortele de intindere maxime : si momentele incovoietoare aferente . n a max = p 0 b n b max = p 0 a

Momentele de incovoiere se obtin dintr-un calcul de cadru orizontal, nchis. In cazul particular al celulelor patrate distributia momentelor corespunde grinzii dublu incastrate cu o incarcare uniform distribuita p0 : 1 1 m r = p0a 2 mc = p0a 2 12 24 La intersectia peretilor se pot executa vute , de care se tine seama la determinarea eforturilor . Armarea n fiile verticale rezult constructiv. Rigiditatea pe direcie orizontal fiind mult mai mare dect pe cea vertical.
2.4.2 Celule cu sectiune poligonala .

Forta axiala orizontala de intindere se determina proiectand reactiunile laturilor poligonului intr-un nod pe directiile acestora, ca n figura 2,7 .

Reactiunea p a unei laturi a este : p =

1 p0a 2

Componentele pe directiile celor doua laturi ce se intalnesc intr-un nod sunt : p p n1 = n2 = ; ; = 360o/i, fiind unghiul exterior al poligonului regulat cu i tg sin laturi. p a 1 + cos Forta axiala de intindere a unei laturi rezulta : n = n 1 + n 2 = 0 2 sin

2.4.3 Celule cu sectiune circulara .

Celulele cu sectiune circulara reprezinta din punct de vedere static placi subtiri cilindrice solicitate transversal si longitudinal din impingerea materialului. In cazul unei singure celule presiunea radiala orizontala po , presupus uniform distribuit , produce in fia inelara efortul de intindere, fig.2.8a : n = p0r Un calcul exact tine seama de presiunea exercitat de po si de posibilitatea aparitiei unei presiuni locale P1 , ca n figura 2.8 a i b . acest lucru se face prin coreciile formulelor lui IANSSEN. In cazul unor grupe de celule legate intre ele , trebuie sa se tina seama de fortele de legatura ce apar ntre celule pe toata inaltimea , datorita deformatiilor longitudinale si transversale .

10

Daca se considera o celula centrala cu sectiune circulara , actionata de presiunile uniform distribuite po , forele de legtur P cu celulele adiacente sunt in echilibru , sistemul fiind simetric (fig.2.9). Marimea lor se determina din conditia ca in dreptul punctelor de legatura deplasarile inelului independent sa fie nule (fig.2.10). Din actiunea fortelor P , deplasarea radiala in dreptul fiecarei legaturi este egala cu rp, iar presiunea orizontal po produce deplasri radiale r: p0r 2 0,007 Pr 3 r = unde I = 100 3/12 . rP = ; EI 100E Egaland cele doua deplasari se obtine forta de legatura P : 12p 0 2 P r

Fig. 2.9 forele de legtur P la o celul central Forele de legtur P produc zone locale de perturbare a strii de membran, ceea ce duce la apariia de momente. Cazul celulei stelate incarcate cu presiunea po , celulele adiacente fiind goale, este tratat in lucrare ca o placa subtire cilindrica , tinand seama de legaturile pe inaltimea celulei (forele P) si de conditiile de rezemare la partea inferioara si superioara . Distributia pesiunii orizontale pe inaltimea celulei s-a dezvoltat in serie Fourier , pastrandu-se numai primul termen . Facand abstractie de conlucrarea pe verticala , o fasie orizontala poate fi considerata ca un cadru cu noduri fixe . Eforturile in barele curbe n plan orizontal, pot fi determinate aproximativ folosind relatiile : sin n A = p 0 re (1 sin ) n B = p 0 re (1 sin cos ) m A = p 0 r re sin 1 sin m B = p 0 r re sin cos

11

Diagrama de momente n plan orizontal este prezentat n fig.2.11. Valorile extreme ale eforturilor (momente i fore axiale) sunt:
m A = 0,0705 Pr m B = 0,1366 Pr n B = 0,5P

Spatiile de depozitare intre celulele cu sectiune circulara uneori pot fi sporite interpunand pereti drepti simpli sau dublii . Deoarece in acest caz rigiditatea ansamblului de celule este mai redusa , se recomanda executarea unei diafragme orizontale la partea inferioara sub forma unui planseu .

