Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCII DE MAINI

PROIECT MASE PLASTICE

Tema proiectului: Proiectarea tehnologiei de fabricaie si a matritei aferente pentru


realizarea prin injectie a piesei date.
Seria de fabricatie: 100 000 buc/an
1

Etapele realizrii proiectului:


I Memoriu tehnic:
1. Consideratii generale privind materialele plastice
2. Principalele proprietati ale materialelor plastice
3. Analiza desenului de execuie al piesei
-rolul funcional
-forma piesei
-condiii de precizie
4. Propuneri de modificare a formei geometrice a piesei impuse de condiiile tehnologice
5. Analiza materialului propus pentru piesa caracteristicile tehnologice ale materialului.
6. Prelucrarea materialelor plastice prin injectie particularitati tehnologice
7. Matrite de injectat
-particularitati
-solutii constructive
8. Masini de injectat mase plastice
-elemente constructive
-caracteristici constructive
II Memoriu justificativ de calcul
Proiectarea matriei de injectat
1. Calculul volumului si a masei materialului injectat
2. Calculul numrului de cuiburi
3. Proiectarea sistemului de injecie(vezi Sere)
4. Proiectarea i dimensionarea reelei de injecie
5. Calculul volumului total de material injectat
6. Alegerea mainii de injectat
-tip
-capacitate
-parametrii geometrici i energetici
7. Stabilirea solutiei constructive i funcionale a matriei de injectat
-tip matri
-nr i poziia planurilor de separaie
a) Sistemul de centrare i conducere a matriei
b) Sistemul de eliminare a pieselor din matrita
c) Proiectarea sistemului de rcire din matria pentru asigurarea temperaturii de regim
d) Sistemul de aerisire a matriei
e) Materialele utilizate n construcia matriei
8. Calculul dimensiunilor nominale i a toleranelor de execuie ale elementelor
cuiburilor.
9. Calculul forelor din procesul de injecie
Finj; Fnchidere;
10. Calculul de dimensionare i verificare la rezistenta a elementelor constructive
mai solicitate ale matriei de injectat.
11. Execuia grafic a desenului de ansamblu al matriei de injecie.

12. ntocmirea desenului de execuie pentru un cuib.


13. Norme de tehnica securitii muncii ce trebuie respectate la tehnica injectrii
pieselor
14. Bibliografie

I MEMORIU TEHNIC
1. Consideratii generale privind materialele plastice
Materialele plastice si compozite constituie nu numai un inlocuitor perfect al
materialelor metalice sau neferoase, ci si materiale capabile sa rezolve o serie intreaga de
probleme tehnice printre care unele foarte greu sau imposibil de realizat prin utilizarea
materialelor traditionale.
Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a
capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se
produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o
rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati
termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor
accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste
avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale
tehnicii, in viata de toate zilele.
Aproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri (denumiti adesea rasini),
componenti care le confera anumite calitati; substanta polimere serveste in ele in calitate
de liant. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn,
teseturi,azbest, fibre de sticla s.a.), care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile
mecanice, plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt), care le sporesc
elasticitaea, le reduc fragilitatea, stabilizatori (antioxidanti, fotostabilizatori), care
contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si
in timpul utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara, si alte substante.
Pentru a ne comporta correct cu masele pastice, trebuie sa stim din ce fel de polimeri au
fost produse ele termoplastici sau termoreactivi.
Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870,
pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca
pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta
naturala.
Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite,
Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi
un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revolutie.
Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute
din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale.
Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui
numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de radio, etc.
Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in
laborator. Numele care li s-a dat aminteste de una dintre proprietatile lor fundamentale, si
anume plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de asi conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a
materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing
sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales
materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc,
elasticitate, transparenta, greutate mica.

1. Proprietatile fizice ale materialelor plastice


Comportarea materialelor plastice sub aciunea forelor exterioare.
Polimeri liniari n funcie de mrimea i durata de acionare a forelor exterioare,
precum i de temperatura medie, acetia se gsesc sub trei stri:
- stare sticloas
- stare nalt elastic
- stare de curgere vscoas sau fluid
olimeri tridimensionali (termorigidele) exist numai n stare sticloas.
Un corp solid ideal este caracterizat de legea lui Hook.
=Ex
- deformarea specific
E modul de elasticitate

Diagrama for-deformaie pentru un material termoplast (caten liniar)

