Mase plastice-

elaborare și proprietăți

Facultatea: Mecanică și Tehnologie

Departamentul: Tehnologia
construcțiilor de mașini
Programul de studii: Licență

Student:Stanciu Daniela-Maria
Grupa:2
Cadru didactic coordinator:Dicu
Magdalena
An universitar: 2022-2023
Cuprins:

1. Proprietăți și clasificare……………………………………………...3
2. Recomandări de proiectare și prelucrare…………………………….6
3. Domenii de utilizare a materialelor plastice…………………………7
4. Avantajele utilizării maselor plastic…………………………………8
5. Dezavantajele utilizării maselor plastic……………………………...9
6. Impactul industrial…………………………………………………..10
7. Scurt istoric!.....................................................................................12
8. Știați că………………………………………………………………12
9. Concluzii…………………………………………………………......13
10. Bibliografie……………………………………………………….….13

2
                                    Mase plastice-elaborare și proprietăți

Materialele plastice sunt produse tehnologice de sinteză în compoziția cărora intră un compus
macromolecular sintetic și alte substanțe (plastifianți, coloranți, antioxidanți) adăugate pentru a
le conferi proprietăți superioare.

Compușii macromoleculari, (mase plastice) înlocuiesc metalele, lemnul, pielea, în fabricarea

unor articole tehnice, amalaje, îmbrăcăminte etc.dar în egală ei pot fi considerați materiale noi cu
proprietăți, atât în industrie cât și în viață de zi cu zi.[1]

Proprietăți și clasificare:

Plasticele sunt clasificate pe baza structurii chimice a catenei principale a polimerului și a

catenelor laterale. Câteva categorii de materiale plastice
sunt: acrilice, poliesterice, poliuretanice și halogenate.
De asemenea, un alt criteriu de clasificare este procesul chimic folosit în sinteză
plasticelor: reacțiile de condensare, poliadiție sau reticulare.
Plasticele prezintă următoarele proprietăți fizice: duritatea, densitatea, rezistența la rupere,
rezistența la căldură. Din punctul de vedere al proprietăților chimice se poate menționa rezistența
sau reacția cu diferiți produși chimici, precum solvenții organici sau agenții oxidanți, sau
comportamentul în prezența radiațiilor ionizante. Majoritatea materialelor plastice se topesc
încălzite la temperatură de câteva sute grade Celsius. [2]
Masele plastic pot fi clasificate pe diferite criterii. Unul dintre acestea îl reprezintă tipurile de
monomeri ce polimerizeaza în compsul final:
1.Polietilenă

Este produsul de polimerizare a etenei, în care gradul de polimerizare variază între limite foarte
mari (18000-800000). În funvtie de presiune (5-1500 atm) și de celelalte condiții de fabricație, se
obține polietena cu grade diferite de polimerizare și deci cu proprietăți diferite.

Cu cât presiunea de polimerizare este mai mare, cu atât densitatea și elasticitatea polimerului
sunt mai mici, în schimb rezistență să la agenți chimici crește. Cele mai utilizate tipuri de
polietena suhnt cele de presiune ridicată și cele de presiune joasă.

Polietena se utilizează la: izolarea conductorilor și cablurilor electrice; fabricarea de tuburi,

ambalaje și obiecte de uz casnic; protejarea suprafețelor împotriva coroziunii; ambalaje pentru
produse alimentare și farmaceutice.

2.Polipropena

Are proprietăți și utilizări asemănătoare cu polietena; în plus ea poate fi trasă în fire.

3
Din polipropena se pot obține folii, cutii, flacoane, seringi. Polipropena este recomandată pentru
articole care vin în contact cu alcoolul etilic concentrat.

3.Polistirenul

Este un polimer cu proprietăți dielectrice foarte bune, stabil la acțiunea diverșilor agenți chimici.
Se utilizează la obținerea polistirenului expandat și a unei largi game de articole de uz casnic sau
de interes sanitar și igienic.

