Teoria Elasticitii

Teoria Elasticitii
2.Teoria ncovoierii Plcilor Plane
Teoria Dalelor


2.1 Revederea ncovoierii Barelor

- ncovoierea barelor este introdusa pe urmtoarele ipoteze geometrice:

1.) Sgeile sunt att de mici n comparaie cu naltimea aciunii
transversale, nct fibra neutra se deformeaz far a suferi lungiri;
2.) Se presupune valabil ipoteza seciunilor plane a lui Bernoully;

- Pentru a obine o figur clar se va exagera foarte mult deformarea grinzii;
- Un punct oarecare () sufer o deplasare dup axa X (u) rezult din
triunghiul dreptunghic.


u- componenta dup (X) a deplasrii;
- rotirea derivate sgeii (w). (tg );
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

dx
dw
z z u = =
(1)-pentru c unghiul este foarte mic;

2
2
dx
w d
z
x
u
x
= =
u
u
c
(2)

2
2
dx
w d
z E E
x x
= = c o
(3)

2
2
2
2
2
) (
dx
w d
I E dA E
dx
w d
E z dA M
y x A y
= } = } = o
(4)

Derivnd relaia (4) de dou ori n raport cu x ne rezult:

z x
y
p
x d
w d
EI
dx
M d
=

4
4
2
2
(5)

x
z
EI
p
x d
w d
=

4
4
(5) ecuaia general de ordinal 4 a incrcrii grinzii.

ncovoierea grinyilor se poate rezolva astfel:
-se integreaz ecuaia (5) si se determina ecuatia analitica w=f(x) a
deformatei, calculand constantele de integrare din conditii de margine cunoscand
pe (w) se calculeaza valoarea lui () din relatia (3).
In practica nu se aplica acest procedeu, ci se prefera explicitarea expresiei
(
2
2
dx
w d
E
) din (4) si introducerea ei in 3 si rezulta:

y
y
I
M
dx
w d
E =
2
2


z
I
M
dx
w d
z E
y
y
x
= =
2
2
o
(3) Formula lui Navier.

Se poate proceda astfel intrucat momentul incovoietor din (3) se paote calcula pe cale
statica.
Astfel, se separa calculul de rezistenta de cel de deformatii.
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii


2.2 Ecuatia Dalelor In Coordinate Carteziene


2.2.1 Aspectul geometric

Si teoria de incovoiere a dalelor este bazata pe cele doua ipoteze geometrice:
1.) Sageata dalei este foarte mica in raport cu grosimea dalei, astfel ca fibra neutral se
deformeaza fara a suferi lungiri.
2.) Ipoteza lui Bernoully generalizata, presupune ca o normala a planului median este
considerate dreapta si dupa deformatie sinormala pe suprafata medie deformata.

Din (1) rezulta ca suprafata medie deformata este o suprafata neutral in care nu apar
nici lungiri nici lunecari.
Determinarea deformatei relative a punctului (B) current:









Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

-se mareste foarte mult deformata dalei pentru claritatea desenului si pentru a pune in
evidenta sagetile si deplasarea dupa X(u), Z(w), Y(v).
Ecuatia analitica a suprafetei medii deformate este: v=f(x,z) (6).


Ecuatia analitica a suprafetei medii deformate
q
(cu z) ne da curba de intersectie dintre
suprafata medie deformata si planul (z=constant).

Unghiul de rotire este
tg
x
v
z
~
c
c
=
(unghiul foarte mic).

x
v
y u
c
c
=
(7);
A A B
v
x
v
y y v v =
c
c
+ =
(8)

-deci toate punctele de pe aceiasi sectiune au sageata comuna.
Reluuand figura pentru x=constant rezulta deplasarea dupa axa Z(w).

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

z
v
y w
c
c
=
(9)
Calaculam deformatiile specifice din punctual (B):

2
2
x
v
y
x
u
x
c
c
=
c
c
= c
(10)

0 =
c
c
=
y
v
y
c
(11) - intrucat v nu variaza pe y este aceiasi sageata pentru
orice punct de pe grosimea dalei.

