FPMPC

Fabricatia pieselor din

materiale plastice si
compozite

Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 1

Bibliografie
 1.Liana Hancu, Horatiu Iancau, Tehnologia materialelor nemetalice.
Tehnologia fabricării pieselor din materiale plastice, Editura ALMA
MATER, 2003, 254 pagini, ISBN 973-8397-34-0.
 2.Liana Hancu, Horaţiu Iancău, Alina Crai, Tehnologia fabricării
pieselor din materiale plastice : Studii de caz , Cluj-Napoca : Alma
Mater, 2007 , ISBN 978-973-7898
 3.Liana Hancu, Paul Bere, Adrian Popescu, Emilia Sabau, (2015),
Materiale compozite cu matrice polimerică, Îndrumător de laborator,
Editura UT Press, ISBN 978-606-737-115-4;190 pag
 4.Horun,S., Paunica,T., Sebe,O., Serban,S., Memorator de materiale
plastice si auxiliari. Editura Tehnica, Bucuresti,1988.
 5.Iancău,H., Nemeş, O., Materiale compozite- concepţie şi fabricaţie,
2002, 155 pagini, editura MEDIAMIRA-Cluj Napoca
 6.Tentulescu,D., Tentulescu,L., Fibre de sticla. Edtura Tehnica,
Bucuresti, 1994.
 7.Seres, I., Injectarea materialelor plastice. Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea,1996.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 2

Ce sunt materialele plastice?
 Sunt materiale sintetice.
 Reprezintă un înlocuitor al materialelor metalice si permit
rezolvarea unor probleme în diferite ramuri industriale.
 Cuvantul “plastic” deriva din grecescul “plastikos” care inseamna
“capabil sa fie modelat”.
 Se numesc materiale plastice (mase plastice) materialele produse
pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se
da si de a o pastra dupa intarire. Ele se caracterizeaza prin:
 rezistenta mecanica buna;
 densitate mica;
 stabilitate chimica inalta;
 proprietati termoizolante;
 proprietati electroizolante etc..
Un polimer este o substanță compusă din molecule cu masa moleculara mare,
formate dintr-un număr mare de molecule mici, numite monomeri, legate prin
legături covalente.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 3

 Definiţia 1: Materialele plastice reprezintă un amestec de doi sau
mai mulţi polimeri cu unul sau mai mulţi aditivi.
 Polimer: repetarea unor grupări de atomi numite meri (unităţi
cantitative).
 Mer (monomer): substanţă cu masa moleculară mică (compusă
din molecule simple) capabile să se unească cu molecule
identice sau cu moleculele altor monomeri pentru a forma un
polimer.
 Definiţia 2: Materialele plastice sunt materiale macromoleculare –
adică substanţe chimice cu masă moleculară ridicată.
 Materialele plastice sunt substanţe organice macromoleculare în
stare pură sau sub formă de amestecuri conţinând diferite materiale
de adaos şi umplutură (plastifianţi, stabilizatori, coloranţi) capabile
să treacă prin încălzire în stare plastică şi să păstreze după întărire
forma dată. O caracteristică generală a materialelor plastice este
aceea că prin încălzire se înmoaie treptat şi nu deodată în toată
masa, ca atare nu au punct de topire fix.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 4

 Date istorice
 Celuloidul a fost primul material plastic sintetic produs vreodată. Acesta
este obtinut plecând de la nitratul de celuloză şi camfor.
 Celuloidul a fost inventat în 1868 de John Wesley Hyatt care a încercat
să obțină o substanță artificială care să înlocuiască, în construcția bilelor
de biliard, fildeșul, din ce în ce mai scump și mai greu de găsit.
 Întâi a încercat să folosească azotat de celuloză și a constatat că nu a fost
suficient de dur până ce nu i-a adăugat camfor și alcool. Noua substanță a
primit numele de xilonită, sau fildeș artificial: celuloid era denumirea
comercială.
 Noul material pe care l-a inventat Hyatt poate fi matrițat la cald în aproape
orice formă dorită. Avea o serie de proprietăți foarte dezirabile : reziliență,
rezistență mare la tracțiune, duritate, densitate mare, luciu, uniformitate,
rezistență la apă, ulei și acizi diluați și prelucrabilitate. La temperaturi
ambientale normale, celuloidul putea fi cusut, găurit, strunjit, rabotat,
polizat și lustruit.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 5