Polistirenul expandat este obținut prin tratarea perlelor de polistiren cu n-butan sub presiune,
urmată de încălzirea lor, când are loc expandarea. Produsul rezultat sub formă de blocuri este
mai ușor decât pluta, fiind folosit la ambalaje pentru piese casabile sau deformabile și că material
izolator termic și fonic.

4.Policlorura de vinil(PVC)

Este utilizată pentru obținerea de tuburi și țevi, precum și a unor foi cu sau fără suport
textil(linoleum). Articolele din policlorua de vinil rezistă la acțiunea diverșilor agenți chimici și
atmosferici, dar nu sunt rezistente la încălzire. O utilizare importantă a articolelor din policlorura
de vinil se datorează caracterului sau de izolant termic și electric. Tâmplăria termopan este
confecționată din PVC.

5. Politetrafluoroetena (teflonul)

Este un foarte bun izolator electric. Se folosește în industria chimică și aeronautică, sub formă de
piese sau straturi izolatoare, care funcționează în medii corozive sau la temperaturi ridicate.

Teflonul este inert la acțiunea agenților chimici, chiar la temperatura ridicată și nu este
inflamabil. Aceste proprietăți au fost valorificate practic și prin fabricarea vaselor de bucătărie
care au partea interioară acoperită cu un strat subțire de teflon.[1]

[8]Catena unui polimer

4
Moduri de prelucrare a maselor plastice
Un alt criteriu de clasificare este modul de prelucrare. Materialele plastice utilizate în tehnică se
împart în două grupe:

 Termoplaste, care prin încălziri repetate trec în stare plastică (polistiren,

polimetacrilat,celuloid, poliamidă, policlorura de vinil). Piesele din aceste materiale se
obțîn prin presare și turnare, având o mare productivitate.
 Termoreactive, care prin încălziri repetate nu mai trec în stare plastică (polistireni
nesaturați, rășini fenolfolmaldehidice, etc.). piesele în acest caz se prelucrează prin
presare.[2]
Materialele termoplastice și termorigide
Există numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. În general, produsul de la care se
pornește în fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obținut în rafinăriile de petrol.
Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la
temperaturi înalte în prezența vaporilor de apă, ceea ce provoacă ruperea moleculelor de
hidrocarbura și obținerea de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este moleculă pe
care se bazează întreagă industrie a maselor plastice. Există două mari familii de materiale
plastice: materiale termoplastice și cele termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se
topesc dacă sunt încălzite, unele chiar de la 70°C, altele înspre 120°C. Atunci când sunt fierbinți
și lichide, aceste materiale pot fi turnate în forme sau extrudate, adică trase în fire sau foi.
Racindu-se, materialele termoplastice se solidifică și își păstrează nouă formă. Aceste materiale
plastice sunt folosite în special pentru fabricarea obiectelor în serie, cum ar fi sticle, găleți,etc. În
schimb cele termorigide se întăresc la căldură. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite
apoi sunt încălzite pentru a se întări. Sau pot fi lăsate să se întărească după ce li se adaugă un
produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a
celor care necesită o fabricăție îngrijită. Așa se fabrică ambarcațiunile, piesele de caroserie,
barele de protecție etc. În industrie se utilizează două procedee de tragere în formă a obiectelor
din plastic.
Suflarea este folosită pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile,
flacoanele, sticlele, popicele. Materia plastică încălzită coboară în formă, în care se injectează
apoi aer. Această are că efect întinderea materialului cald pe pereții interiori ai formei.
Metoda cea mai utilizată este însă injectarea. Este folosită mai ales pentru fabricarea obiectelor
cum sunt pieptenii, periuțele de dinți, ustensilele de bucătărie. Materia plastică întră sub formă de
granule într-o mașină de injectare. Prin încălzire, ea este transformată într-o pastă mai mult sau
mai puțin groasă, care este apoi injectată în formă și racită printr-un circuit de apă. Masele
plastice sunt folosite, cu mici excepții, în toate domeniile de activitate. Această performanță de
pătrundere în mai toate sectoarele de activitate se datorează proprietăților lor de neegalat vis-a-
vis de celelalte materiale: sunt anticorosive, electroizolante, au greutăți specifice mici, au
proprietăți mecanice bune, cost scăzut, aspect exterior plăcut, se pot prelucra atât pe cale
mecanică tradițională cât și prin procedee specifice cum ar fi injecția lor, se pot acoperi cu
vopsea sau prin galvanizări, permițând în felul acesta să capete aspectul dorit de către proiectant.
Există însă și unele proprietăți care fac dezavantajoasă utilizarea maselor plastice, cum ar fi
micșorarea rezistenței mecanice cu creșterea temperaturii, coeficientul de dilatare mare,
coeficientul de transmiterea căldurii mic, etc.[2][3]