12

2.5 Calculul pereilor celulelor la incarcari verticale

Peretii celulelor sunt incarcati cu forte verticale ce provin din galeria superioara , planseul superior , greutatea lor proprie si reactiunile palniei , pecum si din fortele verticale de frecare prin care li se transmite o parte din greutatea materialului fara coeziune . La celulele circulare, eforturile dup direcia vertical (notat cu x) se determin pe fii unitare verticale, cu relaia:
nx = R / 2 r

unde R este suma ncrcrilor gravitaionale la nivelul considerat i r este raza celulei. La celulele ptrate, dreptunghiulare sau poligonale ncrcrile verticale nu dau o stare de solicitare semnificativ n cazul solicitrilor locale a pereilor celulelor. ncrcrile verticale sunt transmise fundaiilor n cadrul solicitrii generale prin efectul de grind perete, naltimea peretilor celulelor silozurilor fiind mult mai mare decat jumatate din deschiderea lor. Ca si in cazul buncarelor inalte , rigiditatea la incovoiere a peretilor este foarte mare in raport cu cea a palniilor . De aceea plniile nu se iau in considerare in calculul la incovoiere generala de grind perete. naltimea activa a grinzii perete la preluarea incarcarilor poate fi considerata egala cu distanta dintre stalpi .
2.6 Calculul partilor inferioare ale celulelor plniile.

Palniile celulelor cu sectiune dreptunghiulara sau patrata se calculeaza si se alcatuiesc la fel ca si la buncare , cu singura deosebire ca presiunile po si pv se determina cu formulele date anterior , afectate cu coeficienii de corectie . Palniile conice ale celulelor cilindrice se calculeaza ca placi curbe subtiri in stare de membrana, fig.2.13. Datorita incarcarilor axial simetrice apar numai eforturi nomale de intindere n si n . Valorile acestora se pot obtine direct sectionand palnia la un nivel oarecare y si scriind ecuatiile de echilibru static : r 2 p v + Q n = n fiile dup cea 2r sin mai mare pant; p n = r n n fiile orizontale sin pv presiunea verticala a materialului la nivelul sectiunii considerate . pn presiunea normala pe peretele palniei la nivelul sectiunii considerate . r raza cercului paralel in sectiunea considerata . inclinarea generatoarei fata de orizontala . Q greutatea palniei si a materialului sub sectiunea considerata .

13

2.7 Dimensionarea si alcatuirea celulelor si palniilor silozurilor .

Peretii celulelor de sectiune dreptunghiulara se dimensioneaza la intindere excentrica pentru ipoteza hotaratoare , de regula mmax si maf . Apoi se face o verificare in cealalta ipoteza , adica nmax si maf . Totodata se verifica marimea deschiderii fisurilor pe baza prescriptiilor STAS 10107/0-90 . Peretii interiori se armeaza dublu si simetric , iar cei exteriori dublu si nesimetrc, dup aceleai principii ca la buncre. In afara de armatura orizontala de rezistenta se dispune si o armtur vertical . Pentru peretii exteriori aceasta armatura va avea diametrul 810 mm si va fi asezata la distanta de 2025 cm , iar la peretii interiori la 2530 cm . Partea inferioara a celulelor rezemate pe stalpi se armeaza tinand seama de efectul de grinda perete . La interseciile pereilor celulelor prismatice se prevd vute, pentru a prelua momentele din zonele de reazem, destul de mari. n fig. 2.14 se prezint detalii de armare a interseciilor celulelor prismatice.

Peretii celulelor cilindrice se dimensioneaza la intindere excentrica si se verifica la deschiderea fisurilor . Celulele se armeaza simplu pe treimea superioara a inaltimii si dublu in rest . Grosimea peretilor se ia de obicei constanta ( minimum 15 cm ) pentu a permite turnarea fara dificultati in cofraje glisante . In functie de rezemarea si inchiderea celulelor ( palnii sau planseu orizontal ) se prevede armatura suplimentara corespunzatoare efectului de grinda perete , respectiv perturbarii starii de membrana . In practica curenta peretele cilindric se rigidizeaza la partea inferioara cu o grinda inelara .

14

Detalii de armare a interseciilor celulelor cilindrice sunt prezentate n fig. 2.15. Palniile piramidale se armeaza pe doua directii , fiind solicitate pe fiecare directie la intindere si la incovoiere locala (vezi plniile buncrelor). Armarea unei plnii conice este prezentat n figura 2.16. Palniile conice se armeaza dupa generatoare si dupa cercurile paralele . Gura palniei conice se prevede cu o centura inelara armata la intinderea produsa de componenta orizontal a forelor n (vezi fig. 2.13).

Fig.2.15. Detalii de armare a interseciilor celulelor cilindrice