Sunteți pe pagina 1din 9

1

COSURI DE FUM INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT

CUPRINS

1. ALCĂTUIREA COŞURILOR DE FUM INDUSTRIALE

1.1 TRUNCHIUL PORTANT


1.2. SOCLUL
1.3. PLATFORME INTERIOARE
1.4. CANALE DE EVACUARE
1.5. FUNDATIA
1.6 GURA COSULUI
1.7. CENUSAR

2. ACTIUNI

2.1. INCĂRCĂRI PERMANENTE


2.2. INCĂRCĂRI UTILE
2.3. INCĂRCAREA DIN VÂNT
2.4. INCĂRCAREA DIN SEISM
2.5. INCĂRCAREA DIN ÎNSORIRE ASIMETRICĂ
2.6. ACŢIUNEA DIFERENŢEI DE TEMPERATURA INTRE INTERIOR SI
EXTERIOR

3. CALCULUL TRUNCHIULUI PORTANT ŞI A SOCLULUI

3.1 MODELAREA STATICĂ

3.2 CALCULUL ÎN SECŢIUNI ORIZONTALE


3.2.1 STAREA LIMITĂ DE REZISTENŢĂ - SLR
3.2.1.1 DETERMINAREA EFORTURILOR ŞI A DEPLASĂRILOR
3.2.1.2 DIMENSIONAREA BARELOR VERTICALE
3.2.2 STAREA LIMITĂ DE FISURARE - SLF
3.2.2.1 VERIFICAREA DESCHIDERII MEDII A FISURILOR
3.2.2.2 DETERMINAREA EFORTULUI UNITAR MAXIM ÎN ARMĂTURA
ÎNTINSĂ EXTERIOARĂ

3.3 CALCULUL ÎN SECŢIUNI VERTICALE


3.3.1 STAREA LIMITĂ DE REZISTENŢĂ - SLR
3.3.2 STAREA LIMITĂ DE FISURARE – SLF
3.3.2.1 CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR
3.3.2.2 CALCULUL EFORTULUI UNITAR σAE ÎN ARMĂTURA
EXTERIOARĂ

3.4 CALCULUL TRUNCHIULUI ÎN STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII - SLD

3.5 CONDIŢII DE DUCTILITATE


3.6 PREVEDERI CONSTRUCTIVE
COSURI DE FUM INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT
2

1. ALCĂTUIREA COŞURILOR DE FUM INDUSTRIALE

Coşurile de fum se compun din următoarele părţi


• Coşul propriu-zis sau trunchiul portant (structura verticală de rezistenţă a coşului)
• Soclul
• Canalul sau canalele de evacuare (canalele de fum)
• Platformele interioare
• Fundaţia coşului
• Gura coşului
• Cenuşar
• Accesorii
Alcătuirea unui coş de fum se poate aborda în două sisteme sau soluţii, sub formă de coş
simplu sau coş dublu.

Coşurile simple au canalul de evacuare alipit de trunchiul portant, pe care reazemă prin
intermediul unor console inelare continue, dispuse la intervale de (8...12)m. În acest sistem faţa
interioară a trunchiului portant este invizibilă în timpul exploatării.

Coşurile duble sunt cele la care între trunchiul portant şi canalele de evacuare este prevăzut
un strat de aer ce formează spaţiul vizitabil. Această soluţie permite urmărirea în exploatare a
coşului şi permite realizarea lucrărilor de întreţinere curentă sau reparaţiile necesare. La coşurile
mai înalte de 100 m soluţia cu coş dublu este obligatorie. În această soluţie canalele de evacuare se
descarcă pe trunchiul portant prin intermediul platformelor interioare dispuse la intervale de
(8...12)m.

1.1. TRUNCHIUL PORTANT

Este tubul exterior de rezistenta din beton armat, de


formă de obicei tronconică, sau uneori cilindrică, având una
sau doua pante p . Trunchiul portant se execută prin glisare.
p Din condiţii de glisare, pe înălţimea de glisare Hg panta p ≤
3%. De regulă, între trunchiul portant şi fundaţie se interpune
Hg un soclu ce nu se execută glisat.
Înălţimea H şi diametrul interior de evacuare Dev
rezultă dintr-un calcul termotehnic şi ecologic, conform temei
H de proiectare şi a procesului tehnologic.
Diametrul maxim şi grosimea peretelui rezultă în
concordanţă cu parametrii aparatului de glisare.
Trunchiul portant este structura de rezistenţă ce preia
toate încărcările şi le predă fundaţiei direct sau prin
ps
intermediul soclului.
Raportul între înălţimea coşului şi diametrul exterior la
bază trebuie să respecte condiţia H/D ≤ 20. Diametrul interior
soclu la vârf se alege minim 0.6m pentru a permite accesul în
interior.
Fig.1 Forma coşurilor La execuţia peretelui se folosesc clase de beton
ridicate, peste C20/25 (Bc25). Se iau măsuri pentru asigurarea
3