2
2
z
v
y
z
w
z
c
c
=
c
c
= c
(12)

z x
v
y
z
u
x
w
xz
c c
c
=
c
c
+
c
c
=
2
2
(13)

Aparitia lunecarii specifice:

0 = =
zy xy

(14)

0 =
c
c

c
c
=
c
c
+
c
c
=
x
v
x
v
y
u
x
v
xy

(nu variaza dupa y)

Celelalte 2 lunecari specifice : zy xy
,
rezulta evident zero 0 , pentru ca au
folosit ipoteza lui Brnoulli generalizata.
Rlelatiile (14) si (15) sunt in contradictie cu efectul fortei taietoare care stramba
sectiunile x=ct. si z=ct.; stramband astfel si normala planului median.
Totusi, mai lucram simultan cu cele doua efecte diferite cu aceiasi aproximatie ca la
grinzi, pentru ca au folosit si ipoteza (1) la constructia deformatei si deci relatiile sunt
afectate.

2.2.2 Aspectul fizic

Limitandu-se la deformatiile elastice aplicand legea lui Hooke generalizata cu
observatia ca
y
o
se considera practice nul.

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
) (
1
z x x
E
o o c =
(16)
0
y
o


) (
1
x
E
z z
o c =
(17)

Privind sistemul (16-17) ca un system liniar in
z x
sio o
si se obtine prin explicitarea
eforturilor unitare:

|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

= +

= )
1
) (
) 1 (
2
2
2
2
2 2
z
v
x
v y E E
z x x

c c

o
(16)

|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

= +

=
2
2
2
2
2 2
1
) (
) 1 ( x
v
z
v y E E
x z z

c c

o
(17)

z x
v y E
z x
v y E E
G
xz xz xz
c c
c

=
c c
c

=
+
= =
2
2
2
) 1 (
1 1 ) 1 ( 2

t


Dintre cele sase caracteristici ale unei stari de eforturi, am scris 3: (16 ; 17 ; 18).
Cel de-al treilea effort normal este nul ( 0
y
o ).
Eforturile unitare tangentiale zy xy
si t t
ce corespund taierii in fatetele x si z, nu
pot fi calculate in aspectul fizic cu leagea lui Hooke, deoarece in aspectul geometric, in
ipoteza lui Bernoully, lunecarile specifice corespunzatoare sunt nule.
In acest sens va trebui sa suprapunem efectul taierii peste aspectul studiat in cadrul
aspectului static.
Constatam din solutiile: 16, 17 si 18 ca eforturile unitare calculate variaza liniar pe
grosimea dalei.
Deci nu am reusit sa calculam pe zy xy
si t t
din taiere, totusi putem reprezenta
variatia lor pe grosimea dalei pentru ca stim variatia sa de incovoierea grinzilor. La o variatie
lineara a lui pe inaltimea sectiunii corespunde o variatie parabolica a lui
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii



2.2.3 Aspectul Static

Se reduc eforturile unitare fata de centrul de greutate al sectiunilor
transversale de lungire unitara la eforturi rezultante sau solicitari.
La grinzi, eforturile unitare erau constante pe latimea sectiunii, in schimb la
dale, sectiunile fiind foarte lungi, eforturile unitare variaza pe lungimea lor.
De aceea, nu putem face reducerea lor pe toata lungimea sectiunii si de accea
le reducem numai pe o lungime unitara a sectiunilor , pe care presupunem ca
eforturile unitare sunt constante.
Se obtin in modul acesta asa numitele solicitari unitare.
Din reducerea lui
x
o
se obtine momentul incovoietor unitary (
x
m ).

=
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

=
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

= =
} }

2
2
2
2
2
3
2
2
2
2
2
2
) 1 ( 3
2
1
) 1 (
z
v
x
v h E
dy y
z
v
x
v E
y dy m
h
h
h
h
x x

o

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
= K D
(20)

( )
3
2
12
8
12
1
3 3
3
h h sh
I
x

=

) 1 ( 3 3
2
2
3 3

=
h E h E
D
; (19)

D-modulul de rigiditate la Incovoiere al dalei (numita uneori si rigiditate cilindrica).

