Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MATERIALELE
TERMOPLASTICE ........................................................................................................ 5
2.1. Definiția materialelor plastice ..................................................................................................5
2.2. Clasificarea materialelor plastice ............................................................................................ 6
2.3. Avantajele și dezavantajele materialelor plastice .....................................................................7
2.4. Caracteristiciile structurale ale materialelor plastice ................................................. 8
2.5. Proprietățiile materialelor polimerice .....................................................................................13
2.5.1 Proprietăți fizice ................................................................................................................... 13
2.5.2 Transmiterea presiunii ......................................................................................................... 14
2.5.3 Coeficientul de frecare externă ............................................................................................ 14
2.5.4 Comportarea reologică......................................................................................................... 14
2.6. Proprietăți mecanice ...............................................................................................................14
2.7. Proprietăți tribologice .............................................................................................................15
2.8. Proprietăți termodinamice ......................................................................................................16
2.9. Proprietăți reologice ...............................................................................................................17
2.10. Comportarea reologică a soluțiilor de polimeri ..................................................................17
2.11. Comportarea reologică a topiturilor de materiale polimerice ............................................ 17
2.12. Comportarea reologică a materialelor termoplastice solide............................................... 18
2.13. Procedee de fabricație a materialelor plastice ....................................................................19
3. Injectarea materialelor termoplastice ..................................................................... 22
3.1. Principiul injectării .................................................................................................................22
3.2. Trepte de proces .....................................................................................................................24
3.3. Condiții de formare ................................................................................................................26
3.4. Utilaje pentru injectarea materialelor plastice ........................................................................29
3.5. Matrițe pentru injectarea materialelor plastice .......................................................................31
4. STADIUL ACTUAL PRIVIND CALITATEA PIESELOR OBȚINUTE ÎN
PROCESUL DE INJECȚIE A MATERIALELOR PLASTICE .................................. 35
4.1. Injectarea în matriță: mașina și procesul .............................................................................. 35
4.2. Relații între setările procesului și calitatea produsului ......................................................... 35
4.2.1 Analize care utilizează metoda numerică ............................................................................. 35
4.2.2 Analiza metodei experimentale ........................................................................................... 36
4.2.3 Controlul presiunii în interiorul matriței .............................................................................. 38
4.2.4 Controlul vitezei de injecție .................................................................................................. 38
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
1
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
1. INTRODUCERE
aspect plăcut;
posibilități de prelucrare ușoară;
utilaje relativ simple și productive;
rezistență la uzură;
baze de materii prime accesibile;
prețuri relativ scăzute.
Dezavantaje:
stabilitate termică scăzută (unele pot fi utilizate până la 700C, altele până la
2000C , dar numai câteva pot fi folosite la temperaturi mai ridicate);
duritate mică în comparative cu sticla;
coductibilitate termică scăzută;
coeficient mare dilatație termică (dacă în timpul lor sunt expuse la variații
bruște de temperatură, apar tensiuni interne care pot produce fisuri);
“îmbătrănirea” (care se manifestă prin procese lente de oxidare, de absorbție a
umidității, de reducere a durității, de închidere a culorii, etc.).
Dintre cele 3 metode enumerate mai sus, cea mai utilizată metodă este cea a injectării.
3
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
4
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Lemn,bumbac
Celuloză Celuloid
Arbore de
Latex Cauciuc
Materiale Origine cauciuc, păpădie
vegetală Alcool Policlorură de
plastice Trestie de zahăr vinil, polietilenă
Porumb Polipropilen
5
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
materiale termoplastice;
materiale termorigide (termoreactive).
Materialele termoplastice sunt polimeri care trec sub acțiunea căldurii și presiunii
în stare plastică fără a suferi modificări chimice radicale. Transformările lor sunt
reversibile. Deșeurile și rebuturile precum și produsele scoase din uz pot fi reciclate
prin retopire.
Plastifiere Răcire
Obiect
Echipament Matriță
Energie Termică
Reciclabile
Echipament Matriță
Inițiatori/Energie Termică
Nereciclabil
6
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Acestea sunt:
7
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
În mod special este periculoasă policlorura de vinil care degajă în timpul arderii,
gaze toxice cum sunt clorul și fosgenul. În condiții de umiditate se formează vapori de
acid clorhidric.