unei compactităţi corespunzătoare betonului. Stratul de protecţie al armaturii este de minim


3…5cm.

Dmax=diam Dmin Hg grosime din beton a Dev


instalatiei [m] [m] peretelui db Informativ
de glisare max [cm] min [cm] [m]
2.30…5.50 2.30 40…70 40 20 1.00
4.20…9.50 4.20 60…120 55 22 2.00
7.00…14.00 7.00 100…200 75 25 4.70
9.00…18.00 9.00 150…300 90 25 6.60
9.40…20.00 9.40 250…350 95 25 7.00

Pentru a feri betonul de influenţa corozivă a gazelor care ar putea pătrunde prin rosturile
căptuşelii, suprafaţa interioară se protejează cu o tencuială sclivisită, executată cu ciment
metalurgic.
Armătura este compusă din bare verticale şi orizontale, sub forma de inele, ce se montează
în interiorul celor verticale. Reţeaua de armaturi se aşează la faţa exterioară a peretelui de beton
armat. Daca este necesar se mai prevede o reţea asemănătoare şi la faţa interioară a peretelui. O
atenţie deosebita se acordă armării în jurul golurilor prevăzute pentru canalul de fum, unde se
pune armatură suplimentară. Aria armaturii suplimentare rezulta dintr-un calcul de grindă perete.
La temperaturi mari ale gazelor, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mare, deoarece
eforturile unitare ce apar din variaţii de temperatura sunt proporţionale cu aceasta. Mărirea
rezistenţei secţiunilor orizontale nu se face deci prin sporirea grosimii peretelui, ci prin majorarea
procentului de armare sau a diametrului coşului.
Coşurile de fum monolite din beton armat se executa folosind cofraje glisante. Coşurile
prefabricate sunt alcătuite din bolţari. Bolţarii se înnădesc prin armătura verticală şi orizontală,
armături introduse în locaşuri speciale care apoi se betonează. Secţiunea transversala a bolţarilor
poate fi circulară sau poligonală cu nervuri la colturi. Asamblarea elementelor prefabricate poate fi
făcuta şi prin precomprimare. Se folosesc tronsoane inelare prevăzute cu canale verticale pentru
introducerea fascicolelor de armătură. Presele de precomprimare se montează la partea inferioară,
pe soclu. Dupa ce s-a efectuat precomprimarea tronsonului inferior, se trece la montarea celorlalte
tronsoane.

1.2. SOCLUL

Soclul este partea coşului (de regulă supraterană) ce face trecerea de la trunchiul portant la
fundaţie. Pe înălţimea soclului sunt dispuse golurile pentru intrarea canalelor de evacuare şi alte
goluri tehnologice. Din cauza acestor slăbiri grosimea peretelui de beton armat a soclului se
majorează după necesitate. De regulă, soclurile se execută cu cofraje obişnuite, glisarea
începepând deasupra soclului.
La coşurile cu înălţimi mari, este avantajos să se dea soclului o formă evazată, pentru a se
realiza o fundaţie economică. Acest lucru se poate obţine printr-o evazare puternică faţă de
trunchi, prin prevederea de ranforţi radiali exteriori sau interiori sau prin realizarea soclului sub
formă de tub dublu.
4

Ramfort interior
Tub dublu
ra m fo rt tu b d u b lu
in te r io r

Fig.2 Moduri de realizare a soclului

1.3. PLATFORME INTERIOARE

Platformele interioare sunt specifice coşurilor duble şi reprezintă structura de rezistenţă


prin intermediul căreia canalul sau canalele de evacuare reazemă pe trunchiul portant. Platformele
preiau greutatea canalelor de evacuare si încărcările utile de pe ele. Sunt solicitate la încărcări
permanente şi utile. Se execută din beton armat monolit sau sunt structuri prefabricate.