A-B stare sticloas caracterizat prin starea mecanic a epruvetei la traciune


n urma creia polimerul sufer deformaii mici reversibile proporionale n fora aplicat.
B-C stare nalt elastic caracterizat prin o solicitare mai mare ns la o cretere
mic a forei, deformaiile sunt mari. Catenele se dersucesc, iar la anularea forei i
revin aproximativ la forma iniial.
C-D stare de curgere vscoas sau fluid fora crete, materialul curge vscos,
distanele interatomice se mresc considerabil, dup aplicare forei nu i mai revin la
forma iniial, iar dac fora este prea mare copolimerul se poate rupe.
Influena temperaturii

Tv temperatura de vitrifiere, temperatura la care materialul trece din starea


sticloas n starea nalt elastic
Tc temperatura de curgere sau intervalul de temperatur n care materialul
trece din starea nalt elastic n starea de curgere vscoas
Zona de prelucrare au loc principalele operai de transformare n produse:
termosuflarea, presarea.
Domenii de aplicare a materialelor plastice.
Industria de ambalaje este si va ramane si in viitor in lume principalul consumator
de materiale plastice. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi in
continuare in medie de 10% anual in lume, iar pe tari o dezvoltare proportionala cu
produsul national brut. Materialele plastice au patruns adanc in domeniile de utilizare ale
sticlei, tablelor si foliilor metalice, extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje.
In domeniul materialelor de constructii, masele plastice isi vor continua de asemenea
ascensiunea, pe plan mondial atingandu-se ritmuri de crestere a productiei si consumului
de 10-15%. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca
inlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice, panourile stratificate, elementele
prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice, retele sanitare si
electice cuprinzand tevi din policlorura de vinil si poliolefine, instalatii sanitare din
poliesteri armati, polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi
acrilonitrilul, butadiena si stirenul(ABS).
Electrotehnica si electronica, beneficiari traditionali ai materialelor polimere, au
cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice, in special polmerii

traditionali ca policlorura de vinil, polietilena, polistirenul dar si unele mase plastice


speciale cum sunt policarbonatii, poliacetalii, polifenilen oxidul etc.
Industria constructiilor de masini si autovehicule a inregistrat cel mai inalt ritm de
asimilare a mateeialelor plastice: in medie, pe plan mondial, 44% anual. Principalele
tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil, poliolefinele si polimerii stirenici.
Directiile de utilizare a materialelor plastice in constructia de masini se diversifica si se
multiplica continuu.
In agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune,
folosite pentru mentinerea umiditatii solului, protejarea culturilor in sere si solarii,
impermeabilitatea
rezervoarelor
si
canalelor.
Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de varf. Iata
cateva exemple:
Industria aerospatiala. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate in
acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute, sa nu arda, iar daca ard sa
nu produca fum. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent
la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. Pentru cabinele de pasageri se fosesc
laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un
strat metalic subtire pentru o cat mai buna rezistenta la foc. La constructia navelor
spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu
care rezista la temperaturi ridicate.
Industria nucleara. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena, care rezista la
compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu, se utilizeaza la instalatiile
industriale destinate separarii izotopice a uraniului, ca elemente de legatura pentru pompe
si compresoare, conducte, clape de vane etc. Pentru imbunatatirea rezistentei fata de
radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se
utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren,
metil-metacrilat etc.
Industria chimica. In acest domeniu, materialele plastice isi gasesc cele mai diverse
aplicatii, incepand de la conducte pana la piese componente ale pompelor si
compresoarelor care lucreaza in medii corozive, gratie greutatii scazute si rezistentei
chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. Dar materialele plastice cunosc utilizari
importante chiar in constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut inchipui
cineva ca se poate renunta la metal. S-au executat astfel reactoare chimice din
polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla avand o capacitate de nu mai
putin de 48 t, diametrul reactorului fiind de 3m, iar inaltimea de 7,5m.
In prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu
tuburi din politetrafluoretilena. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la
coroziune decat tuburile din fonta, avand un cost similar dar o greutate mult mai mica. Sau construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor, de 15m inaltime si 25m
diametru, placate in interior cu politetrafluoretilena, pentru solutiile concentrate de saruri
alcaline. Politetrafluoretilena, avand proprietati antiaderente impiedica formarea crustelor
pe peretii turnului.
Industria electronica. Sunt cunoscute in general proprietatile electroizolante ale
polimerilor sintetici. S-au gasit insa utilizari ale materialelor plastice si ca inlocuitori de
materiale conductoare si semiconductoare traditionale. Utilizarea lor in acest domeniu se
bazeaza pe urmatoarele considerente:

usurinta de formare a piesei cu geometria dorita, aplicand tehnicile conventionale de


