I.

Rezervoare de stocare a materialelor

Rezumat
In porturile maritime romanesti s-au construit doua terminale pentru importul de bitum rutier in
Mangalia si Constanta.Rezervoarele sunt fundate pe un pat alcatuit din balast si nisip,realizat in interiorul
unui beton armat,realizat pe platforma portuara din beton.Rezervoarele sunt fundate pe un pat de piatra,in
interiorul unui inel de beton armat.Caracteristicile de fundare su fost imbunatatite prin batere dinamica,cu
inlocuire de material si realizarea unei perne de piatra sparta de 1,20 m grosime.
Introducere
Dezvoltarea si reabilitarea retelei de drumuri din Romania a condus la cresterea necesarului de
constructii in acest domeniu,din care o pondere impoertanta il are bitumul rutier.Una din sursele principale a
necesarului de bitum este importul.Primirea,stocarea,mentinerea calda a bitumului catre utilizatorii interni
este asigurata de terminale specializate dotate cu facilitati necesare.
Cuprins
Prin rezervoare se neleg recipientele avnd capacitai de depozitare mai mari de 3 m3, forme i
dimensiuni variate si diferite, executate din diferite materiale si destinate receptionarii, depozitarii, desfacerii
si prelucrarii tehnologice a diferitelor produse n stare lichida sau semilichida. Recipientele cu capacitati
reduce (de obicei, ntre 3 m3 si 100 m3), destinate transportului diferitelor medii aflate n stare lichida sau
semilichida, se numesc cisterne.
n cadrul unei anumite variante de depozitare, alegerea tipului corespunztor de rezervor se face n
funcie de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii:
- conditiile de lucru impuse si conditiile climatice;
- caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri;
indicatorii tehnico-economici ai proiectarii, constructiei, montajului i exploatarii
(ntretinerii) rezervoarelor;
Din punctul de vedere al condiiilor de lucru, rezervoarele trebuie s corespund urmatoarelor
cerine;
- sa fie impermeabile si etanse n raport cu produsul depozitat;
- sa nu se aprinda, sa fie durabile si putin sau de loc sensibile la actiunea chimica, electrochimica sau
mecanica produsului depozitat;
- sa permita o usoara curatare de depuneri, precipitari sau decantari;
- sa fie prevazut cu echipamentul necesar, corespunzator atat umplerii (ncarcarii), cat si golirii
(descarcarii) lor;
- sa asigure o perfecta securitate a depozitarii produsului;
- sa fie eoonomice n exploatare si usor de deservit, supravegheat, controlat etc.
Avand n vedere caracteristicile constructive, rezervoarele trebuie sa corespunda urmtoarelor
cerinte:
- solutiile constructive adoptate si formele rezervoarelor sa fie simple, iar n cazul rezervoarelor
cilindrice verticale, sa asigure posibilitatea montarii si functionarii corecte a capacelor plutitoare, ecranelor
plutitoare etc.;
- capacitatea lor de depozitare s fie optima;
- constructia rezervoarelor sa permit executarea si montarea rapida a tuturor elementelor lor
componente, iar dimensiunile semifabricatelor sa se nscrie n limitele gabaritelor transportabile pe drumuri,
sosele auto, autostrazi, calea ferata etc.;
- dimensiunile rezervoarelor si ale elementelor lor componente sa fie tipizate;
- sa fie folosite, la maximum si n mod efectiv, caracteristicile mecanice ale materialelor de
constructie, fara a diminua capacitatea portanta a rezervorului, asigurandu-se, astfel, un consum specific de
metal minim.
Indicatorii tehnico-economici ce se pot mentiona, n cazul rezervoarelor sunt:
- costul rezervorului propriu-zis;