Prin reducerea similara a lui (
z
o
) se obtine momentul incovoietor unitar (
z
m ).

|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

= K D
x
v
z
v h E
m
z
2
2
2
2
2
3
) 1 ( 3
2

(21)
Prin reducerea eforturilor unitare tangentiale
xz
t
si
zx
t
-rezulta momentele de
rasucire unitare:

=
c c
c

= =
} }

h
h
h
h
xz xz
dy y
z x
v E
y dy m
2
2
2
) 1 (
) 1 (
) 1 (

t


z x
v
K
z x
v
D
z x
v h E
c c
c
=
c c
c
=
c c
c

=
2 2 2
2
3
) 1 ( ) 1 ( ) 1 (
) 1 ( 3
2

(22)

Deoarece zx xz
t t =
rezulta ca si
xz
m
este egal cu
zx
m
;


zx xz
m m =
(23)

Rasucirea unei dale incovoiate poate fi inteleasa si intuitive considerand in acest scop
o dala simplu rezemata pe contur sip e care o desfacem in rationamentul nostru in fasii
paralele pe de o parte cu OX si pe de alta parte cu OZ.
Fasia (Z) aflata pe reazem nu se va curba, iar fasia (Z) de la mijlocul deschiderii se va
curba cel mai mult. Fasiile intermediare vor prezenta o curbura progresiva de la (0) pe
reazem la valoarea maxima la mijlocul deschiderii. Rotatia progresiva a sectiunii curente
prin fasia Z reprezinta rasucirea fasiei (X) ssi invers.
Reducerea eforturilor
zy xy
sit t
va da evident fortele taietoare unitare :

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
}

=
h
h
xy x
dy t 1 t
; }

=
h
h
xz z
dy t 1 t


( 25 24 )
Aceste forte taietoare nu pot fi calculate valoric deoarece nu cunoastem pe
zy xy
sit t
.
Am gasit, in ambele sectiuni X=constant si Z=constant. Cate 3(trei) solicitari:

. ; ; ; ; ;
xy xz x zy zx z
t m m t m m

In total 5(cinci) solicitari unitare distincte, desi sunt 6(sase) la numar.



Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii


Reprezantand in cele 4 sectiuni transversale ale dalei solicitarile elementare si
incarcarea aferenta elementului dif. De dala putem scrie echilibrul static care trebuie
satisfacut:

0 X (identitate asigurata fiindca nu avem forte dupa X);

0 Z (identitate asigurata fiindca nu avem forte dupa Z);

0 y
; 0 ) , ( =
(

|
.
|

\
|

c
c
+ +
(

|
.
|

\
|

c
c
+ dz dx z x p dz dx
x
t
t t dx dz
z
t
t t
x
x x
z
z z




o dz dx p dz dz
x
t
dx dz
z
t
z x
x z
= + |
.
|

\
|

c
c
+ |
.
|

\
|

c
c
) , ( (26)

0
y
M (identitate asigurata deoarece nu avem forte in lungul axelor X si Z);


Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
0
z
M ;
0 ) ( = +
|
.
|

\
|

c
c

|
.
|

\
|
c
c
dx dz t dz dx
x
mx
dx dz
z
m
x
zx
u
(27)


0
x
M ;
0 ) ( = +
|
.
|

\
|

c
c

|
.
|

\
|
c
c
+ dz dx t dx dz
z
mz
dz dx
x
m
z
xz
(28)



Impartind relatiile (26), (27) si (28) cu (dx;dz) se obtine:

0 = +
c
c
+
c
c
p
z
t
x
t
z x
(26) 0 = + |
.
|

\
|
= p
dx
dT
p
dx
dT
(vezi teoria grinzilor)

0 = +
c
c
+
c
c
x
zx x
t
z
m
x
m
(27)
0 =
|
.
|

\
|
+ = T
dx
dM
T
dx
dM


0 = +
c
c
+
c
c
z
xz z
t
x
m
z
m
(28)
Privind problema strict static, este un system de trei ecuatii cu cincinecunoscute, deci
determinarea acestor solicitari este de doua ori static nedeterminata.
Din (27) si (28) putem calcula foretele taietoare unitare : tx si tz.

=
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
c
c
=
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
=
2
2
2
2
z
v
x
v
x
D
z
m
x
m
t
zx x
x



v
x
D
z
v
x
v
x
D
z x
v
D
2
2
2
2
2
2
3
) 1 ( V
c
c
=
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
c
c
=
c c
c
=
(29)

v
z
D t
z
2
V
c
c
=
(29)
In acest mod s-au exprimat toate cele 5(cinci) solicitari unitarre distincte functie de
derivatele lui v. ecuatia dalelor rezulta substituind (29) si (30) in (26).

p v
z
D v
x
D = V
c
c
V
c
c

2
2
2
2
2
2


D
p
v = V V
2 2
(31)
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

D
p
z
v
z x
v
x
v
=
c
c
+
c c
c
+
c
c
4
4
2 2
4
4
4
2
(31)

Este ecuatia diferentiala a suprafetei medii deformate a dalei. Ecuatia dalelor!