prelucrare a materialelor plastice;
posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit;
greutate mult mai scazuta a piesei.
Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale.
Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de
grafit sau pulberi metalice in masa materialului. Cea de a doua consta in realizarea
polimerilor cu structuri moleculare particulare, prin sinteza directa sau prin modificarea
catenei polimerice, ca de exemplu: poliftalocianina, polifenocen, polimeri de condensare.
Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri:
cu semiconductibilitate de tip ionic, ca de exemplu poliacrilatul de sodiu:
cu semiconductibilitate de tip electronic, datorita prezentei de electroni delocalizati (de
obicei, electroni de tip ). Un exemplu il constituie polimerul obtinut prin incalzirea
poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). Aceste materiale plastice isi gasesc utilizarea la
fabricarea tranzistoarelor.
Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc insa in domeniul asa numitilor
polimeri clasici. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al
sintezei materialelor plastice- cel al polimerilor speciali. Produsi in cantitati mici, in
conditii speciale, ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate.
Simpla aditivare, de exemplu, a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon, duce la
aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare
decat al celor mai bune oteluri produse in acea vreme.
Alte modificari, de data aceasta in insasi structura polimerilor, pot aduce calitati
spectaculoase in comportamentul acestora. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale
polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la intamplare ci sunt intinse prin etirare, ia nastere
o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare
reziatenta mecanica. Un alt exemplu il constituie articulatiile din plipropilena etirata, care
datorita structurii cristaline rezista la milioane de indoiri.
O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea
chimica a lanturilor hidrocarbonate intre ele. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati, care
se aseamana cu o retea tridimensionala. Caracteristice pentru aceasta structura sunt
infuzibilitatea, o rigiditate neobisnuita, insolubilitate in orice dizolvant.
Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. Cele
mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau
poliamidici, care au o ductibilitate, o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor
din sticla minerala. In sfarsit , in acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura
tridimensionala de foarte mare regularitate, cilindrica sau in lamele echidistante. Ei sunt
foarte asemanatori cristalelor lichide. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de
ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase, are loc un proces de difractie a
acestora. Astfel, un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant
irizant.
De asemenea, polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce
curentul electric sau pot deveni electretisubstante cu incarcatura electrica bipolara
permanentIn sfarsit, cea mai interesanta aventura a materialelor plastice, pare sa devina in
viitor, biocompatibilitatea. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice
adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman.

3. Analiza desenului de execuie al piesei


Forma cilindrica, gaurile si bosajul asigur posibilitatea realizrii piesei n condiii
bune.

Fig. 1: Piesa de realizat prin injecie: a) vedere 3D

b)-desen de execuie;
Piesa mai are un filet interior.

4. Propuneri de modificare a formei geometrice a piesei impuse de condiiile


tehnologice
Piesa nu ridic probleme de modificare a formei geometrice
5. Analiza materialului propus pentru piesa caracteristicile tehnologice ale
materialului
Materialul propus pentru realizarea piese este policlorura de vinil (PVC).
Policlorura de vinil (PVC) este un material cu excelenta rezistenta mecanica si
chimica, utilizat mai ales pentru tevi si conducte.

H H
C
H Cl

Policlorura de vinil se obtine prin polimerizarea in suspensie, in emulsie si in


masa a clorurii de vinil.
Proprietati
Poli(clorura de vinil) este o pulbere alba, rezistenta la acizi concentrati, la baze,
alcooli, grasimi, uleiuri si numerosi solventi organici, dar se umfla in contact cu
hidrocarburile aromatice si se dizolva in esteri si cetone.
Este putin permeabila la gaze si uleiuri volatile, vapori de apa, dar in acelasi timp
mai permeabila decat polietilena. Din cauza rigiditatii este putin utilizata pentru
conditionare; prin adaos de plastifianti se obtine o materie mai supla. Din punct de vedere
toxicologic, monomerul este cancerigen, dar policlorura de vinil nu prezinta nici un
pericol. Tabelul 3 prezinta valorile PVC neplastifiate precum si ale PVC plastifiate.
Poli(clorura de vinil) neplastifiata prezinta urmatoarele proprietati importante:
rezistenta chimica buna, rezistenta buna la atacul microorganismelor, rezistenta la
incovoiere bune. Poli(clorura de vinil) plastifiata prezinta urmatoarele caracteristici: buna
rezistenta chimica, pret de cost bun, competitiv, excelente proprietati electrice.

