Laminarea pulberilor reprezinta un proces de comprimare continua, prin trecerea pulberii printre valturi.

Prin laminare este posibila obtinerea de semifabricate cu densitate uniforma. Laminarea pulberilor gaseste o larga aplicabilitate n ob tinerea de semifabricate pentru produse electrotehnice, a materialelor de fricti une si antifrictiune, filtre, electrozi etc.. De regula, pretul de cost al benzi lor subtiri, obtinute prin laminarea pulberilor, revine de doua ori mai redus de ct al celor obtinute prin metodologii conventionale. Densitatea dupa laminare variaza n limitele 50 - 90 % din valoarea materialului c ompact. Grosimea si densitatea benzilor laminate depind de compozitia chimica si granulo metrica a pulberii, forma particulei, de capacitatea de curgere a pulberii, cons tructia buncarului, presiune, starea suprafetei valturilor, viteza de rotatie a acestora etc.. Multitudinea factorilor de influenta creeaza dificultati n gasirea unor relatii cu ajutorul carora sa se poata anticipa densitatea rezultata dupa laminare EXTRUDAREA PULBERILOR Pulberile amestecate cu lianti de presare sau plastifianti (parafina, amidon etc . , n proportie de 6 - 10 %), comprimare eventual n prealabil, n vederea obtinerii unor semifabricate si ulterior sinterizare, se supun extrudarii, obtinndu-se n ace st fel bare, tevi sau alte semifabricate cu forme foarte variate Viteza de evacuare a semifabricatului nu trebuie sa depaseasca 5 - 10 mm/s. La v iteze mai mari, porozitatea va fi neuniforma, de asemenea strictiunea si comport area ulterioara la sinterizare Cele mai uzuale metode de extrudare a pulberilor metalice folosesc ca semifabric at de pornire pulberea n stare liber varsata n containerul ncalzit si presata direc t prin filiera (fig.5.25-a), semifabricat procesat prin metodele metalurgiei pul berilor (fig.5.25-b) sau pulberea ambalata ntr-un nvelis metalic (fig.5.25-c) mpreu na cu care se ncalzeste si extrudeaz 5.3.2.5. COMPRIMAREA ULTRARAPIDA n aceasta categorie se afla variantele care utilizeaza valori ridicate ale vitez ei de aplicare a efortului: peste 5-10 m/s. Avantajele metodei sunt: - posibilitatea realizarii unor presiuni foarte mari; - posibilitatea realizarii unor valori maxime ale densitatii, apropiate de cele ale materialelor compacte; - reducerea considerabila a strictiunii n timpul sinterizarii , determinata de de nsitatea foarte ridicata a comprimatului; - reducerea considerabila a numarului operatiilor ulterioare; - posibilitatea obtinerii unor produse stratificate, formate din materiale difer ite Utilizarea unor asemenea metode de comprimare conduce la modificarea proprietati lor fizice ale particulelor de pulbere. Limita de curgere si rezistenta la rupe re cresc frecvent, ca si, legat de aceasta, rezistenta la deformare a produsului din pulberi. n functie de tipul sursei de energie care asigura valori ridicate vitezei de apl icare a sarcinii, se deosebesc urmatoarele variante: a)comprimare prin explozie; b) comprimare electrohidraulica; c) comprimare electromagnetica; d) comprimare pneumatico - mecanic a) Comprimarea prin explozie comporta urmatoarele variante de aplicare a sarcini i: - ncarcarea poansonului cu exploziv flotant; - prin actiunea directa a undei de soc provocata de detonatie b) Comprimarea electrohidraulica Procesul consta n esenta n transformarea energiei electrice n energie mecanica tran smisa unui mediu lichid. Se poate realiza n doua variante: - descarcarea unui condensator printr-o fanta ntre doi electrozi aflati ntr-un lic hid; - descarcarea unui condensator printr-un cablu care acopera spatiul dintre doi e

lectrozi aflati ntr-un lichid. c) Comprimarea electromagnetica Pentru comprimarea pulberilor, metoda face apel la energia asigurata de un cmp el ectromagnetic puternic. Pentru obtinerea impulsurilor electromagnetice cu diferi te configuratii sunt utilizati inductori de forma plana, spiralata sau solenoida la. d)Comprimarea pneumatico - mecanica Comprimarea volumului de pulbere se realizeaza prin utilizarea energiei eliberat e ca urmare a destinderii adiabatice a unor gaze puternic comprimate, pentru acc elerarea partilor mobile ale instalatiei de presare. n timpul presarii se nregistr eaza o variatie cresatoare foarte rapida a efortului de comprimare.