Tipuri de platforme

a) Platforme interioare cu rezemare (1) – trunchi portant


(3)
continuă – fig.3
(2) – consolă inelară
Platforma este formată din 2
grinzi inelare – (3) - legate între ele prin (3) – grinzi inelare
nervuri radiale – (4) – ca în fig.4.
(4) (4) – nervure radiale
Grinda inelară exterioară are o rezemare
continuă pe consola inelară – (2) - a (2)
trunchiului portant – (1).
Dezavantajul acestor platforme (1) este ca rezemarea continuă pe
trunchiul portant este o punte corozivă si un element ce îngreunează
întreţinerea şi repararea trunchiului portant.

Fig.3 Platformă cu rezemare continuă

b) Platforme interioare cu rezemare punctiformă – fig.4

Platforme interioare cu rezemare punctiformă elimină dezavantajul celor cu rezemare


continuă, nervurile lor radiale rezemându-se punctiform pe trunchiul portant, ca în figura 4.
Rezemarea nervurilor se face în zone de rezemare (cutii de rezemare) ce asigură o simplă
rezemare a nervurilor pe trunchiul portant, fără a introduce momente locale.
Se pot realiza astfel de platforme pentru un singur canal interior de evacuare, ca în figura 4
sau pentru 2 sau 3 canale interioare de evacuare, ca în figura 5.

PLAN ORIZONTAL ⇒
5

(1) - trunchi portant


(2) - grinzi inelare
(3) - nervuri radiale
(4) - captuşeală
(5) - termoizolaţie
(6) - spatiu de vizitare

SECTIUNE VERTICALA ⇒
Platforma interioară - (2) şi (3)
Canal de evacuare - (4) şi (5)

Fig.4. Platformă interioară cu rezemare


punctiformă

c) platforme cu rezemare punctiforma


pentru mai multe canale de evacuare

În exemplul din figura 5 se cuplează un număr


de 3 canale.

Fig. 5 Platformă pentru 3 canale de evacuare

1.4. CANALE DE EVACUARE


6

1.4.1. COSURI SIMPLE


(8)

(7) Coşurile simple pot fi căptuşite


(1) – trunchi portant
sau necăptuşite.
(2) – consolă inelară
Coşurile necăptuşite
(6) (3) – scliviseală din (coşurile reci, cu temperaturi
ciment metalurgic interioare nesemnificative) au
(5) (4) - termoizolaţie canalul de evacuare format din
(2) (5) – căptuşeală din zidărie
însuşi trunchiul portant al
coşului, poziţia (1) din fig.6.
(4) (6) – pazie de protecţie a Se realizează, totuşi, o
rostului de dilataţie protecţie interioară obligatorie
(7) – rost de dilataţie, umplut dintr-o tencuială sclivisită cu
(3) cu material compresibil ciment metalurgic, poziţia (3).
(1)
(8) – plasă de rabiţ
Coşurile căptuşite
Fig.6 Realizarea căptuşelii de protecţie (coşuri fierbinţi la care
temperatura gazelor arse în coş
poate atinge valori până la
8000C) au în interiorul coşului o căptuşeală pentru protecţia betonului armat împotriva
temperaturii mari a gazelor arse si a agresivităţii puternice, ca în fig.6.
Căptuşeala de protecţie poate fi realizată din zidărie de cărămidă (roşie, refractară sau
antiacidă, după necesităţi), poziţia (5). Între stratul de beton armat si căptuşeala de zidărie se lasă
un spaţiu de aer închis sau ventilat, sau se prevede o izolaţie termica (zgură granulată, vată de
sticlă), poziţia (4). De asemenea, căptuşeala de protecţie poate fi realizată din materiale uşoare cu
stabilitate chimică (poliesteri armaţi, folii de oţel sau de aluminiu). Aceste căptuşeli se pot realiza
şi cu caracter demontabil.
Căptuşeala de protecţie din zidărie se fragmentează pe înălţimea coşului în tronsoane de 8…12
m (din condiţia de a realiza canale de zidărie autoportante între două rezemări; rezemările sunt
console continue circulare, poziţia (2) din figură). Căptuşeala trebuie sa se deformeze liber în sens
vertical şi orizontal fără a introduce eforturi în peretele de beton armat. Pentru aceasta se
realizează rosturi de dilatare a zidăriei, umplute cu un material compresibil, poziţia (7).
Protecţia consolelor continue circulare se face printr-o tencuială sclivisită cu ciment
metalurgic, poziţia (3) şi prin scoaterea zidăriei de cărămidă refractară în consolă. Pentru ca să nu
se producă tasarea termoizolaţiei, pe porţiunea dintre două rezemări se prevede la câte 2.5 m o
plasă de rabiţ orizontală, poziţia (8).
La realizarea căptuşelilor de protecţie (tuburile de evacuare) se vor respecta prevederile pentru
proiectarea şi execuţia protecţiei anticorozive şi a izolaţiei termice la coşurile din beton armat
monolit, cu adaptările necesare în funcţie de specificul gazelor evacuate.