 1884 – se realizează primul fir artificial din nitrat de celuloză
 1907 – Boekeland- realizează materialul sintetic (primul material
sintetic) denumit bachelită
 1927 – se obtine policlorura de vinil (PVC)
 1938 – se obtine polistirenul (PC); poliamida- nailon (PA)
 În anii 1929-1933 ţările lumii trec printr-o perioadă de mare criză
economică. Producţia industrială a cunoscut scăderi catastrofale:
46% în SUA, 34% în Germania, 27% în Franţa. Guvernele din
fiecare ţară au căutat căi şi soluţii diverse pentru a ieşi din criză.
Cea mai importantă încercare de acest fel a fost politica promovată
de preşedintele american Franklin Delano Rooselvelt, cunoscută
sub numele de New Deal (Noul curs). Măsurile luate au determinat
în anii 1934-1939 o redresare a economiei statelor. Redresarea
trebuie pusă pe seama dezvoltării unor noi ramuri de producţie, un
rol determinant având producerea cauciucului sintetic şi dezvoltarea
industriei materialelor plastice.
 1942 – se obtine polietilena de joasă densitate (LDPE)
 1953 – polietilena de înaltă densitate (HDPE)
 1957 – polipropilena (PP)

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 6

 Avantajele si dezavantajele materialelor
plastice
- masă volumică redusă în raport cu metalele (2 kg/dm³ faţă de 7 - 8
kg/dm³ la oţel);
- rezistenţă la şoc, abraziune şi coroziune;
- durabilitate ridicată în funcţionare;
- capacitate mare de amortizare a vibraţiilor;
- consum energetic scăzut pentru producere (pentru obţinerea
polietilenei se consumă 25 Kcal/cm³ în timp ce la oţel valoarea este de
160 Kcal/cm³);
- rezistenţă extrem de ridicată la acţiunea factorilor atmosferici
(oxidare, coroziune, mucegai);
- stabilitate chimică ridicată;
- rezistenţă mecanica redusa, daca nu sunt armate;
- siguranţă mai mare în funcţionare daca sunt armate (ruperea unui
material compozit nu se face brusc ca la metale);

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 7

Clasificarea materialelor plastice
 Clasificare după metodele de obţinere a produselor
macromoleculare de bază:
 materiale plastice polimerizate: răşini polivinilice, polistirenice,
polietilenice;
 materiale plastice policondensate: răşini fenolice, aminice;
 materiale plastice modificate (poliaditive): răşini de celuloză, răşini
proteice.
 Clasificare după comportarea la deformare:
 plastomeri;
 elastomeri.
 Clasificare după comportarea la încălzire:
 produse termoplastice sau termoplaste;
 produse semitermoplastice sau semitermoplaste;
 produse monoplaste sau termorigide.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 8

 Tipuri de reactii chimice
Polimerizarea apare cand monomerii se leaga impreuna cu alti monomeri
prin diferite reactii chimice.
Tipuri de reactii chimice:
-reactii de polimerizare
-reactii de policondensare
-reactii de poliaditie

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 9

Reactia de polimerizare: este reactia chimica prin care in conditii speciale de
presiune si temperatura, moleculele aceluiasi monomer sunt legate una de cealalta
obtinandu-se un polimer macromolecular

Reactia de policondensare este reactia chimica prin care in conditii speciale de

presiune si temperatura, capetele moleculelor unor monomeri diferiti reactioneaza
intre ele si se leaga unul de celalalt rezultand un polimer macromolecular

Reactia de poliaditie este reactia chimica prin care in conditii speciale de presiune si
temperatura, capetele moleculelor unui monomer si a unui polimer reactioneaza
intre ele si se leaga unul de celalalt rezultand un polimer macromolecular

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 10

A. Materiale plastice termoplaste
 se caracterizează prin aceea că prezintă caracterul de transformare
reversibilă. Sunt transformate în produse sub acţiunea presiunii si a
căldurii, fiind necesara racirea pentru a-si pastra forma. Ele nu suferă
transformări chimice în timpul formării pieselor, deci pot fi topite din nou.
 Caracteristici principale:
 Se pot prelucra prin: injecţie în matriţă, extrudare în filieră, termoformare,
termosuflare, calandrare, ambutisare, ştanţare, etc.;
 Temperatura de utilizare mai mică de 100°C;
 Rebuturile şi deşeurile sunt recirclabile (se pot recupera) deoarece se pot
măcina şi reintroduce în ciclul de fabricaţie.
 Exemple de materiale plastice termoplastice:
 poliolefine: -polietilene de joasă şi înaltă densitate, polipropane, copolimer:
tilenă-propilenă
 vinilice: -policlorura de vinil, poliacetat de vinil
 polistirenice : -polistiren obişnuit, polistiren antişoc, copolimer: A.B.S.
 celulozice: - nitrate, acetate

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 11

  Au o structura liniara sau ramificata care permite refacerea ei dupa
distrugerea prin taiere sau macinare.