Integrand ecuatia (30) si determinand constantele de integrare din conditiile de
margine, obtinem ecuatia analitica a suprafetei medii deformate. v=f(x,z) si apoi putem
calcula solicitarile unitare.
La dale calculul eforturilor se face obligatoriu prin intermediul calculului
deformatelor. Nu putem scrie o formula directa pentru eforturi unitare de tip Navier sau de
tip Juravski fiindca nu le putem calcula direct pe cale statica.
Nu cunoastem cum se distribuie p(x,z) dupa cele doua directii de calcul si nu putem
particularize calculul.









Momente de incovoiere principale




In practica, dupa determinarea lui zx xz z x
m m m m = , ,
suntem obligate uneori sa
determinam momentele de incovoiere principale ca marime si orientare. Prin definitie ele
sunt valorile extreme ale momentelor incovoietoare care apar in doua sectiuni
perpendiculare intre ele numite sectiuni principale in care momentele de rasucire unitare sunt
nule
) 0 ( = =
zx xz
m m
.
Pentru a rezolva problema este suficient sa scriem momentele incovoietoare de
rasucire intr-o sectiune inclinata ca si in starea de eforturi unitare plane.
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

n nt n
t m m , ,
rezulta din ecuatiile de echivalenta statica cunoscute.


Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
o o
o o
o o o
sin cos
2 cos 2 sin
2
2 sin sin cos
2 2
+ =
+

=
+ + =
z x n
xz
z x
nt
xz z x n
t t t
m
m m
m
m m m m

) 34 32 (



Calculul eforturilor unitare se face la fel ca la grinzi.


;
6
1
2
max ,
t
m
x
x

= o
(35)
;
6
1
2 max ,
t
m
z
z

= o
(36)


;
6
1
2
t
m
xz
xz

= t
(37)
;
1 2
3
1 5 , 1 d
t
d
t
z z
zy

=

= t
(38)

;
1 2
3
d
t
x
xy

= t

;
6
1
2
t
m
zx
zx

= t




Conditiile de margine:


La scrierea conditiilor de margine intampinam o dificultate principala pentru ca
ecuatia dalelor este o ecuatie diferentiala de ordinal (4) si integrarea ei conduce la 4(patru)
constante. Cele 4(patru) constante de integrare: 2constante pentru marginea X=0 si doua
pentru marginea Z=0.
De aceea se aplica principiul lui Saint-Venount, care ne arata ca forta taietoare
unitara si momentul de rasucire unitary se insumeaza intr-o singura forta taietoare. Practic
momentul de rasucire unitar distribuit(constant) pe sectiunea X=constant se inlocuieste cu
niste cupluri concentrate pe lungimea diferentiala dz.
Pe lungimea
z
d momentul de rasucire total este
x xz
d m
, rezulta ca forta cuplului
este
xz
m
. La limita a doua portiuni
z
d
fortele cuplurilor se pot insuma si obtinem de
fiecare data forta:
dz
z
m
xz

c
c
, care lucreaza de jos in sus.



Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii


Aceasta este presupusa ca fiind distribuita pe lungimea unitara va
ramane:
|
.
|

\
|
c
c
z
m
zx
.
Aceasta forta se paote insumadirect cu forta taietoare unitara
) (
x
t
si se obtine forta
taietoare inlocuitoare.


x
m
t t
xz
x
x
c
c
+ =

(39)
x t

-contine atat efectul fortei taietoare cat si al momentului de rasucire pe

lungimea X=constant.
Conditiile de margine le vom scrie pentru trei categorii de margine:

a.) Marginea simplu rezemata (X=constant);



Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
0
0
=
=
z
m
v
(40-41) Pt. v=0 ;
0 =
c
c
z
v


|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
=
2
2
2
2
z
v
x
v
D m
x


-marginea a ramas dreapta v=0; si panta este (=0)
; 0 =
c
c
z
v
rezulta
; 0
2
2
=
c
c
z
v
pentru ca marginea este dreapta si deci curba ei este nula.