10

Proprietatile PVC neplastifiate si a PVC plastifiate


Proprietatea
Valoarea
PVC Rigida
Densitatea
1,32-1,58
Rezistenta la tractiune
41-52
Modulul de elasticitate
Modulul de incovoiere
69-110
Alungirea la rupere
40-80
Duritatea
55-85
Flamabilitatea UL
V-0
Coeficient de dilatare termica liniara 9-18
Absorbtia apei
0,04-4,0
Claritate
clara,
translucida,
transparenta,
opaca

Unitati
masura
PVC Flexibila
1,18-1,70
5,5-26,2
4,8-12,4
150-450
Shore A
variabila
12,6-4510-6
variabila
clara,
translucida,
opaca

de

g/cm2
MPa
MPa
%
mm/mm/oC
%
% transmisie

Polimerizarea clorurii de vinil, cu formare de policlorura de vinil (P. V. C). Este


unul dintre produsii cei mai utilizati si se obtine prin polimerizarea in emulsie.Policlorura
de vinil se prezinta ca o pulbere alba, cu densitatea 1, 4g/cm3. Prin prelucrarea
materialului ca atare se obtin produse rigide, cu o buna rezistenta mecanica.
Prin adaos de plastifianti se obtine un produs moale, flexibil, folosit ca inlocuitor
de piele sau de talpa. Policlorura de vinil plastifiata cu suport textil are o rezistenta marita
la sfsiere si este utilizata la confectionarea articolelor de imbracaminte sau la
marochinarie. In tehnica, PVC-ul se foloseste la confectionarea de ventile, corpuri de
pompe, tevi si conducte, benzi de transport; in constructii la confectionarea de pardoseli,
acoperisuri, pervaze pentru geamuri si tuburi pentru instalatii electrice.
6 .Prelucrarea materialelor plastice prin injecie particulariti tehnologice
Exist dou tipuri de materiale plastice: - termoplastice
- termoreactive (termorigide)
Materialele termoplaste sunt acele materiale care n urma termoformri nu sufer
modificri chimice.
Acestea dup ce au fost transformate n piese se pot topi.
Materialele termoplaste sunt un amestec n care de baz este un polimer
care dup caz se adaug urmtorii ageni chimici: plastifiani, stabilizatori, lubrifiani,
ageni de umplere, adaosuri speciale, colorani.
Plastifiani sunt materiale care sunt introduse n reet n funcie de
condiiile n care lucreaz piesa.
-

temperatura maxim respectiv minim de funcionare

11

- solicitri mecanice
- caracteristici mecanice
- mediul de lucru
- scopul realizrii obiectivului (piesei), scop tehnic sau jucrie
Cu ajutorul plastifianilor putem micora temperatura i presiunea de
formare, dar va micora caracteristicile mecanice ale produsului (rezistena la
traciune, ncovoiere, duritatea).
Plastifiani utilizai: dibutil, tributil, difenil, dibutil-talot.
Stabilizatori sunt ageni chimici introdui n reet n vederea evitrii sau
ntrzieri degradrii materialelor plastice datorit aciuni celor trei factori: termici,
oxidani, termochimici.
Efectele degradri sunt: schimbarea culori, opacitatea, fisurarea.
Lubrifiani se introduc n vederea termoformri. Acetia migreaz la
suprafa formnd un film foarte subire care faciliteaz demularea piesei (scoaterea
piesei din cavitatea matriei).
Aceste materiale de umplere pot fi: fin de lemn, azbest sub form de
pulberi.
Colorani se introduc n reet pentru a obine culoarea dorit. Acetia sunt
pigmeni.
Srurile de crom dau o culoare galben portocaliu, acizii de fier dau rou;
srurile de cadmin dau galben.
Materialele termoreactive sunt acelea care n urma termoformri sufer
modificri chimice astfel nct produsul devine un corp solid insolubil i infuzibil (nu
se poate topi i nu se poate nclzi).
Astfel formarea prin injecie a materialelor termoplaste reprezint
procedeul de prelucrare pin care un material macromolecular este n stare
vscoelastic sub aciunea temperaturii, dup care este injectat sub presiune ridicat
n cavitatea (cuibul) unei matrie unde are loc rcirea i solidificarea lui.
Dup injectarea forei de presare materialul rcit pstreaz forma cavitii
interioare a matriei, iar dup un anumit timp poate fi ndeprtat din matri.
Ca avantaje ale procedeului avem: caden mare de fabricaie;
productivitate mare, precizie ridicat a pieselor.
Iar ca dezavantaj al procedeului este costul ridicat al mainii de injectat i
cel al matriei.
7. Matrite de injectat
-particularitati
-solutii constructive
Matrita de injectat mase plastice este subansamblul mecanic
care are rolul de a imprima materialului plastic o anumita forma cu
dimensiuni bine determinate. In figura de mai jos sunt prezentate
12