5
Recomandări de proiectare și prelucrare
Din prezentarea avantajelor făcută se observă că aceste materiale permit desfășurarea imaginației
creative a designerului fără prea mari restricții. Totuși aceste materiale presupun o cunoaștere și
o stăpânire a posibilităților lor tehnologice. Se impune că o necesitate, marcarea de către
proiectant a suprafețelor cu rol estetic, sau care presupun finisaje suplimentare, sau care nu admit
defecte de injecție sau alte tipuri de defecte ce pot afecta suprafața respectivă a produsului. Din
punct de vedere al formei există recomandări vizând prelucrarea maselor plastice de care
proiectantul trebuie să țînă cont:
 Piesă se va proiecta cu o grosime uniformă de perete, ceea ce contribuie atât la creșterea
productivității cât și la eliminarea concentratorilor de material sau de temperatură,
concentratori ce pot introduce defecte de execuție ale reperului respectiv. Grosimea
minimă a pereților unui reper din masă plastică poate fi S=0,5÷2 mm.
 Piesele se pot proiecta fie cu muchii vii, fie cu raze de racordare, ultima fiind de preferat
din punct de vedere al execuției sculei. Țînând cont că sculele pentru reperele prevăzute
cu raze de racordare se execută mai ușor, se va ține cont la proiectarea reperelor de o rază
minimă de racordare necesară ρ=(0,3 ÷0,4)S (S=grosimea peretelui piesei; ρ=rază de
racordare).

[9]prelucrare industriala

 În vederea extracției piesei din sculă, această va fi prevăzută cu o înclinație a pereților în

funcție de grosimea acestora: pentru piesele cu o grosime mai mare de S≥10mm,
înclinația va fi de la 2’ până la 20÷30; pentru piesele cu o grosime a pereților S <10mm ,
se pot admite și pereți fără înclinări (unghiuri de extracție).

 Pentru evitarea defectelor ce pot apărea datorită răcirii necorespunzătoare a pieselor,

acestea, după scoaterea din sculă (dacă scula nu este termostatată, caz în care scula nu
injectează decât dacă a atins prin încălzire temperatura de injecție prescrisă în regimul de
injecție, și nu permite extracția piesei injectate decât când această a atins temperatura la

6
 care nu există riscul deformării piesei), se răcesc fie pe un calapod, fie sunt prevăzute
prin construcție cu nervuri de rigidizare.
 Se recomandă că grosimea pereților interiori să fie egali cu S/2 (deci cu jumătate din
grosimea peretelui de bază), pentru a nu introduce concentratori de tensiune și de
temperatură. Este cazul nervurilor: de rigidizare, tehnologice,sau de construcție.
 Se preferă că piesele prevăzute cu filet, să aibă pasul mai mare sau egal cu1mm. De
asemenea, dacă piesă este prevăzută cu găuri, filetate sau nefiletate, acestea nu vor fi
prevăzute la extremitățile piesei sau în vecinătatea pereților piesei, pentru a nu introduce
eventualele situații favorabile aparițiilor defectelor de injecție.
 Se recomandă că în vederea eliminării tensiunilor interne și evitării deformațiilor, piesă
să fie supusă unui tratament de îmbătrânire la o temperatură de 80 ÷100 C, timp de câteva
ore.[2]
 
Domenii de utilizare a materialelor plastice:

– Industria de ambalaje este și va rămâne și în viitor în lume principalul consumator de materiale

plastice. Se estimează că rată de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie
de 10% anual în lume, iar pe țări o dezvoltare proporțională cu produsul național brut.
Materialele plastice au pătruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei, tablelor și foliilor
metalice, extinderea și perfecționarea sistemelor de ambalaje.