0 0
2
2
=
c
c
=
x
v
m
x , rezulta ca si curbura dupa Xeste nula.
In consecinta nu avem momente incovoietoare dupa x, nu avem curbura.

0
2
= V v (41)
Suma:
; 0
2
2
2
2
=
c
c
+
c
c
z
v
x
v


Pentru a vedea ce se intampla la coltul de dala se izoleaza un colt.



In cazul unei dale simplu rezemate pe contur din efectul momentelor de rasucire apar
pe langa reeactiunile distribuite in lungul marginilor ei si reactiunile concentrate in dreptul
coltului de dala numita reactiunea de colt R.

xz zx
m m =

xz
m R 2 =
(42);
Reactiunea de colt lucreaza de sus in jos pentru ca, coltul are tendinta de a se ridica.
Momentul xz
m
este un moment negative.
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
Reactiunea de colt produce un moment negative care roteste dupa perpendicular ape
diagonala coltului.
La acest moment trebuie calculate armature coltului in cazul placilor din beton
armat.
Pentru a deduce momentul zx
m
la
45
il notam 45
m
si il calculam cu relatia
(32).
xz
m m =
45 si rezulta din relatia (32) pentru
= 45 o
.

b.) Marginea incastrata.

X=constant
V=o
0 =
c
c
x
v
;
0 0
2
=
c c
c
=
c
c
x z
v
z
v



0 =
xz
m
(momentul de rasucire este nul)















Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii



Calculul dalelor prin metoda diferentelor finite




Metoda este reprezentativa pentru calculul daleor.
Se prezinta calculul dalei pentru cazul particular cand dala este simplu rezemata pe
contur:
Ecuatia dalelor:
D
p
v = V V
2 2
- se descompune in doua ecuatii cu derivate partiale
de ordinal (2)doi introducand notatia:

+
+
=
1
z x
m m
M
(42) care desi are dimensiunea unui moment, nu are decat
semnificatie matematica.
Introducand expresia (42) in expresiile
z x
m m ,
se obtine:


v D
x
v
z
v
D
z
v
x
v
D m m
z x
2
2
2
2
2
2
2
2
2
) 1 ( V + =
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
= +



v D M
v D
M
2
2
1
) 1 (
V =
+
V +
=

D
M
v = V
2
(43)


D
p
D
M
=
|
.
|

\
|
V
2
(44)



p M = V
2
(45)






Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
Ecuatia daleor se inlocuieste cu:
p M = V
2
(45)
D
M
v = V
2
(46)

Metoda este particulara conturului simplu rezemat intrucat numai in acest caz se ia
valoarea marginala a lui M, de altfel egala cu zero.
Ecuatiile (45) si (46) au aceiasi structura matematica, ele se pot simboliza sub forma:

) , ( ) (
2
z x f xz = u V
(47)
Ne propunem sa transcriem ecuatia (47) in diferente finite.
Din punct de vedere mechanic metoda diferentelor finite inlocuieste dala cu o retea
discreta din care se considera numai nodurile ei.



Pentru a defini caturile de cazurile de diferente finite, vom face o sectiune
Z=constant prin reteaua deformata.
Primul cat de diferente finite reprezinta panta in punctual K.
-Se considera ca in punctual K putem defini (3) pante:

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
-In fata:
x
v v
x
v
k k
f
A

=
|
.
|

\
|
A
A
1
(48)
-In spate:
x
v v
x
v
k k
s
A

=
|
.
|

\
|
A
A
+1
(49)

-In punctul (K):
x
v v
x
v
k k
K
A

=
|
.
|

\
|
A
A
+
2
1 1
(50)

Convenim sa definim panta in punctual (K) ca expresia (50) medie.


x
v v
x
v
k k
A

=
A
A
+
2
1 1


Catul de diferente finite de ordinal (2) rezulta direct din interpretarea
geometrica ca fiind curbura, adica variatia pantei in (K).

2
1 1
2
2
2
x
v v v
x
x
v
x
v
x
v
k k k
f S
K
A
+
=
A
|
.
|

\
|
A
A

|
.
|

\
|
A
A
=
|
|
.
|

\
|
A
A
+
(51)

-In calculul momentului de rasucire unitary avem nevoie de catul de diferente finite
mixt de ordinal II, rezulta direct din interpretarea geometrica ca fiind curbura, adica
variatia pantei in punctual K.