- costul instalatiilor anexe ale parcului de rezervoare (instalaiile de protecie, prevenire i combatere
a incendiilor; conducte tehnologice; conducte de ap i canalizare; conducte de nclzire etc.), bineneles,
raportal la fiecare rezervor n parte;
- consumul de metal (n special sub form de tabl i profiluri);
- consumul de beton i de beton armat;
- volumul lucrrilor de construcie etc.
Clasificarea rezervoarelor
Construcia de rezervoare, de diferite tipuri, forme i dimensiuni, s-a dezvoltat, pe plan mondial, n
concordan cu cerinele activitii industriale n diferite domenii, n pas cu tehnica modern.
S-a ajuns, astfel, s se dispun de o mare varietate de soluii constructive de rezervoare. Clasificarea
lor se poate face dup numeroase criterii, urmnd a se trata numai criteriile de clasificare determinante.
a) Dup poziia fa de suprafaa solului, se deosebesc:
- rezervoarele de suprafa (rezervoarele supraterane), din categoria crora fac parte rezervoarele
montate direct pe sol sau deasupra solului (supranlate), precum i rezervoarele ngropate pe mai
puin de jumtate din nlimea lor;
- rezervoarele semingropate, din categoria crora fac parte rezervoarele ngropate pe mai mult de
jumtate din nlimea lor, far ca nivelul maxim al produsului depozitat s depeasc nlimea de
2 m fa de suprafaa solului;
- rezervoarele ngropate, din categoria crora fac parte rezervoarele n care nivelul maxim posibil al
produsului depozitat se afl cu 0,2 m sub nivelul solului.
b) Dup forma geometrica:
rezervoare cilindrice verticale (fig. 1.1) sau orizontale (fig. 1.2)
rezervoare sferice (fig. 1.3);
rezervoare sferoidale (fig. 1.4);
- rezervoare torosferoidale (fig. 1.5);
- rezervoare paralelipipedice;
- rezervoare de form special (fig. 1.6);
c) Dup capacitatea de depozitare:
rezervoare de capacitate mic, pn la 100 m3, cu capac conic susinut de o construcie
metalic uoar;
rezervoare de capacitate mijlocie i mare, ntre 100 m3 i 50000 m3, cu capac plat pe
construcie metalic cu forme - pentru 100 ... 1000 m3, cu capac conic pe grinzi i stlpi de susinere - pentru
1000 ... 5000 m3 i cu capac bombat, cu capac n form de umbrel sau cu capac plat pe stlpi - pentru 30000
... 50000 m3;
- rezervoare de capacitate foarte mare, de peste 50000 m3;
d) Dup natura materialelor din care se execut:
rezervoare metalice, cuprinznd rezervoarele sudate i nituite, cilindrice verticale sau
orizontale, sferice, sferoidale i sub forme i construcii speciale;
rezervoare nemetalice, cuprinznd rezervoarele din beton, beton armat, piatr, crmid, pmnt, materiale
plastice obinuite sau armate etc.;
e) Dup presiunea interioar maxim de depozitare:
rezervoare de joas presiune, denumite i rezervoare atmosferice, care sunt, n general,
rezervoare cilindrice verticale;
rezervoare de medie presiune, din categoria crora fac parte, n general, rezervoarele
cilindrice orizontale, rezervoarele sferoidale, rezervoarele cilindrice verticale cu capac bombat etc.;
rezervoare de presiune ridicat, din categoria crora fac parte rezervoarele cilindrice
orizontale de construcie special, rezervoarele sferice i alte rezervoare de construcie special .

Fig. 1.1 Rezervoare cilindrice verticale.

Fig. 1.2 Rezervoare cilindrice orizontale.

Fig. 1.3 Rezervorul sferic

Fig. 1.4 Rezervorul sferoidal axial simetric

Rezervoarele cilindrice verticale de depozitare atmosferic.

Urmrindu-se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se poate
constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt: rezervoarele atmosferice
cu capac fix (forma capaoului fiind plat, conic sau bombat, denumite i rezervoare de tip
standard; rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare i foarte mare capacitate; rezervoarele
atmosferice cu capac respirator (rezervoarele cu capac autoportant fr moment).
Din punct de vedere constructiv, mantaua i fundul acestor rezervoare se soluioneaz n
mod identic, de la caz la caz diferind doar construcia capacului.
Rezervoarele cilindrice verticale cu capac fix sunt rezervoare mult utilizate n practica
curent, datorit simplitii construciei i problemelor de montaj uor rezolvabile. Aceste
rezervoare sunt echipate cu dispozitive de deservire i exploatare comune echipamentului
obligatoriu al rezervoarelor atmosferice. n figura 1.7 se prezint, schematic, structurarea
constructiv a unui rezervor atmosferic cu capac fix.
n general, aceste rezervoare se compun din fund, manta, construcie metalic de susinere i
capac.
Clasificarea acestor tipuri de rezervoare se poate face dup mai multe criterii, i anume:
a) dupa forma capacului:
rezervoare atmosferice cu capac plat, la care unghiul fcut de capac i
orizontal () este mai mic de 3;
- rezervoare cu capac conic, la care = 7 ... 15;
- rezervoare cu capac autoportant, fr moment (fig. 1.8);
rezervoare cu capac fix i ecran plutitor rigid cu ponton inelar (fig. 1.9);
rezervoare cu capac bombat;
b) dup construcia metalic de susinere a capacului:
rezervoare cu construcie metalic de tip ferme i stlpi intermediary;
rezervoare de construcie metalic de tip ferme i stlp central;
rezervoare cu construcie metalic autoportant;
rezervoare far construcie metalic (cu capac autoportant);
3

c) dup modul de realizare constructiv a mantalei:

rezervoare cu manta d econstrucie normal, din virole sudate, fie cap la cap, fie
telescopice, fie alternante;
rezervoare cu manta execuatte prin sudare elicoidal;
rezervoare cu manta realizat din rulouri prefabricate n uzin (cu manta rulat);
d) dup modul de rezemare:
rezervoare montate pe fundaie continu din beton cazul rezervoarelor de mic
capacitate;
rezervoare montate pe fundaie de tip pat elastic;
rezervoare montate pe fundaie elastic cu inel de beton.