12
C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC
Formarea termoplastelor
(analogie cu apa)

incalzire
racire

C1- Prof.Liana Hancu Curs FPMCP 13

 B. Materiale plastice termoreactive
(termorigide)
Se caracterizează prin aceea că sub acţiunea căldurii şi presiunii în timpul
prelucrării suferă transformări chimice ireversibile. Polimerizeaza (deci se intaresc)
la temperaturi ridicate si NU au nevoie sa fie racite pentru a-si pastra forma.
Caracteristici principale:
temperatura de utilizare este mai ridicată, fără a depăşi 200°C.
după transformare devin infuzibile şi insolubile în solvenţi.
se pot prelucra prin : presare, centrifugare, compresiune, compresiune şi
transfer, injecţie în matriţă .
rebuturile sau deşeurile sunt pierdute, nu se reciclează.
Exemple de materiale termorigide:
fenolice:
 -fenol –formaldehide;
 -resorcine – formaldehide.
aminoplaste:
 -uree –formaldehide;
 -melamine – formaldehide.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 14

Structura polimerilor termorigizi este caracterizata de o retea
tridimensionala care dupa ce este distrusa prin taiere sau macinare nu
mai poate fi refacuta.
Nu pot fi topiti dupa ce s-a format reteua.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 15

Termoreticularea
(analogie cu oul)

Prin fierbere

Polimeri reticulati Polimeri

reticulati incalziti
C1- Prof.Liana Hancu Curs FPMCP 16
Proprietatile materialelor plastice
a. Proprietăţi fizice şi termice
 Materialele plastice sunt:
 materiale organice solide;
 foarte uşoare, având o greutate specifică mică;
 au coeficient de dilatare liniară mare în comparaţie cu metalele
şi aliajele lor;
 au conductibilitatea termică mică; materialele plastice se dilată
mai mult, dar se încălzesc mai greu decât metalele;
 asigură o bună izolaţie termică;
 nu au puncte fixe de topire, ci puncte de înmuiere, deoarece
trecerea de la faza solidă la cea lichidă se face treptat;
 comportarea optică a materialelor plastice este de mare
importanţă practică în obţinerea de ambalaje transparente,
lentile cu destinaţie diversă etc..

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 17

b.Proprietati mecanice
 Majoritatea materialelor plastice au rezistenţă bună, şi uneori chiar
foarte bună la diferitele solicitări mecanice: frecare, încovoiere, rupere,
alungire, forfecare.
 În general materialele plastice se caracterizează prin:
 rezistenţă mecanică bună;
 duritate mare;
 amortizarea şocurilor şi vibraţiilor;
 rezistenţă la uzură;
 proprietăţi de alunecare bune.
 După comportarea mecanică faţă de acţiunea unei forţe exterioare,
materialele plastice pot fi:
 plastomeri: dacă păstrează deformarea provocată;
 elastomeri: dacă revin la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei.
 Materialele plastice au o comportare la solicitările mecanice care
variază atât în funcţie de temperatură cât şi în funcţie de timp.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 18

c.Proprietati tehnologice
 Principala proprietate tehnologică a materialelor plastice este
deformabilitatea la cald. Pe această proprietate se bazează
procedeele de prelucrare a materialelor plastice.
 Caracteristicile principale se referă la:
 temperatura de prelucrare;
 presiunea de prelucrare;
 contracţia la prelucrare.
 Prelucrările ulterioare ale materialelor plastice pot fi prin: găurire,
frezare, rabotare, strunjire. Materialele din care se confecţionează
sculele aşchietoare sunt: oţel rapid, plăcuţe din carburi metalice sau
diamant, (în cazul materialelor plastice armate).
 Se pot realiza asamblări sudate sau lipite.

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 19

Materiale

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 20

Produse

C 1- Prof. Liana Hancu Curs FPMPC 21