schematic elementele constructive ale unei matrite de injectie mase


plastice.
Matrita de injectie mase plastice.
1 - Partea fixa a matritei;
2 - Partea mobila a matritei;
3 - Canale de racire;
4 - Punctul de contact cu duza
cilindrului de
injectie;
5 - Canalul principal de
alimentare a matritei;
6 - Duza matritei;
7 - Canale secundare de
alimentare a cuiburilor;
8 - Prag de sigilare la intrarea
in cuib;
9 - Locasul de umplere
(cuibul);
10 - Ghidaje;
11 - Placa aruncatoare;
12
Aruncatoare
pentru
scoaterea articolului
format in matrita;
13 - Articolul injectat.
Clasificarea matritelor se face dupa mai multe criterii:
Dupa numarul de cuiburi:
- matrite cu un singur cuib;
- matrite cu doua cuiburi;
- matrite cu mai multe cuiburi (3, 4, 5, etc.);
Dupa sistemul de injectare:
- cu injectare directa prin culee;
- cu injectare punctiforma;
- cu injectare cu canale de distributie;
- cu injectare peliculara sau film;
- cu injectare tip umbrela;
- cu injectare inelara;
- cu injectare cu canal tunel;
- cu injectare cu canale izolate;
- cu injectare cu canale incalzite;
Dupa modalitatea de actionare a sistemului de aruncare:
- cu aruncare mecanica;
- cu aruncare pneumatica;
- cu aruncare hidraulica;

13

Dupa numarul planelor de separatie:


- cu un singur plan de separatie;
- cu doua plane de separatie;
- cu mai multe plane de separatie;
Dupa modalitatea constructiva de realizare a matritei in functie de
forma piesei:
- simple;
- cu bacuri;
- cu desurubare;
- cu mai multe planuri de separatie;
Dupa tipul de aruncatoare;
Dupa sistemul de temperare;
Dupa forma piesei de injectat;
8. Maini de injectat mase plastice

- elemente constructive
- caracteristici constructive
Maina de injectat mase plastice se caracterizeaz prin dou uniti constructive de
baz:
-unitatea de injectare cuprinde sistemul de alimentare cu material, sistemul de
plastifiere i sistemul de injectare;
-unitatea de nchidere realizeaz micrile de deschidere i nchidere a matriei de
injectat;
n general acestea sunt amplasate n linie i n plan orizontal.
Acionarea poate fi:
-pneumatic;
-hidraulic;
-hidromecanic;
-mecanic;

Prile principale ale unei maini de injectat orizontale cu un singur melc

14

Elemente constructive principale:


1-batiu; 2-unitate de nchidere; 3-unitate de injectare; 4- dulap de comenzi electrice; 5aparataj hidraulic de comanda.
Variante constructive
Dup sistemul de acionare, mainile pot fi:
-manuale;
-pneumatice;
-electromecanice;
-electrohidraulice;
Dup direcia de lucru, mainile de injectat se pot clasifica n:

Variante constructive a mainilor de injectat


a-orizontale.Sunt maini la care axele unitii de injecie i de nchidere sunt orizontale;
b-verticale. Sunt maini la care axele unitii de injecie i de nchidere sunt orizontale;
c-maini la care unitatea de nchidere este orizontal i unitatea de injectare este vertical;
d- maini la care unitatea de nchidere este vertical i unitatea de injectare este
orizontal;
e- maini la care unitatea de nchidere este orizontal i unitatea de injectare este
orizontal aezat n unghi de 90 0 ;
Dup tipul unitii de plastifiere-injectare, mainile pot fi:

15

Clasificarea mainilor de injectat dup tipul unitii de injectare-plastifiere


a-cu piston;
b-cu melc piston;
c-cu piston i extruder auxiliar.
Dup numrul matrielor mainile se clasific n:
-maini normale cu o singur matri;
- maini cu mai multe matrie aezate pe un carusel care le aduce pe rnd n faa unitii
de injectare;
Comanda mainii poate fi:
-manual;
-semiautomat;
-automat;
Aceasta se folosete exclusiv pentru reglarea mainii.
Pentru funcionarea n ciclu semiautomat se pot regla toi parametrii:
-dozare;
-cursa pistonului;
-presiunea de injectare;
-fora de nchidere;
-presiunea ulterioar;
-aruncarea pieselor;
-nchiderea i deschiderea matriei;

16

II Memoriu justificativ de calcul


Proiectarea matriei de injectat
1. Calculul volumului si a masei materialului injectat

Volumul materialului injectat:


V=V tot -V 1 - V 2 + V 3 ;
V 1 = R 2 h = 19 2 25
V 1 = 28338.5 mm
V 2 = h R2 r 2 R r
1
3

V 2 = 10 7.5 2 5 2 7.5 5 =1242.9 mm


1
3

V 3 = h R2 r 2 R r
1
3

V 3 = 10 7.5 2 5 2 7.5 5 =1242.9 mm


1
3
= R 2 h = 60 2 50 =565200 mm 3 ;