( )
=
A A

=
A
|
.
|

\
|
A
A
|
.
|

\
|
A
A
=
|
.
|

\
|
A
A
A
A
=
A A
A
+ +
z x
v v v v
z
x
v
x
v
x
v
z z x
v
i i e e i l
k
4 2
1 1 1 1
2



z x
v v v v
i e i e
A A
+
+ +
4
1 1 1 1

Ecuatia:

) , ( ) , (
2
z x f z x = u V

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
( ) | | z x f
z x
K K
,
2
2
2
2
=
|
|
.
|

\
|
A
u V
+
|
|
.
|

\
|
A
u V
(52)

( ) | |
K
e k i K k K
z x f
z x
,
2 2
2 2
1 1
=
A
+ u u
+
A
+ u u
+
| |
(52)

=
A
A
z
x
(53) o constanta.

( ) ( ) | |
2
2
2
1 1
, 2 2 x z x f
z
x
e k i k k k
A =
A
A
u + u u + u + u u
+
( ) | |
2 2 2
1 1
, ) 1 ( 2 ) ( x z x f x X
k k e i k k
A = u + u + u + u + u
+


Scriind ecuatiile de acest tip pentru toate nodurile retelei am inlocuit ecuatia
(47) cu un system liniar de (n) ecuatii cu (n) necunoscute, unde n=nr. De noduri.
In practica, la scrierea slolicitarilor unitare in dreptul marginii avem nevoie si
de valorile lui v dincolo de margine, adica in punctele fictive care nu apartin de
placa.
Sagetile in aceste puncte fictive se pot determina trranscriind si conditiile de
margine in diferente finite.

a.) Marginea simplu rezemata:

1 1 +
=
k k
v v
0
2 2
2 2
1 1
=
A
+
+
A
+
+
z
v v v
x
v v v
e k i k k k
0 ) (
2
= V
k
v
0 = = =
e k i
v v v

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii





b.) Marginea incastrata


In lungul marginii incastrate momentul de rasucire unitar este nul.





c.) Marginea libera.



0
0
=
=

x
x
t
m

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

Calculul Plastic al Dalelor
Teoria liniilor de rupere




Daca incarcarea placii creste, momentul
z
m
maxim din centrul placii va devein egal
cu momentul de plasticizare astfel incat in centrul placii apare prima articulatie plastica.
Daca incarcarea creste in continuare, momentul de plasticizare din centrul placii
ramane relative costant insa vor creste momentele invecinate (
z
m
) pana si ele vor deveni
egale cu momentul de plasticizare. Se formeaza astfel un sir de articulatii plastice denumite
linii de rupere.
Evident intreaga deformatie plastica este concentrata in liniile de rupere, restul dalei
deformandu-se numai elastic.
Deformatia elastica este atat de mica in comparative cu deformatia plastica, incat
putem considera cu aproximatie ca restul placii (dalei) este un rigid.
Rezulta ca placile componente ale dalei se rotesc in jurul marginilor, motiv pentru
care linia de rupere centrala se bifurca simetric fata de mijlocul dalei, ramurile ei mergand
in colturi.
Se obtine astfel asa numita figura de rupere a dalei care in comparatie cu diagrama
lui Prandtl caracterizeaza capacitatea portanta a dalei.
Toata deformatia plastica este concentrate in dreptul liniei de rupere. Este evident ca
in lungul liniei de rupere momentul incovoietor este constant si egal cu momentul de
plasticizare.
In lungul liniilor de rupere momentul de rasucire este egal cu 0(zero).


Dala Articulata Pe Contur:


Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

Daca dala are o margine libera linia de rupere trebuie sa fie perpendicular ape
marginea libera.
Nu se cunoaste pozitia punctului de bifurcare.




Daca in urma aliurii figurii de rupere, traseul nu este perpendicular pe latura libera a
dalei, linia de rupere se va curba in imediata vecinatate a marginii, devenind perpendiculara
pe marginea libera.
Modul de lucru al momentului incovoietor va lucra dupa cum urmeaza:

Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii


Pentru a simplifica calculul practice se admite sa pastram traseul necurbat al liniei de
rupere pana in dreptul marginii cu obligatia sa introducem un moment de rasucire parallel
cu marginea astfel incat sa obtinem momentul de plasticizare perpendicular pe marginea
libera.