Aceste dezavantaje vor fi în scurt timp diminuate sau îndepărtate fie prin
îmbunătățirea calității materialelor actuale, fie prin realizarea unor materiale noi cu
calității superioare. Cu toate aceste dezavantaje, utilizarea materialelor plastice este în
creștere continuă, aplicându-se peste tot unde condițiile tehnico-economice o permit.
8
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
S-a observat că energia de coeziune crește cu cât gradul de polimerizare este mai mare.
a) polimeri liniari;
b) polimeri ramificați;
c) polimeri spațiali: - cu rețea bidimensională
3. Energia de coeziune
9
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
4. Cristalinitatea
10
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
B
Fig.2.6 Structură parțial cristalină
A- micromediu amorf
B- micromediu cristalin
V
Pc c , unde: Vc – este volumul de material cristalizat;
Vmp
11
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Procent de
Materialul termoplastic Simbol
cristalinitate
Poliamidă PA 6 40%
Poliamidă 66 PA 66 70%
Polietilenă de joasă
PEJD 65%
densitate
Polietilenă de înaltă
PEID 80%
densitate
Polipropilenă PP 60%
Polietecetonă PEEK 35%
12
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Proprietățiile materialelor
plastice
13
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Temperatura are efect diferit asupra coeficientului de frecare externă care este
dependent de natura materialului. Frecarea externă a materialelor plastice determină
acumularea de sarcină electrostatică. De acest fenomen trebuie să se țină seama la
transportul prin conducte al granulelor sau a pulberii de material plastic.
14
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
temperatura crește în timp, după care se stabilizează; ruperea are loc prin
propagarea fisurii;
temperatura crește continuu, materialul se înmoaie și în final cedează.
15
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
16
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Materialele polimerice se întâlnesc sub diverse forme, dintre care cele mai des
întâlnite sunt: soluții, topituri, stare solidă.
17
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
vâscozității este cu atât mai mare cu cât molecula este mai mare. Acest fenomen
trebuie luat în calcul la starea parametriilor tehnologici la mașina de injectat.
18
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
19
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Procedeul de Obiect
fabricaţie
Granule sau pudră Placă
Plastifiere
a) Matrițarea: are în vedere formarea pieselor masive sau cave cu pereți subțiri
printr-un proces ce presupune introducerea sub presiune a unui polimer topit
într-o cavitate închisă și solidificarea acestuia în urma răcirii. Se pot prelucra
atât materiale termoplastice cât și materiale termorigide. Matrițele utilizate sunt
scule foarte complexe și costisitoare. Se pretează la serii mari de fabricație a
unor piese obținute de regulă prin operația de injecție.
b) Extrudarea: este un proces tehnologic continuu de prelucrare a materialelor
plastice prin care se pot obține profile de lungime infinită cum ar fi: tuburi, țevi,
folii, izolații pentru cabluri electrice,etc. Extrudarea constă în aducerea
materialului printr-un tratament termomecanic la starea de curgere după care
acesta este obligat să treacă printr-o filieră cu profil corespunzător produselor
de realizat. Prin acest procedeu se obțin într-un ritm rapid profile continue a
căror lungime este condiționată numai de posibilitățiilr de depozitare și
transport. Instalațiile utilizate sunt complexe și au ca element central mașina de
extrudat numită extruder.
20
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
21
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Aplicații: produsele variază de la piese mari, cum sunt cele folosite în industria
automobilelor (spoilere, borduri de interior), la obiecte mult mai mici, ca de exemplu
componente electromecanice (comutatoare electrice sau întrerupătoare).
Avantaje:
Definiție: prelucarea prin injecție reprezintă procesul tehnologic prin care materialul
plastic, adus în stare de curgere prin acțiunea căldurii, este introdus sub presiune , în
cavitatea unei matrițe (cuib), unde are loc răcirea și solidificarea lui. Odată cu
încetarea forței de presare, materialul răcit păstrează forma cavității interioare a
matriței în care a fost injectat și din care, după un anumit timp poate fi îndepărtat.