V tot
V=565200-28338.5=536861.5 mm 3 ;
Masa materialului injectat:

1,01...1,06 g

cm 3

V= 536861.5 mm 3

m V 536861.5

x1.3=697.91g

m 148,976 g

2.Calculul numrului de cuiburi

G t
3,6 mech

buc

G - capacitatea de plastifiere a maini [kg/h];


t - durata ciclului de injecie
[s];
mech = k m;
k - coeficient de majorare ;
Piesa nu este mare, deci se poate face o matri cu patru cuiburi.
n = 4 cuiburi;
2. Proiectarea sistemului de injecie
Sistemul de injectare este alctuit din ansamblul de duze, canale i diguri prin care
materialul plastic ajunge n cuib. Proiecatrea acestuia const n alegerea modului de injectare,
amplasarea cuiburilor, alegerea locului de injectare, stabilirea formei, seciunii i amplasrii
canalelor de injectare.
Am optat pentru un sistem de injectare cu canal tunel, prezentat schematic n fig. 1. n
acest caz de la duza de injectare materialul plastic ajunge la cuibul matriei prin intermediul unui
canal de distribuie pus n legtur cu un canal conic nclinat.
Digul ales este cel cirular, fig. 2 . n cazul acestei variante digul prezint o zon lrgit
spre pies, astfel nct, la desprinderea reelei, ruperea se produce n seciunea minim, iar
suprafaa piesei injectate nu se deterioreaz.

Fig. 1 Canal tunel

Fig. 2 Dig circular

Deoarece curgerea materialului plastic prin duze i canale este un proces complicat, greu
de formulat din punct de vedere matematic, dimensionarea precis, prin calcul a reelei de
injecie este greu de efectuat.
Exist metode bazate pe teoria curgerii lichidelor vscoase, care permit dimensionarea
corect. Una dintre acestea prevede:

Fig.3 Amplasarea cuiburilor n matri la sistemul


de injectare prin canale de distribuie
4. Proiectarea i dimensionarea reelei de injecie
Alegerea diametrului duzei n funcie de masa injectat i de tipul materialului plastic
utilizat:
unde:

M n m 20% m

M = masa injectat;
n = numrul de cuiburi;
n = 4 cuiburi;
20% m = valoarea orientativ a mesei culei;
m = masa calculat anterior;
m = 148,976 g;
M = 595,904g;
Alegem : d = 2,5 mm n funcie de materialul piesei i cantitatea injectat

Stabilirea lungimii culei


Lungimea culei de injectare depinde de obicei de grosimea plcilor n care se monteaz
duza de injectare.
ntre lungimea L a culei i diametrul ei (d) se recomand L/d = 5.9.
L = 8 2,5 = 20
L = 20 mm
Alegerea traseului i geometriei canalelor de alimentare
Pentru c avem o matri cu mai multe cuiburi se folosete sistemul de injectare prin
canale de distribuie, atunci cnd materialul plastic este distribuit din duza de injectare prin
canalele laterale la cuiburile matriei.
Lungimea canalelor de distribuie se alege constructiv astfel nct traseul s fie ct mai
scurt i s prezinte ct mai puine schimburi de direcie.
Diametrul d al canalelor se va lua d = 9 mm
Variante constructive pentru canalele de alimentare:

Fig. 4 Seciuni de canale de distribuie


Geometria canalelor de distribuie are o mare importan.
Cea mai favorabil form, din punct de vedere a curgerii este dat de varianta a (seciune
circular). Deoarece aceasta ridic probleme n execuie, se va prezenta varianta c, n care:
H = 2/3 d
h = 6 mm
Variantele b i c sunt mai uor de executat, ns duc la pierderi ale presiunii mai mari dea lungul canalului. Suprafeele canalelor de injectare trebuie s fie perfect lustruite.
Alegerea dimensiunii digului
d = 0,5 mm
l = 1,5 mm
Se stabilete exact volumul de material plastic ce trebuie injectat la o curs dubl a
melcului mainii
Vol matcuib + Vol matreea Vol mat total

5. Calculul forelor din procesul de injecie


Stabilirea forelor din procesul de injecie
Pentru ca matria s nu se deschid sub aciunea forei de injecie F inj generat de
presiunea interioar trebuie ca mecanismul sistemului de nchidere s opun o for numit for
de nchidere Fnchidere. Aceast for are o valoare maxim care trebuie meninut constant n
timpul injectrii, astfel nct s echilibreze fora de injecie creat n matri.
Condiia de injecie este:
Finchidere Finj

sau
unde

Finchidere k1 Finj

k1 = 1, 2 ... 1, 3

Fora interioar de injecie nu poate fi stabilit cu exactitate datorit numrului mare de


factori variabili care intr n componena ei, dar poate fi determinat empiric, cu o precizie
satisfctoare pentru efectuarea calculelor de rezisten.
Fora care tinde s deschid matria de formare prin injecie.
Finj =pi sf