– În domeniul materialelor de construcții, masele plastice își vor continuă de asemenea

ascensiunea, pe plan mondial atingandu-se ritmuri de creștere a producției și consumului de 10-
15%. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice că înlocuitor ai
tablelor ondulate și profilelor metalice, panourile stratificate, elementele prefabricate cu izolație
termică și fonică din spume poliuretanice, rețele sanitare și electice cuprinzând țevi din
policlorura de vinil și poliolefine, instalații sanitare din poliesteri armati, polimeri acrilici sau
aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul, butadienă și stirenul(ABS).

– Electrotehnică și electronică, beneficiari tradiționali ai materialelor polimere, au cunoscut o

pătrundere relativ importantă a maselor plastice, în special polmerii tradiționali că policlorura de
vinil, polietilenă, polistirenul dar și unele mase plastice speciale cum sunt policarbonații,
poliacetalii, polifenilen oxidul etc.

– Industria construcțiilor de mașini și autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a
mateeialelor plastice: în medie, pe plan mondial, 44% anual. Principalele tipuri de polimeri
folosiți sunt policlorura de vinil, poliolefinele și polimerii stirenici. Direcțiile de utilizare a
materialelor plastice în construcția de mașini se diversifică și se multiplică continuu.

– În agricultură ponderea ce mai mare o dețîn filmele de polietilenă de joasă presiune, folosite
pentru menținerea umidității solului, protejarea culturilor în sere și solarii, impermeabilitatea
rezervoarelor și canalelor.

– Industria aerospațială. Condițiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest

domeniu sunt: să reziste la temperaturi ridicate și scăzute, să nu ardă, iar dacă ard să nu producă

7
fum. Astfel hublourile avioanelor se confecționează din policarbonat rezistent la foc și care are și
o excepțională rezistență la șoc. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rășină
epoxidică sau fenolică ranforsate cu fibre de sticlă și acoperite cu un strat metalic subțire pentru
o cât mai bună rezistență la foc. La construcția navelor spațiale se utilizează plăci cu structura
sandwich de grafit-rășină epoxidică-bor-aluminiu care rezistă la temperaturi ridicate.

– Industria nucleară. Politetrafluoretilena și politriclorfluoretilena, care rezistă la compușii

fluorurati agresivi cum este și hexaflurura de uraniu, se utilizează la instalațiile industriale
destinate separării izotopice a uraniului, că elemente de legătură pentru pompe și compresoare,
conducte, clape de vane etc. Pentru îmbunătățirea rezistenței față de radiațiile beta sau de
amestecurile de radiații și neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizează polimeri fluorurati
(fluoroplaste) grefați radiochimic cu monomeri de stiren, metil-metacrilat etc.[4]

Avantajele utilizării maselor plastice

 Nu necesită prelucrări ulterioare și pot avea o formă suficient de complicată.