Fig. 1.5 Rezervorul torosferoidal

Fig. 1.6 Rezervorul de tip tranee

Fig. 1.7 Vedere de ansamblu a rezervorului atmosferic cu capac fix:

1-mantaua; 2-fundul; 3-construcia de susinere a capacului; 4-nvelitaorea capacului;
5-fundaia; 6-gura de vizitare; 7-racordul echipamentului de ventilaie; 8- racordul pentru loat probe;
9-racordul echipamentului respirator; 10-racordul de tragere (descrcare, golire);
11-racordul de mpingere (ncrcare, umplere); 12-racorduri pentru intrare abur;
13-racorduri pentru ieire condens; 14-racordul ncrctor spum.

Fig. 1.8 Rezervorul cu capac autoportant fr

moment:
1-mantaua rezervorului; 2-fundul;
3-capacul autoportant; 4- stlpul
central; 5-carcasa de rigidizare.

Fig. 1.9 Rezervorul cu capac fix i ecran plutitor

rigid cu pontoon inelar:
1-mantaua rezervorului; 2-capacul fix;3-fundul;
4-ecranul plutitor rigid cu pontoon; 5-stlpul de
ghidare; 6-sistem de etanare; 7-reazemul de
fund; 8-pontoanele; 9-gura de luat probe;
10-supapa de respiraie.

II.Studiu de caz
Rezervoare stocare bitum din portul Constanta
Date generale
Terminalul de bitum este amplasat in bazinul fluvio-maritim al portului Constanta,in zona
danelor 102-103,la Nord de debusareaa Canalului Dunare-Marea Neagra in bazinul portuar si are
suprafata de cca. 10.000 mp(Fig.6).

Este alcatuit din 4 rezervoare a cate 2000 mc fiecare si 2 rezervoare de zi de 400 mc

asigurand o capacitate simultana de stocare de 8800 mc.In prima etapa au fost realizate 2 rezervoare
de 2000 mc si unul de 400 mc,celelalte urmand a fi realizate intr-o etapa ulterioara.

Considerente geotehnice
Din punct de vedere macroseismic potrivit Normativului P 100,amplasamentul propus se
afla intr-o zona cu coeficient seismic Ks=0,12 si apartine zonei cu grad 7 de intensitate seismica.
Din punct de vedere geologic,forajele executate in zona(Fig.7) au pus in evidenta o
stratificatie neuniforma alcatuita in principal din pamanturi argilos-prafoase in amestec cu
piatra,alternand cu nisipuri cu granulatie mare sau lentile de mal cenusiu.La baza acestora,la 5-6m
adancime apare orizontul de bolovani de calcar,care reprezinta partea superioara a fundamentului
calcaros al zonei.
Niveul aperi subterane,relevat in forajele adiacente cheului,variaza intre 2 si 2,3 m fiind in
legatura cu nivelul apei din bazinul portuar.In perioadele de furtuna acesta poate creste cu pana la
50%.Pamanturile ce urmeaza a fi excavate se incadreaza in categoria teren mijlociu.

Lucrari de fundare
Rezervorul de 2000 mc transmite terenului de fundare,din greutatea materialului cat si din
greutatea proprie sarcina de cca. 120-130 Kpa.Avand in vedere caracteristicile fizico mecanice slabe
a terenului,s-a ales solutia de fundare a rezervoarelor si imbunatatirea terenului(Fig.8).

S-au adoptat urmatoarele masuri pentru consolidarea acestuia:

excavarea materialului pana la cota -1,20 si inlocuirea lui cu material pietros
alcatuit din blocuri de piatra in amestec cu refuz de cariera;
compacatarea dinamica cu maiul de 5,0 t in straturi succesive,a materialului pus in
opera pana la cota+0,25;
realizarea unei perne de piatra sparta de 1,20 m grosime,compactata in straturi de
20-25 cm,intre cotele +0,25 si 1,45;
realizarea inelului de beton armat,fundat la cota =1,45 pe perna de piatra sparta;
unplerea inelului de beton cu piatra sparta,compactata cu placa vibratoare,intre
cotele +1,45 si +3,25(1,80 m);
asternerea unui strat compactat de nisip,de 10 cm grosime pe care va fi asezat
rezervorul metalic;

Urmarirea comportarii in timp

Pentru evidentierea tasarilor si urmarirea comportarii constructiei in timp.pe fiecare
rezervor si fundatie s-au montat 4 reperi topografici.
Masuratorile au fost facute la diverse grade de incarcare a rezervoarelor si au relevat in
perioada de proba tasari uniforme de pana la 4 cm.

Considerente finale
Solutia de fundare directa a rezervoarelor s-a dovedit a fi corecta,utilizand potentialul
terenului de fundare si al platformei de beton existente,unde au fost necesare lucrari de imbunatatire
a caracteristicilor fizico-mecanice a terenului de fundare.
Rezultatele masuratorilor efectuate in perioada de probe tehnologice,la grade diferite de
incarcare a rezervoarelor,au pus in evidenta tasari de pana la 70% din tasarea estimata prin calcul.
Bibliografie:
-NP 004-2003 Proiectarea rezervoarelor cilindrice;
-www.iptana.ro.
-www.scrivas.ro
-apmct.anpm.ro