(daN)

unde:
Finj - fora de injecie din matri
sf este suprafaa frontal a cuibului
pi - presiunea interioar de injectare, obinut dup eliminarea pierderilor de
presiune n duz i canalele de injectare, n funcie de presiunea exterioar p0
(daN/cm2)
pi = (0,40,6) p0
p0 se ia n funcie de tipul materialului plastic
p0 = 2200 bar
pi = 0,5 p0 = 0,52200 = 1100 daN/cm2
pi = 1100 daN/cm2
Finj = pi sf
sf = R 2 = 15,19 cm2
sf = 15,19 cm2
Finj = 110015,19 = 16709 daN
Finj = 16709 daN
Fnchidere = 1,3 16709 = 21721,7 daN
Fnchidere = 21721,7 daN

6. Alegerea mainii de injectat


Utilajul folosit este un Kuasy 260/100
Caracteristicile tehnologice ale utilajului:
- diametrul melcului 45 mm
- presiunea de injecie 1520 daN/cm2
- distana ntre plcile de baz (grosimea matriei max/min) 640/100
- cursa plcii mobile 320 mm
- diametrul alezajului de centrare
125 mm
- fora de nchidere a matriei 100 Tf
- distana ntre coloane
360/360
- randamentul de plastifiere 85 kg/h
- numr maxim de curse
25
7. Stabilirea soluiei constructive i funcionale a matriei de injectat
Se alege o matri pentru injectarea pieselor cu filet interior.
Matria va avea patru cuiburi.
Rcirea se va face utiliznd un circuit de rcire.
8. Calculul dimensiunilor nominale i a toleranelor de execuie ale elementelor
cuiburilor
Calculele de dimensionare se fac n funcie de dimensiunile piesei de injectat i de
contracia materialului plastic. n procesul de rcire a pieselor injectate apare fenomenul de
contracie.
Fenomenul de contracie se manifest practic prin aceea c dimensiunile piesei msurate
dup 12-24 h sunt mai mici dect dimensiunile prilor active. n acest scop se va stabili
suprafaa maxim de contracie i se va mri aceasta dup urmtoarea metodologie: -suprafaa
maxim de contracie este cea exterioar s
Contracia se exprim n procente i reprezint o caracteristic tehnologic a materialelor
plastice.
-contracia maxim pentru polistiren este:
cmax = 0,20,8%
Celelalte dimensiuni se vor stabili n funcie de aceasta, pentru obinerea formei finale a
piesei la dimensiunile stabilite n desenul de execuie.
Se consider c dimensiunea maxim a piesei, adic (h+) se va obine atunci cnd cota
cuibului va rezulta la execuie la maxim, adic (H+) i contracia materialului piesei va fi
minim (cmin).
Dimensiunea minim a piesei (h-) se va obine atunci cnd la execuie cota cuibului va
rezulta la minim, adic (H-) i contracia materialului plastic va fi maxim (cmax).
h (H ) (H ) c min

h (H ) (H ) c max

unde:

-dimensiunea nominal a cotei cuibului (corespunztoare cotei h)


-abaterea superioar i inferioar a dimensiunii cuibului
-dimensiunea exterioar sau interioar a piesei injectate


-abaterea superioar i inferioar a dimensiuni piesei
cmin, cmax contracia minim i maxim a materialului piesei
n cazul dimensiunilor netolerate se consider ==0
Dup rezolvarea sistemului se obine:
H

h
1 c med

c med

c max c min
2

c max c min
2

unde:
A doua i a treia relaie se folosesc pentru fiecare cot care definete forma geometric a
piesei, obinndu-se astfel toate cotele ce definesc cuibul.
c min 0,2%
0,8 0,2
c med
2

c max 0,8%
c med 0,5%

Pentru dimensiunea 120:


H

120
1 cmed

1
100

H = 120, 06 mm;

Dimensiunile piesei vor fi tolerate cu 0,05 mm.


Pentru dimensiunea 120:
c c min
H max
2
0,05 120,06 0,65
77,989 mm ;

Valorile determinate mai sus reprezint dimensiunile interioare ale cuibului.


Dimensiunile exterioare se vor determina din condiii de rezisten considernd cazul
unui cuib cilindric supus la presiune interioar, echivalent cu cazul cilindru cu perei groi din
rezistena materialelor.

Fig.5 Cuib cilindric supus la presiune interioar


Diametrul interior d fiind determinat anterior n funcie de dimensiunea piesei injectate,
urmeaz s se determine diametrul exterior din condiii de rezisten.