 Permit executarea de găuri și adâncituri în orice secțiune, precum și presarea de filete.
 Pot fi metalizate (numai ABS-ul natur), metalizarea fiind o acoperire galvanică și poate fi
efectuată în diferite variante de culori, în variantă mată sau lucioasă.
 Inscripționarea pieselor din mase plastice se poate efectua fie direct din sculă, fie aplicându-
se ornamente din metal (aluminiu, oțel laminat, etc.) sau din masă plastică. Inscripționarea
din sculă se realizează fie prin efecte speciale (joc de umbră și lumină care se realizează prin
porțiuni alternanțe de suprafețe mate și lucioase, sau prin alternări de suprafețe striate cu
porțiuni mate, sau cășerate, etc.) Un alt procedeu de inscripționare este cel rezultat din sculă
(deci direct din injecție), această nemaifiind la același nivel, ci în relief sau în adâncime.
Inscripționarea este rodul activității creatoare a designerului, el fiind cel care va hotărî
caracterul, modul de inscripționare sau dacă această urmează a fi înnobilată prin înfoliere sau
nu.
 Un alt procedeu de inscripționare a maselor plastice este acela prin serigrafie, după desenul
ciocan executat de către designer, cu ajutorul sitelor serigrafice și în varianta de culori
serigrafice indicată de designer.
 Piesele din mase plastice se pot asambla mecanic cu ajutorul șuruburilor și piulițelor, cu
ajutorul șuruburilor autofiletante ( se pot execută în masă plastică bosaje, ce sunt niște găuri
normalizate în funcție de dimensiunea șurubului ), cu clicuri elastice, popici elastici, prin
presare, prin bercluire, profile conjugate, prin lipire cu ajutorul adezivilor, etc.
 Se pot utiliza și în cazul creării de produse din materiale mixte, permițând asamblarea cu:
lemnul, sticlă, cauciucul, metalul, etc.
 Se pot utiliza în situații în care se dorește reducerea frecării, ele comportându-se bine chiar și
în absența lubrifiantului. Astfel există situații în care se execută piese ce urmează a efectua
mișcări de rotații sau de translații ( roți dințate, lagăre, etc.), fie că elemente cinematice de
interior fie că elemente de antrenare, de comandă (manete, butoane, volane, pedale).
 Acolo unde din motive de rezistență sau în vederea realizării unor contacte electrice se
impune utilizarea de piese metalice, se pot execută piese mixte, prin injecție de masă plastică
pe reperul din metal.
 Piesele rezultate se pot obține într-o mare varietate de culori, ce pot fi: obișnuite și
metalizate. Aceste culori fie că se realizează conform mostrarului de culori transmis de către

8
 fabricantul de masă plastică, fie că este creat un mostrar nou de către designer împreună cu
tehnologul de masă plastică.
 Piesele din mase plastice se pot vopsi (de regulă se preferă că vopsirea să aibă loc în aceeași
culoare că masă plastică, astfel încât dacă piesă este zgâriată, sau prin frecare se îndepărtează
stratul de vopsea, să nu fie vizibil acest defect de discontinuitate a stratului de vopsea).
 Se pot efectua injecții de două sau trei mase plastice de diferite culori, în vederea obținerii de
diverse efecte estetice sau având că scop obținerea de piese cu rezistență la uzură mai mare
(vezi cazul tastaturii de calculator), sau cu alte scopuri.
 Un mare avantaj al maselor plastice constă în faptul că acestea pot fi înfoliate. Această
operație constă în acoperirea la cald, prin presare, a suprafețelor în relief (în jurul acestor
suprafețe nu trebuie să existe alte porțiuni de suprafețe care să fie la aceeași cotă sau la o cotă
peste nivelul celei ce urmează a fi înfoliate, deoarece fie se obține înfolierea unor zone ce nu
au fost indicate de către designer, fie se deformează zonele ce depășesc cota respectivă, fie
înfolierea nu va fi de calitate). Aceste folii pot fi mate sau lucioase, pot fi albe, negre, imitație
furnir, argintii, aurii, sau în diferite alte culori.
Dezavantajele utilizării maselor plastice

o   Impact asupra mediului

Fiecare bucată de plastic reciclat reprezintă o potențială amenințare pentru mediu. Procesul de
topire și reciclare a plasticului produce COV, sau compuși organici volatili, fumuri care pot
dăuna vieții plantelor și animalelor în apropierea amplasamentului industrial. Căldura necesară
pentru topirea plasticului generează, de asemenea, emisii de carbon, care contribuie la încălzirea
globală. Muncitorii din centrul de reciclare care descoperă plastic irecuperabil, care include
bucăți care conțîn deșeuri alimentare sau resturi, îl pot aruncă în mod necorespunzător. Deoarece
plasticul nu este clasificat că un material periculos, reciclarea să nu întră sub reglementarea
internațională, complicând astfel eforturile de rezolvare a acestei probleme.