22
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
a- injectarea materialului
în matriţă
b- răcirea şi solidificarea
topiturii
c- deschiderea matriţei şi
aruncarea reperului din matriţă
1- platou mobil; 2-matrița; 3-platou fix; 4-duza; 5-cilindru; 6-corp de încălzire; 7-melc;
8-pâlnie de alimentare; 9-sistem de antrenare a mișcării de rotație; 10-sistem de
acționare a mișcării de translație
23
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
24
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Plastifierea
Umplerea matriței
Compactizarea
25
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Răcirea și demularea
26
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
t2-temperatura de injecție;
t3-temperatura în matriță;
Regimul presiunilor:
27
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Presiunea interioară este mai mică decât presiunea exterioară datorită faptului că o
parte se pierde la trecerea materialului prin duza mașinii,duza matriței, canalele de
alimentare.
1-matriță; 3-melc;
pi-presiune interioară;
pe-presiune exterioară;
ph-presiune hidraulică.
28
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
ajunge până la o valoare maximă a presiunii interioare pi max, după care presiunea va
scădea până la valoarea presiunii de sigilare ps (2-4).
pi-presiunea interioră;
pr-presiunea remanentă;
ps-presiunea de sigilare.
unitatea de injectare;
29
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
unitate de închidere.
d-diamtrul melcului;
Si-cursa de injectare.
i d 2 3S
Vit (cm ).
4
Vie=f*Vit (cm3);
F1=z*Ap*pw [kN];
31
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
- cu injectare cu canale de
distribuţie
- cu injectare inelară
32
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Matrițele pentru injectat materiale termoplastice sunt constituite din două părți
principale:
Cele două subansamble de mai sus sunt fixate pe platourile de închidere ale mașinii
de injectat, fie direct prin șuruburi de fixare, fie prin intermediul unor bride de fixare.
Din punct de vedere a poziției de injectare, se deosebesc două tipuri de matrițe de
injectat cum ar fi:
33
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
34
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
35
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Proprietățiile mecanice importante ale unei piese din plastic sunt rezistența la
tracțiune și modul de elasticitate, care pot fi obținute din curba de tensiune-deformare
și din rezistența la șoc. Cercetătorii în știința materialelor au aflat că mulți polimeri au
proprități mecanice îmbunătățite sau alte proprități mai puțin cunoscute.
Dezechilibrul dintre cele două contracții creează o tensiune internă în piesă, care
determină deformarea ei. Contracțiile au valori diferite și depind în principal de:
37
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Deși presiunea din cuib poate reprezenta mai bine starea materialului din matriță,
necesită montarea unui traductor de presiune pentru fiecare cuib al matriței, acest
lucru neputând fi realizabil în anumite cazuri. Instalarea senzorului de presiune în
cuiburi mărește de asemenea costurile matrițelor.
39
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
5. Descrierea reperului
Piesa de mai jos care se regasește în figura 5.1, este carcasa unui sensor folosit
în industria automotiv.
40
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
41
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
42
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
43
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
m=V* ρ (22.1)
ρ = 1.20 [g/cm3];
V=33.4 [cm3].
m=ρ*V=1.20*33.4= 40,08 g.
44
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
tT tu tr tp (22.3)
Unde:
tu - timp umplere;
tP - timp pauză;
45
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
tr - timp răcire;
tT - timp total;
v 33,4
ti 0.247s (22.4)
q1 135
Unde:
tP 6s
tT 0,247 6 20 5 31,247s
n= , unde:
Unde:
G-capacitatea de plastifiere;
46
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Masa unei piese injectate este masa netă înmulţită cu factorul de corecţie care in
cazul nostru este 1,05
Numărul de cuiburi:
G tT 27,77 31,247
n 5,72 6buc. (22.7)
3,6 m 3,6 42,08
47
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
pi=(0.4~0.6)*pe=0.6*1100=660 [daN/cm2];
Fi=0.6*pe*s=660*2.57=1696 [daN/cm2];
unde: - Fi-este forța interioară de injectare, în daN;
În care:
Unde:
mp=0.15*1.65=0.247 g; (22.10)
L=7*4=28 mm;
49
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
H= (22.11)
Δ=δ–H (22.12)
Cmed = (22.13)
Cmed= =1,85 %
Cmed=1,85%.