Dd

a 0,7 p i
a 1,3 p i

unde:

a - este tensiunea admisibil a materialului cuibului


pi - presiunea din interiorul cuibului
Materialul cuibului este un oel de cementare OLC 15 recomandat, n literatura de
specialitate, pentru subansamblele matriei care vin n contact direct cu materialul plastic.
Cuibului i se va aplica un tratament termic de cementare, clire, revenire joas (Ce + C +
r). Astfel materialul acestuia va ajunge la rezistena de rupere la traciune
a = 590 MPa i
duritatea de 56 HRC (190 HB).
n general
pi = (0,40,6) pe
unde:
pe = 120 MPa este presiunea exterioar a mainii de injectat se va considera
pi = 0,5pe = 60 MPa
dimensiunea interioar:
d = H =10,19 mm
s-a determinat un diametru exterior D=20 mm
H + (h + )(1 + Smin) mm
H - (h - )(1 + Smin) mm
tiind c Smed = (Smax - Smin)/2 i nsumnd cele dou relaii, rezult pentru alezaje:
H = h(1 + Smed) mm
unde:
Smed, Smax, Smin - contracia medie, maxim i minim a materialului piesei
H - dimensiunea cavitii cuibului
- abaterea superioar i inferioar a dimensiunii cuibului
h - dimensiunea exterioar sau interioar a piesei de injectat
- abaterea superioar i inferioar a dimensiunii piesei
9. Norme de tehnica securitii muncii ce trebuie respectate la tehnica injectrii
pieselor

La execuia produselor se vor respecta normele de protecia muncii i normele locale


specifice locului de munc. Accesul la norme este obligatoriu i ele vor fi afiate la maina de
injectat. Acestea cuprind urmtoarele prevederi:
n timpul lucrului i a manipulrii mainii de injectat, muncitorul nu are voie s ating
conductori electrici sau carcasele rezistenelor.
Scoaterea produselor se face automat prin intermediul arunctoarelor; n cazul n care
piesa rmne blocat, aceasta se va extrage cu ajutorul unui crlig.
Nu se ating cu mna prile fierbini ale mainii i matriei.
n timpul nchiderii, respectiv deschiderii matriei precum i n timp ce matria este
deschis, este interzis introducerea minii precum i extragerea produselor.
n timpul transportului precum i al manipulrii, la montare i demontare pe maina de
injectat, matria va fi zvort pentru a nu se desface.
Se interzice lucrul la main dac exist scurgeri de ap la sistemul de rcire.
n cazul sesizrii unor anomalii n funcionarea matriei sau a mainii, operatorul este
obligat s anune reglorul sau eful de atelier.
Transportul matrielor, avnd n vedere greutatea lor, se va face cu crucior electric sau
mecanic, iar manipularea lor se va face cu macaraua.
Pentru protejarea minilor se lucreaz numai cu mnui de bumbac.
La recepia i punerea n funciune se impune prezena proiectantului.
Depozitarea matrielor se va face n depozite amenajate, ferite de praf, umezeal i
substane corozive.
Msuri organizatorice la depozitare:
- naintea depozitrii, matriele se terg, se cur i se acoper cu unsoare
consistent
- matriele nu se preiau n depozit dect nsoite de certificatul de calitate i
procesul verbal de omologare
- matriele uzate sau cu defeciuni vor fi trimise la remediere
Pentru fiecare matri se va completa o fi de eviden n care se va consemna i
numrul pieselor injectate n timpul exploatrii.

10. Bibliografie
1. Sere, I.- Matrie de injectat - Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1999;
2. Iancu Horaiu, Nemes Ovidiu,
Materiale compozite.Concepie i
fabricaie, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2003;
3. Ionescu Muscel, Ianculescu M., .a - Proiectarea matrielor pentru produse
injectate din materiale plastice. Editura Tehnic Bucureti 1987;
4. Sere,I.-Injectarea materialelor termoplastice - Ed. Imprimeria de Vest,
Oradea, 1996;
5. Hubca Gh., Horia Iovu i co, Materiale compozite, Ed Tehnic,
Bucureti,1999;
6. Sere, I.-Matrite de injectat in exemple (soluii constructive, date utile)Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1977;
7. Horun, S. - Memorator de materiale plastice i auxiliari. Editura Tehnic
Bucureti 1973;
8. Tolerane i ajustaje (standarde i comentarii). Editura Tehnic Bucureti
1967;
9. Miclaus, I. .a. - Album de matrie pentru materiale plastice
E.T.Bucuresti, 1975 ;
10. Normative unificate pe economie pentru lucrri de tiere i deformare la
rece(tanare, matriare) NT-107.