Calcule de proiectare

si verificare a
matritelor

C3 Curs PAM 1
 1.Calcule de dimensionare şi verificare
a. Calculul numărului de cuiburi
-în funcţie de capacitatea de injectare a maşinii pe care se proiectează procesul
tehnologic de realizare a piesei,
 Numărul de cuiburi ale matriţei de injectat în funcţie de capacitatea de
plastifiere a maşinii de injectat se calculează cu formula:
Gt
n
 unde: 3,6m
 G- capacitatea de plastifiere reală maşinii de injectare, în kg/h;
 m- masa piesei injectate, în g;
t- durata completă a ciclului de injectare, în s;
 Masa piesei m, utilizată în relaţie, este masa netă a piesei înmulţită cu
factorul de corecţie din tabelul 11.3.

Masa netă [g]: 0,3-0,5 0,5-1,0 1-3 3-5 5-10 10-20 20-50 >50
Factor de corecţie 1,5 1,4 1,3 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05

C3 Curs PAM 2
 Calculul numărului de cuiburi
- în funcţie de productivitatea care trebuie realizată

 Din punct de vedere economic numărul de cuiburi ale matriţei de

injectat se calculează cu formula:

mtK
 ne 
60C
 în care:
 -m –masa piesei injectate, în g.;
 -t –durata completă a ciclului de injectare, în min;
 -K –retribuţia orară a operatorului, inclusiv CAS, impozit şi cheltuieli
comune de fabricaţie, în lei/h;
 -C –costul de execuţie al unui cuib, în lei.
 Prin calculul economic se urmăreşte stabilirea numărului de
cuiburi pentru care, creşterea cheltuielilor de execuţie se justifică
prin sporul de producţie obţinut pe seama măririi numărului de
cuiburi .

C3 Curs PAM 3
 b. Calculul forţei interioare

 Plăcile matriţei sunt de regulă, solicitate la compresiune şi la

încovoiere datorită forţei de injectare care se exercită în interiorul
matriţei. Forţa interioară de injectare nu poate fi calculată cu
exactitate datorită numărului mare de foctori variabili care
influenţează mărimea ei, dar poate fi determinată empiric cu o precizie
satisfăcătoare pentru efectuarea calculelor de rezistenţă. Conform
datelor experimentale valoarea presiunii interioare din cuibul matriţei
poate fi dedusă din valoarea presiunii exterioare cu relaţia:
 pi=(0.4…0.6)pe
 Forţa interioară de injectare va fi:
Fi  0.4...0.6 pe s
 în care:
 Fi este forţa interioară de injectare, în daN;
 pe este presiunea exterioară a maşinii de injectare, în daN/cm2;
 s este suprafaţa frontală a cuibului, în cm2.

C3 Curs PAM 4
În tabel sunt prezentate valorile utilizate frecvent în calcule, pentru presiuni
exterioare realizate de maşina de injectat, în funcţie de materialul plastic utilizat..

C3 Curs PAM 5
 c. Verificarea suprafeţelor de închidere a
plăcilor de formare
 Se recomandă efectuarea acestei verificări în cazul în care suprafaţa
frontală a cuiburilor este mare in raport cu suprafaţa totală a plăcii de
formare.
 Suprafaţa totală a plăcii de formare St se calculează cu relaţia
 St=Sc+Si
 unde:
 Sc este suprafaţa frontală a cuibului;
 Si suprafaţa de închidere.
 Verificarea se face cu relaţia: Fi
Si 
r
 în care:
 -Si- este suprafaţa de închidere necesară, în cm2;
 -σr- este rezistenţa la rupere a materialului plăcii ,în daN/cm2;
 La proiectarea matriţei se va alege suprafaţa de închidere efectivă mai
mare decât suprafaţa de închidere calculată

C3 Curs PAM 6
 d. Calculul plăcilor de formare
 Calculul de rezistenţă al plăcilor de formare ale matriţelor de injectat se
efectuează considerând forme simplificate ale acestora. Se utilizează două cazuri:
plăci circulare sau dreptunghiulare.
 a.Plăci circulare
 Pentru efectuarea calculelor, plăcile circulare se consideră cilindrii cu pereţi
groşi, supuşi presiunii interioare pi care acţionează în timpul procesului de injectare
aşa cum se vede în figura urmatoare
 În general, diametrul interior d al plăcii de formare se calculează în funcţie de
dimensiunea piesei, ţinând cont de contracţia materialului. Diametrul exterior D se
calculează, cu ajutorul formulei :

 a  0,7 pi
Dd
 a  1,3 pi
 în care:
 D -diametrul exterior al plăcii de formare, în cm;
 d - diametrul cuibului, în cm;
 pi-presiuna interioară de injectare;
 σa-rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul plăcii de formare, în daN/cm2.