Rezulta din triunghiul drept:


o o ctg m m tg
m
m
pl r
r
pl
= = ;

-aceste momente sunt momente unitare
In practica acest moment de rasucire fictiv se introduce printr-un cuplu ce
roteste perpendicular pe margine. In concluzie in partea dalei unde avem unghiul ascutit
dintre traseul liniei de rupere si marginea libera a placii aplicam o forta ( )
r
m lucrand de
sus in jos.
In partea unde unghiul este obtuz aplicam o forta ( )
r
m de jos in sus.



Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

Determinarea figurii de rupere se face in practica in 3 moduri:
1.) Energetic, cu principiul deplasarilor virtuale
2.) Analitic areciind figurile de rupere si scriind echilibrul static al tuturor placilor
componente ce alcatuiesc figura de rupere. Calculul este de obicei iterative.
3.) In cazuri complicate figura de rupere se determina experimental, de exemplu prin
modelare.


Aplicatie
Dala dreptunghiulara simplu rezemata pe contur

-Pe dala lucreaza o incarcare p uniform distribuita. Vom nota cu x distanta de
bifurcare a liniei de rupere.
-Se imprima liniei de rupere E-F o deplasare unitara egala cu unitatea.
Elementar se pot scrie:
z z
z x
l l x
2
2
1
;
1
=
|
.
|

\
|
= = u u
rezulta din triunghiurile
dreptunghiulare ale deformatei placii(ale deplasarii virtuale).
Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii
Se scrie principiul lucrului mecanic virtual:
0 = +

i e L L
Pentru a simplifica calculul, e L

, vom proceda la impartirea dalei in doua

dreptunghiuri echivalente, petru a ocoli gasirea centrelor de greutate ale trapezului,
respective separarea lui in dreptunghiuri si triunghiuri.

( ) =
(

+
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
=

3
1
2
1
3
2
2 2
1
2
2
1
2
2 x l
l
x
l
l p L
z
z z
x
e

________ trapez_____________ __doua triunghiuri_

|
.
|

\
|

=
(

+ =
6 4
2
6 3 4
2
z x z z z z
z
l x l l
p
l
x
l
x
l
l p

|
.
|

\
|
=
6 4
2
x l
pl
z
z

Lucrul mechanic virtual interior este dat de momentul de plasticizare constant
in lungul liniei de rupere, in urma rotatiei relative in dreptul liniilor de rupere.
Pentru a simplifica calculul
|
.
|

\
|

i L
este mai simplu sa introducem momentele
de plasticizare in lungul liniilor de rupere ce formeaza conturul unei placi componente
prin rezultanta lor in dreptul marginii unei placi.


= + DA m EA DE m
pl pl
) ( ;
u
pl i
m L =

= + + B m FB EF AE m
pl pl
A ) (

= AB m
pl
= + +

FB m EF m AE m
pl pl pl


Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii

v
x
l
l
l
x l
l p m L L
z
z
x
x
z pl
i e
>
|
|
.
|

\
|
+
>
|
.
|

\
|

= = +

2
6 4
0

|
|
.
|

\
|
+ =
|
|
.
|

\
|
+ =
x
l
l
l
m
x
l
l
l m L
z
z
x
pl z
z
x pl i
2
2
1 2
2



Valoarea momentului de plasticizare rezulta din conditia de extrema.


; o
dx
dm
pl
=

pl
m
este o functie de 2(doua) variabile.

0
6 4
2
6
1
' '
2
= |
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+ =
x l
x
l
x
l
l
l
o u v v u
x z z
z
x


(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
2
2
12
3 1 1
2
1
z
x
x
z
l
l
l
l
x
solutia acceptabila este
1
x















Teoria Elasticitii
Teoria Elasticitii


Particularizarea solutiei pentru o placa patrata



2
) 2 1 (
2
1
1
a
a x = + =
(
(

|
.
|

\
|
+ + =
2
2
1
3 1 1
2
1
a
a
a
a
x
a l a l
z x
= = ;




Daca dala este din beton armat am simplificat mult problema fiindca e o dala
artotropa, momentele de plasticizare nu sunt egale finndca ele difera dupa cele doua
armaturi.


m
daN
a p
a a
a p
a
a
a
a
a
a
a p m
pl
(
(
(
(
(
(

=
+

=
+

=
24
1
2 2
12 4
2
2
6
2
4 2