1.4.2. COSURI DUBLE


Coşurile duble au prevazute in interior unul sau mai multe canale de fum (tuburi cilindrice
sau tronconice) realizate din materiale usoare cu stabilitate chimică. Canalele de evacuare se
descarca pe trunchiul portant prin platforme interioare, amplasate la 8…15 m, ce asigură şi
realizarea spaţiilor vizitabile, ca în fig. 7.
7

(3) La cosurile cu
(1) – trunchi portant spatii vizitabile,
calculul termic
(2) – platformă interioară trebuie sa asigure o
(4)
temperatura
(3) – spaţiu de vizitare acceptabilă în spaţiul
de vizitare (de regulă
(4) – canal de evacuare
independent sub 60oC).
(2)
1.5. FUNDATIA
(3)
Fundaţia
poate fi de suprafaşă
(3)
(1) sau de adâncime.
Cele de suprafaţă
Fig. 7 Realizarea canalului de evacuare la coşurile duble sunt radiere generale
circulare, plăci
inelare sau de alte
forme. Cele de adâncime (ce fac parte din fundaţiile speciale) sunt radiere generale circulare ce se
descarcă pe terenul bun de fundare prin intermediul piloţilor, a coloanelor sau a baretelor.

1.6 GURA COSULUI

Fig. 8. Detalii de alcătuire a gurii coşului:


1 -placa de oţel; 2 - rost de dilatare ; 3 — element de fontă; 4 – tablă de oţel; 5 -izolaţie elastică ;
6 - zidărie de protecţie ; 7 - izolaţie termică ; 8 - perete din beton armat monolit; 9 — element
prefabricat cu rol de cofraj la coşuri nu prea înalte; 10 - placă de plumb.; 11 - jgheab perforat;
12— placa de protectie din oţel.

Gura coşului de fum este zona cea mai expusa coroziunii datorita formarii de acizi prin
contactul gazelor cu umiditatea atmosferică, motiv pentru care trebuie protejată in mod special.
La colurile simple protecţia se face cu un inel din beton special acoperit cu o placa din
metal necoroziv (1) sau cu un inele de fonta (3). Canalului de evacuare i se va asigura un rost de
dilatare (2) sau (5).
8

La coşurile duble se realizează o placă inelară ce închide spaţiul vizitabil, ca o terasa


necirculabilă, cu un inel de protecţie la gura canalului de fum (10) sau cu elemente speciale din
materiale necorozive (12).

1.7. CENUSAR

Loc amenajat special pentru colectarea si evacuarea cenuşii. Cenuşarul este o pâlnie din
beton armat cu o gaura de evacuare spre o galerie inferioară. Pâlnia se descarcă pe soclu sau
trunchiul portant.

Pâlnia de colectare a cenuşei

Gura de evacuare a cenuşei

Fig.9 Pâlnia de colectare a cenuşei

În fig. 10 şi 11 se prezintă două coşuri simple, tronconice, cu detalii de realizare a


cenuşarului (pâlniei de cenuşă).
9

Fig. 10. Cos de fum de 220 m înălţime: Fig. 11. Coş de fum de 80 m înălţime
a - secţiune verticală; b - gura coşului;
1 - canal de fum ; 2 — fundatie; 3 — coş ; 1 - canal de fum ; 2 - fundafie ; 3- beton de
4 -strat de aer; 5 - ţeava de plumb; granulit; 4 - plăci de gresie antiacidă ;
6 - consolă ; 7 - foaie de plumb ; 5- izolaţie termică ; 6 - mastic bituminos ;
8 – protecţie termică; 9 - caramida de 7 – cenuşar ; 8 — gura cenuşarului (pâlniei) ;
bazalt artificial. 9 - teava φ 40 din plumb.