o   Probleme de sănătate

Aceleași COV-uri care determină reciclarea plasticului să dăuneze mediului pot prezența, de
asemenea, amenințări pentru sănătatea persoanelor care vin în contact cu materialele plastice
reciclate. Rășina din plastic, care face parte din procesul de fabricație și reciclare și provine din
petrol, se poate scurge din alimentele depozitate în containere din plastic reciclat. Cantitatea de
substanțe chimice consumate de utilizatori poate crește în funcție de tipul de plastic și alți factori
precum temperatura și vârsta plasticului. Deși Administrația SUA pentru Alimente și Droguri nu
citează materiale plastice reciclate că o amenințare majoră pentru sănătate, producătorii de
materiale plastice folosesc doar o mică parte din plastic reciclat, dacă există, atunci când produc
recipiente alimentare și ambalaje.

o   Downcycling

Din cauza potențialelor amenințări pentru sănătate cu plante de plastic reciclate, reciclarea
plastică este de fapt o scădere. Această înseamnă că plasticul, în loc să devină un alt recipient
nou, devine în schimb un produs diferit, mai puțîn util. De exemplu, o sticlă de apă de plastic

9
poate fi descrisă pentru a deveni gazon artificial sau mobilier din plastic. Utilizarea limitată a
plasticului reciclat îl dezavantajează în comparație cu materialele plastice noi și alte materiale
reciclate.

o   Deşeuri

După descărcare, plasticul este în general impropriu pentru o altă rundă de reciclare. Această
înseamnă că ajunge într-un depozit de deșeuri, în ciuda faptului că a văzut o utilizare secundară
că un produs mai puțîn util. Reciclarea întârzie pur și simplu procesul, iar producătorii au aceeași
cerere pentru materiale plastice noi.[4]

[10]

Impactul industrial

În ultimii 10 ani, sectorul de prelucrare a materialelor plastice s-a dezvoltat foarte rapid. Astfel,
consumul de materiale plastice pe cap de locuitor în Europa Centrală a ajuns să fie la un nivel
aproximativ egal cu cel din Europa de Vest (60-80 kg/an). În Europa de Est însă, consumul pe
cap de locuitor este mai mic (20-50 kg/an), nivelul tehnologic fiind ceva mai scăzut. Cu toate
acestea, s-au construit multe fabrici de prelucrare a materialelor plastice.
În decursul anului 2007 au fost prelucrate prin extrudere, suflare şi injectare, aproximativ 9.600
ktone de materiale plastice, astfel: PE 37%, PP 22%, PVC 17%, PET 11%, PS 10%, şi altele 3%,
având drept scop utilizarea în industria de ambalaje şi industria de construcţii, fiind urmate de
piaţa produselor tehnice, a produselor de uz casnic şi piaţa agricolă. De asemenea, au fost
prelucrate tot prin injectare aproximativ 320 ktone materiale plastice, astfel: PĂ 38%, ABS 30%,
PC şi altele, având drept scop utilizarea în industria de automobile şi a produselor tehnice.
În ultimii ani, dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei, a producţiei de automobile şi avioane,
precum şi a ambalării produselor alimentare au depins în mare măsură de existenţa unor anumite