C3 Curs PAM 7
În cazul în care diametrul D se alege constructiv, atunci se va efectua o
verificare a rezistenţei plăcii de formare după cum urmează:

Eforturile care acţionează asupra plăcilor de formare circularee

C3 Curs PAM 8
 b.Plăci dreptunghiulare
 Plăcile de formare dreptunghiulare ale matriţelor de injectat sunt plăci
cu pereţi grosi, prevăzute în interior cu cavităţi necirculare :

C3 Curs PAM 9
 Dimensiunile interioare şi exterioare ale plăcii de formare dreptunghiulare
se determină constructiv şi apoi se verifică prin calcul la solicitarea
compusă de întindere şi încovoiere. Se consideră peretele plăcii de formare
ca o grindă uniform încarcată, încastrată la capete. Secţiunile periculoase I-I
şi II-II, sunt dispuse la distanţe egale de colţurile interioare ale plăcii de
formare.
 Pentru calculul rezistenţei plăcii de formare dreptunghiulare la
solicitarea compusă de întindere şi încovoiere se utilizeză formula

C3 Curs PAM 10
Conform notaţiilor din figură se poate scrie pentru cele două secţiuni:

C3 Curs PAM 11
 Inlocuind valorile in relatia: D2  d 2
 ef  pi 2
D d2
 Se obtine:

a
pentru oţelul din care este confecţionată placa.

I
<
a
:
 II
<
a

Rezistenţele calculate trebuie sa fie mai mici decât rezistenţa admisibilă, pentru oţelul
C3 Curs PAM 12
din care este confecţionată placa
 e. Verificarea plăcilor de formare la rigiditate
 Această verificare se face de regulă, la matriţe în care se injectează piese plane cu secţiune
mare.
 Verificarea la rigiditate se face prin calculul săgeţii efective care trebuie să fie mai mică decât
săgeata admisibilă. Calculul se face numai pentru unul din pereţii plăciilor de formare
dreptunghiulare şi anume pentru peretele care are lungimea cea mai mare.
 Considerând peretele cu lungimea maximă ca o bară simplă rezemată la capete, încărcată cu o
sarcină uniform distribuită, săgeata maximă la mijlocul barei se calculează cu formula:

Având în vedere că la o săgeată de numai 0.1mm pot apare bavuri pe suprafaţa piesei
injectate, săgeata efectivă calculată nu poate depăşi 0.02…0.06 mm.
C3 Curs PAM 13
2. Calcule de dimensionare a cuiburilor matriţelor
pentru injectat materiale termoplastice
 Marea majoritate a pieselor injectate din materiale termoplastice nu reclamă
cote foarte precise, cu toleranţe strânse, astfel că dimensiunile părţilor
active ale matriţei asigură, chiar şi fără o precizie deosebită, cerinţele
impuse. Există cazuri însă când sunt necesare cote foarte precise,
deoarece orice abatere de la dimensiunea nominală a piesei injectate
conduce la rebutarea ei. Aşa se întâmplă în cazul reperelor care intră în
componenţa unui ansamblu sau subansamblu, a rulmenţilor, a roţilor dinţate
etc.. În asemenea cazuri, este absolut necesară dimensionarea părţilor
active ale matriţei de injectat în strânsă concordanţă cu tolerantele prescrise
pentru dimensiunile respective ale piesei ţinând cont şi de contracţia
materialului.
 Fenomenul de contracţie a piesei se manifestă prin aceea că
dimensiunile piesei măsurate după 12…24 ore după injectare sunt diferite
faţă de dimensiunile corespunzătoare ale părţilor active (cuiburi şi miezuri)
ale matriţei, chiar şi în situaţia în care construcţia tehnologică a matriţei de
injectat este corectă , maşina de injectare este în bună stare de funcţionare
şi corect reglată, iar parametrii tehnologici de injectare sunt corect stabiliţi şi
respectaţi.


C3 Curs PAM 14
 Valorile contracţiilor teoretice sunt date în literatura de specialitate
pentru fiecare material în parte. În tabel sunt prezentate, în procente,
contracţiile pentru materialele folosite în mod curent la injectarea
produselor

C3 Curs PAM 15
C3 Curs PAM 16
 Exprimând matematic cele reprezentate grafic în figura se pot scrie relatiile:

Ecuaţiile sunt foarte importante , deoarece ele permit calcularea dimensiunii H

a cuibului şi a toleranţei Δ, având ca bază de calcul dimensiunea nominală a
piesei h şi toleranţa acesteia.
C3 Curs PAM 17
Din relaţiile anterioare rezultă:

C3 Curs PAM 18
Pentru stabilirea dimensiunii cuiburilor se va ţine cont de contracţia
materialului.
Presupunem că valoarea limită maximă admisă a uneia din dimensiunile
cavităţii este mai mare decât cea a corpului cu contracţie minimă rezultată din
cavitatea cu toleranţă maximă şi că valoarea minimă admisă este mai mică
decât cea corespunzătoare corpului cu contracţia maximă rezultată din
cavitatea cu toleranţă minimă.
În această situaţie vom avea:

Smax, Smin, Smed–

contracţia maximă, minimă
şi medie a materialului
piesei.

C3 Curs PAM 19
C3 Curs PAM 20
C3 Curs PAM 21
 Model calcul

C3 Curs PAM 22
C3 Curs PAM 23