Abaterea limită pentru domeniul de dimensiuni nominale, în cazul
cotelor specifice piesei noastre este de ±δ = 0,3 mm pentru o clasă de
toleranță mijlocie, la cotele peste 30 mm până la 120 mm, și ±δ = 0,2 mm
pentru cotele de peste 6 mm până la 30 mm.
Pentru cota 24.5±0.2 se calculează dimensiunea cuibului în felul
următor:
50
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
51
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
3,14 1,152
m 6 42,08 7 1,2 405.12 6.8 261,2g 0,261Kg
4
2
2600 10 0,6
R 3600 3641,45 - regim de curgere turbulent;
1,19 102
e
T
0,04 ( p )0,75 (22.19)
T e
dc
Pe Re Pr (22.20)
c p T 75,2 1,19102
Pr =56151.26 (22.21)
KT 0,58
52
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
QT T ST (Tpi TT ) (22.22)
0,58
T 0,04 3
(56151,26)0,75 14,104 103W / m2 k
6 10
QE = -QR = kcal
unde:
53
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Q + QE + QT = 8.39-7.05-1.31=0.03 >0
Grosimea peretelui reperului injectat este s =18mm, astfel încât timpul de răcire se poate
determina prin calcul folosind relația:
A s2 0.61 0.182
tr 10,29s
4 a 4 4.8 104 (22.25)
unde:
Tp TM 70 30
0.25
To TA 200 40
(22.26)
în care:
4
a – coeficintul de difuzivitate termică (tabelul 10.50), a 4.8 10 cm2/s.
C1 (%) 0.3
F =2 E a 1 2 0.1 22 10 3 0.18 1,8 13,43daN (22.27)
D
100 100
unde:
54
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Pentru centrarea părții fixe și a celei mobile a matriței în raport cu platoul fix și
mobil al mașinii de injectat se aleg soluțiile constructive în figura de mai jos.
55
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
- Matriță cu 2 cuiburi
- Injectare cu canale de distribuție
- Un singur plan de separație
- Folosirea tijelor aruncătoare
56
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
- Partea fixă
- Partea mobilă
1. Partea fixă 3
1
57
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
1- Placă mobilă
2- Placă distanțiere
3-Ghidaje
1- Placă mobilă
3-Ejector
4- Sensor
5- Placă distanțiere
58
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
Punct de injectie
Parametrii de injectare care urmează să fie introduși pot rezulta dintr-un calcul
de optimizare a valorilor acestora sau pot fii introduse valori stabilite de utilizator. Se
stabilește numărul de straturi din grosimea de perete a piesei în care să se facă analiza,
după care poate începe calculul în situația în care se simulează doar umplerea sau
umplerea și menținerea..
60
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
- Presiunea de injectare
- Contracția materialului
Simularea injectării materialului a fost realizată pentru o singură piesă, iar pe baza
acestei simulări se va determina:
După cum se poate observa și în figură, pentru o injectare completă este nevoie
de un timp de doar 0,3892 secunde.
61
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
1. Presiunea de injectare
2. Contracția materialului
Poziționarea digului să fie cât mai mai departe de locul unde frontul de
curgere se bifurcă în canale de curgere groase și subțiri. Frontul întârzie în
zonele mai înguste și pierde căldură, în timp ce zonele mai groase se umplu
necesitând doar presiunea curentă.Frontul de material în zonele subțiri poate
înghiți fără să se mai facă umplerea.
62
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
MPI/Flow permite:
64
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
temperatuta topiturii;
temperatura matriței;
timpul de injectare.
65
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
8. Concluzii
RE este de obicei eficientă din punct de vedere al costului doar dacă produsele
destinate RE necesită ă investiție ridicată,sau vor fi reproduse în cantități mari (cazul
injectării în matriță), RE.
66
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
67
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
9. Bibliografie
68
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
69
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
10. Anexe
70
Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş
71