10
produse din material plastic. În prezent, un număr mare de producători internăţionali de
automobile au uzinele lor proprii de asamblare în Europa Centrală şi au proiecte de viitor, pentru
extindere în Europa de Est.
În perioada 2008-2010 toate ţările au trecut printr-o criză mondială.
În majoritatea ţărilor europene economia începe să îşi revină, înregistrând astfel pentru prima
oară, un trend uşor ascendent faţă de primul trimestru al anului.
Şi în România, datele statistice arată o îmbunătăţire a activităţii economice per total industrie,
chiar dacă efectele crizei mondiale nu au fost complet îndepărtate.
Comparativ cu situaţia înregistrată anul trecut la nivelul primului semestru, previziunile sunt
optimiste şi se bazează pe realizările pozitive obţinute pe parcursul anului 2010, precum şi a
celor de la începutul anului curent.
Astfel, în trimestrul I 2011 comparativ cu trimestrul I 2010, în sectorul fabricării cauciucului şi a
maselor plastice s-au înregistrat creşteri ale următorilor indicatori economici:
producţia industrială: +20,2%;
indicele de productivitate a muncii: +16,28%;
indicele valoric al cifrei de afaceri pe total (piaţa internă şi piaţa externă): +28,35%.
În luna martie 2011, comparativ cu luna februarie 2011, creşteri semnificative de preţuri s-au
înregistrat la produsele din cauciuc şi mase plastice de +7,9%.
Numărul mediu de salariaţi din sectorul fabricării produselor de cauciuc şi mase plastice a
înregistrat un trend descendent de-a lungul anului 2010, dar pentru trimestrul I al anului 2011 s-a
trecut uşor în sfera pozitivă, înregistrându-se o uşoară creştere a acestuia, cu 3,26% faţă de
trimestrul anterior .
Materialele plastice sunt prelucrate pentru a obţine produse tehnice, după cum urmează: industria
de construcţii 15%, industria de ambalaje 35%, electrice şi electronice 15%, industria
automobilelor 15%, utilizări în domeniul agriculturii 5%, uz casnic 10% şi altele 5%.
Comerţul exterior
În luna ianuarie a anului 2011, volumul exporturilor de cauciuc şi mase plastice a constituit
142,1 mil euro, cu 29,63% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului precedent, iar volumul
importurilor a totalizat 176,3 mil euro, cu 25,58% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului
precedent. Creşterea volumului operaţiunilor de export-import s-a datorat unei dinamici pozitive
realizate cu toate ţările partenere, cea mai mare contribuţie fiind determinată de ţările Uniunii
Europene.
Perspective
Pe parcursul anului 2011 se preconizează că economia va avea o evoluţie pozitivă, această
datorându-se atât factorilor interni (consum intern, investiţii interne) cât şi externi (comerţ
exterior, investiţii străine directe, finanţări internăţionale). Tendinţele economiei vor fi în
continuare influenţate mai mult de cererea externă.
Atragerea investiţiilor străine şi crearea de noi locuri de muncă rămân o prioritate pentru a
asigura o creştere economică durabilă și pentru a opri exodul forţei de muncă peste hotare.
Potrivit unui sondaj al INS (Institutul Naţional de Statistică) „toate domeniile economice vor
întregistra o creştere în perioada iunie - august 2011”. Pentru sectorul de fabricare a produselor
din cauciuc şi mase plastice se aşteaptă o creştere mult mai accentuată decât pe total (sold
conjunctural +15%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%), această
tendinţă fiind dată în special de întreprinderile mijlocii, cu 50-249 salariaţi (comunicat
ASPAPLAST).[5]

11
Scurt istoric!

În anul 1908 chimistul Jacques Brandenberger descoperă celofanul, a cărui denumire o

patentează în 1912. În 1909, belgianul Leo Baekeland brevetează prima materie plastică
sintetică, care avea să îi poarte numele:bachelită.Fritz Klatte brevetează, în 1913,polimerzarea
unui gaz, clorură de vinil, și obțîn policlorura de vinil(PVC). Datorită proprietăților sale
(rezistență chimică, greutate mică și preț redus) PVC-ul a avut un puternic impact în domeniul
tehnologiei conductelor și instalațiilor.

