Suci Lorena

Mase Plastice
* Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870, pentru a
inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca pentru prima
oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta naturala. In anul
1908 chimistul Jacques Brandenberger descoperă celofanul, a cărui denumire o patentează
în 1912. În 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-
1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos. Materialele de
baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale.
Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale. Ea constituie deci primul
material plastic sintetic. Fritz Klatte brevetează, în 1913, polimerzarea unui gaz, clorura de
vinil, și obțin policlorura de vinil(PVC). Datorită proprietă ților sale (rezistență chimică,
greutate mică și preț redus) PVC-ul a avut un puternic impact în domeniul tehnologiei
conductelor și instalațiilor.

* Majoritatea plasticelor sunt polimeri organici, deci sunt alcătuite din unități repetitive

numite monomeri (numărul acestora poate ajunge la câteva mii de unități pentru fiecare
moleculă). În funcție de natura grupelor care s-au legat de catena principală a moleculei
polimerice, compusul respectiv prezintă diverse proprietăți. Altfel spus, structura catenelor
laterale influențează proprietățile plasticului.
O masa plastica este constituita din:
• materialul de implutura ( faina de lemn, teseturi,azbest, fibre de sticla s.a.), care ii reduc
costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice,
• plastifianti( de exemplu esteri cu punctul de fierbere inalt),care le sporesc elasticitaea, le
reduc fragilitatea,
• stabilizatori (antioxidanti, fotostabilizatori), care contribuie la pastrarea proprietatilor
maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii, coloranti, care le
dau culoarea necesara,
• alte substante.

* Plasticele sunt clasificate pe baza structurii chimice a catenei principale a polimerului și

a catenelor laterale. Cateva categorii de materiale plastice sunt: acrilice, poliesterice,
poliuretanice si halogenate. De asemenea, un alt criteriu de clasificare este procesul
chimic folosit în sinteza plasticelor: reacțiile de condensare, poliadiție sau reticulare.
Plasticele prezintă următoarele proprietăți fizice: duritatea, densitatea, rezistența la
rupere, rezistența la căldură. Din punctul de vedere al proprietăților chimice se poate
menționa rezistența sau reacția cu diferiți produși chimici, precum solvenții
organici sau agenții oxidanți, sau comportamentul în prezența radiațiilor ionizante.
Majoritatea materialelor plastice se topesc încălzite la temperatură de câteva sute grade
Celsius.
Suci Lorena

* Materialele plastice utilizate în tehnică se împart în două grupe:

 Termoplaste, care prin încălziri repetate trec în stare plastică (polistiren, polimetacrilat,
celuloid, poliamidă, policlorura de vinil). Piesele din aceste materiale se obțin prin
presare și turnare, având o mare productivitate.

 Termoreactive, care prin încălziri repetate nu mai trec în stare plastică (polistireni
nesaturați, rășini fenolfolmaldehidice, etc.). piesele în acest caz se prelucrează prin
presare.
Pentru a ne comporta correct cu masele pastice, trebuie sa stim din ce fel de polimeri au
fost produse ele – termoplastici sau termoreactivi.

Policlorura de vinil cu numele prescurtat PVC este o substanță din categoria materialelor

termoplastice cu o structură amorfă. Sunt două forme de PVC, „forma dură” și „forma
moale” la care s-au adăugat stabilizatori. Forma moale este mai răspândită fiind PVC-ul,
adecvată prelucrărilor tehnice, este forma care care se aplică pe dușumea, sau
în construcții la conductele din material plastic.
Policlorura de vinil ia naștere prin polimerizarea (legarea) monomerelor de clorură de vinil
(CH2 = CHCl)
Primul care a sintetizat clorura de vinil în
laboratorul profesorului „Justus von Liebig”
din Gießen a fost în anul 1835 chimistul
francez Henri Victor Regnault, care a
observat că sub acțiunea razelor solare clorura de vinil polimerizează dând naștere la o
pulbere albă. Importanța acestei descoperiri a fost numai mai târziu observată. In 1912
chimistul german „ Fritz Klatte” face cercetări similare cu cele ale chimistului francez, acesta
producând clorura de vinil din acetilenă și acid hipocloros. Clorura de vinil va fi utilizată la
filme fibre sintetice, lacuri. Azi însă din motive de protecție a mediului înconjurător și prin
dezvoltarea industriei chimice s-au descoperit alte substanțe PVC-ul este treptat înlocuit.

Polistirenul este un material polimeric, slab transparent,

amorf sau parțial cristalin, termic prelucrabil (termoplastic).
Se fabrică din monomer stirol, o hidrocarbură mai simplă
lichidă, obținută din petrol. Polistirenul este unul din cele
mai răspândite tipuri de masă plastică, cu un consum
mondial (semnificativ) de miliarde de kilograme pe an.
Caracteristici
 Este solid la temperatura camerei.
 Este prelucrabil prin încălzire (termoplastic).
 Are o temperatură de înmuiere de aproximativ 100 °C și redevine la stare solidă prin
răcire.
 Este utilizat ca material industrial (de construcție) sub formă masivă sau spongioasă
(buretoasă
Suci Lorena

* In ziua de azi folosind mase plastice se realizeaza hartie sintetica si anume bancnote.

Cateva domenii in care folosirea de mase plastice este tot mai prezenta :

 Constructii de masini. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil,

poliolefinele si polimerii stirenici.
 Materiale de constructii. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale
plastice ca inlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice, panourile stratificate,
elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice, retele
sanitare si electice cuprinzand tevi din policlorura de vinil si poliolefine, instalatii
sanitare din poliesteri armati, polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice
cum ar fi acrilonitrilul, butadiena si stirenul(ABS).
 Aerospatiale. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate in acest
domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute, sa nu arda, iar daca ard sa
nu produca fum. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat
rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc.
 Agricultura, folosite pentru mentinerea umiditatii solului, protejarea culturilor în sere si solarii.
 Electrotehnica sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. S-
au gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si
semiconductoare traditionale.
 Industria nucleara. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena, care rezista la
compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu, se utilizeaza la
instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului, ca elemente de
legatura pentru pompe si compresoare, conducte, clape de vane 
 Ambalaje. Materialele plastice au patruns adanc in domeniile de utilizare ale sticlei,
tablelor si foliilor metalice, extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje.
 Confectii de obiecte de uz casnic
 Industria chimica– materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii, începând de la
conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii
corozive.
 Industria farmaceutică :seringi de unică folosință, capsule și ambalaje, etc

* In raport cu mediul inconjurator, masele plastice reprezinta una din sursele principale
de poluare a acestuia. Cu deșeurile de plastic care continuă să se acumuleze în gropile de
gunoi și în oceane, punând în pericol fauna sălbatică, combaterea poluării cu materiale
plastice nu a fost niciodată atât de presantă.

* Webgrafie
www.wikipedia.org
www.wordpress.com
www.nestle.ro