        Putem spune că nu există nici o ramură a tehnicii care să nu beneficieze de descoperirile și
cercetările care au dus la obținerea polimerilor și pe această baza,a,maselor,plastice. Acestea au
pătruns în tehnică înlocuind materialele clasice(lemn, metal, cermaica), însă polimerii sintetici s-
au impus și au ieșit din stadiul de materiale de înlocuire.[6]

Știați că…

  Dacă vom consumă plastic în același ritm că până acum, până în 2050 va fi mai mult plastic
decât pește în oceane?
   În 35 de ani, cantitatea de petrol necesară pentru a produce noi obiecte din plastic va ajunge
la 20% din producția totală de petrol, față de 5% – cantitatea estimată astăzi?
   Producția de plastic a crescut de 20 de ori față de anul 1964, ajungând la 311 milioane de
tone în anul 2014? Se estimează că această cantitate se va dublă în următorii 20 de ani și va
crește de 4 ori până în 2050.
   Doar 5% din plastic este reciclat eficient, în timp ce 40% din plastic ajunge la groapă de
gunoi, iar o treime ajunge în ecosisteme fragile, așa cum sunt oceanele lumii?
   Reciclarea unei tone de plastic poate economisi până la 7.500 de litri de petrol?
   Pungile de plastic aruncate în ocean omoară peste 1 milion de creaturi marine în fiecare an?
   Nouă directivă europeană interzice, până în 2021, paiele de plastic, bețișoarele de ureche
din plastic, farfuriile și tacâmurile de unică folosință din plastic și, până în 2025, 90% din
sticlele de plastic trebuie să fie reciclate?
   Multe țări în curs de dezvoltare aruncă deșeuri în râuri și oceane? Aproximativ 90% din
plasticul din oceane a ajuns acolo după ce a fost aruncat pe doar 10 râuri și fluvii. Pe fluviul
Yangtze din China, de pildă, se aruncă anual o cantitate de plastic de 1,5 milioane de tone,
care ajunge în ocean.
   O parte din resturile de plastic sunt incinerate, generând energie, dar cauzând creșterea
consumului de petrol pentru producerea de noi obiecte din plastic?
   Cantitate echivalentă cu un camion de gunoi se aruncă în oceane în fiecare minut, însumând
8 milioane de tone de plastic?
   Pungă de plastic se poate descompune în ocean, în special în apele mai calde, dar emană
substanțe chimice care pot fi digerate de pești și apoi ajung în mâncarea oamenilor?
   Studii recente au arătat că 5 tone de mici bucăți de plastic plutesc în mări și oceane, multe
din ele având un diametru de doar 5mm?[7]

12
În definitiv, masele plastice au reprezentat o inovație pentru omenire, dar și o problema ce nu a
întârziat să apară. La începuturi acestea au înlocuit cu success anumite materiale, astfel reducând
considerabil costurile de producție și disponibilitatea produselor. În zilele noastre polimerii
cauzează numeroase probleme prin reciclarea foarte puțîn prezența, deșeurile deversate în mari și
oceane provenite din fabricarea unora dintre aceștia, dar și poluarea provenită din aceeași cauza.
Două dintre soluțiile principale ar fi utilizarea cu precădere a maselor plastice care permit
reutilizarea deșeurilor de fabricare și reciclarea responsabilă a acestora, mai ales pentru a preveni
prezența lor în mediul înconjurător, lucru ce afectează și habitatul natural al animalelor. În final,
oamenii secolului XXI se întorc la materialele tradiționale care au fost cândva înlocuite de
plastic: sticlă, hârtia, ceramică și alte material biodegradabile. Astfel, Pământul trage un semnal
de alarmă la adresa noastră și observăm cum o “minune” a științei trecute devine un punct slab al
prezentului.
Bibliografie
[1]Chimie: manual pentru clasa a X-a/Luminita Vladescu, Luminita Irinel Doiciu, Corneliu
Tarabasanu-Mihaila-Bucuresti: Art, 2010.
[2] Wikipedia-Plastic
[3]Wikipedia-Termoplastic
[4]WordPress-Totul e chimie-Masele plastic; Autor:Adriana 1991
[5] RO.LAMSCIENCE.COM-Dezavantajele materialelor plastice reciclate -2022
[6] Tehnic media 2023 Evoluţia industriei de prelucrare a maselor plastice-2 oct 2011
[7]Harta reciclarii-Știați că materialele plastice…
[8]Efferit-Ce este un polimer?-de Todd Johnson
[9]Axatec-Mase plastice
[10]Freepik.ro

13