SOLIDIFICAREA OTELULUI N LINGOTIERE

Att la evacuarea din cuptor, ct si n momentul umplerii lingotierei,

otelul se gaseste la o temperatura superioara curbei lichidus. Suprancalzirea
este de pna la 80
o
C peste curba lichidus.
De ndata ce otelul lichid ajunge n contact cu peretele rece al
lingotierei !0 " 80
o
C#, el se raceste brusc, cedarea de caldura prin contact
direct $iind intensa cca %&8 '(cm
)
s#.
Din germenii $ormati se dezvolta cristale globulitice, $oarte $ine,
neorientate graunti echia*iali, ntre care se solidi$ica n timp $oarte scurt,
restul de otel#. Ca urmare zona I de cristalizare este $ormata din graunti
globulitici motiv pentru care mai este numita zona globulitica) iar
compozitia chimica a otelului corespunde celei din oala de turnare. Dupa un
timp se $ormeaza o crusta care se contracta imediat si se desprinde de
lingotiera, mai ales ca aceasta se dilata cu cca &,0 " &,+ mm pe $iecare latura.
,n spatiul ramas liber patrunde aerul si ca urmare transmisia de caldura spre
e*terior este $rnata, cedarea de caldura prin stratul de aer avnd loc prin
radiatie si prin conductibilitate
Datorita presiunii $erostalice a otelului lichid din lingotiera, crusta
$ormata se de$ormeaza usor, de$ormarea $iind mai puternica la piciorul
lingoului presiunea $erostatica mai mare# dect la capul acestuia si se
produce la momente di$erite pe naltime. Ca urmare a acestui proces crusta
este presata pe peretii lingotierei, transmisia de caldura se intensi$ica din nou,
temperatura crustei scade si ca urmare are loc contractia, care de asemenea
prezinta variatii. -rosimea zonei . creste daca scade suprancalzirea si viteza
de umplere si creste supra$ata speci$ica de contact dintre otel si lingotiera/
calitatea otelului marca de otel# in$luenteaza grosimea zonei .. 0ezistenta
otelului din zona . este mica si pentru a nu crapa, aceasta zona trebuie sa aiba
o anumita grosime, chiar n momentul $ormarii.
Dupa $ormarea zonei . " a carei grosime trebuie sa aiba peste
&) " &+ mm la lingotierele cu D 1 %00 " 200 mm " otelul lichid este tot timpul
n contact cu $aza solida, iar racirea lui are loc ncet. Solidi$icarea dupa
$ormarea zonei . di$era, dupa cum otelul este calmat, necalmat sau
semicalmat.
1. Solidificarea otelului calmat
Dupa $ormarea crustei de solidi$icare, mai bune zis dupa desprinderea
de$initiva a acesteia de supra$ata interioara a lingotierei, se accentueaza
e$ectul de izolare a stratului de aer dintre crust a si lingotiera, otelul lichid de
la $rontul de solidi$icare se subraceste $oarte putin, deci se $ormeaza un
numar nensemnat de germeni proprii de cristalizare care produc cristalizarea
spontana#.
Supra$ata interioara a zonei ., care reprezinta la nceput $rontul de
solidi$icare, nu este neteda, ci prezinta proeminente $ig.&.# adica dendrite
care se dezvolta n mod deosebit pe direc3ii perpendiculare pe peretele
lingotierei directie
4ig.& " 0eprezentarea schematica a solidi$icarii5
a " schema $ormarii dendritelor/
b " zonele lingoului de otel calmat/
c " otel necalmat.
Dendritele $ormate sunt mai pure dect solutia n care cresc, solutie
care se mbogateste n elemente eliminate de dendritele solidi$icate S, 6, C,
7, 8, etc.# ca urmare a scaderii solubilitatii cu scaderea temperaturii,
mbogatirea $iind puternica mai ales n $ata dendritelor, producndu"se un salt
de concentratie ntre cele doua $aze. Ca rezultat al cresterii pre$erentiale a
dendritelor alungite si a tendintei de omogenizare a solutiei dintre dendrite,
procese care au loc treptat sub in$luenta eliminarii caldurii, mai accentuata
prin dendrite se $ormeaza zona a-IIa cu dendrite alungite numite zone de
transcristalizare sau dendritelor columnare. Aceste dendrite alungite,
$ormate sub in$luenta unui $lu* termic puternic orientat cresc aproape
perpendicular pe peretele lingotierei putin nclinate n sus, ca urmare a
$lu*ului de caldura orientat spre supra$ata libera a otelului lichid din
lingotiera# si mai pure dect topitura din imediata vecinatate.
Se ajunge la o oarecare subracire a otelului, n care apar germeni de
cristalizare, proprii si straini, datorita posibilitatilor reduse de ndepartare a
caldurii. Din acesti germeni, mai numerosi n apropierea zonei .. si din ce n
ce mai rari spre centrul lingoului unde otelul este suprancalzit n raport cu
compozitia chimica, cresc dendritele echia*iale n jurul carora se solidi$ica
otel $ig.&.a#.
Dendritele neorientate au greutatea speci$ica mai mare dect a otelului
ramas lichid n care ele cad liber, deci cad spre piciorul lingoului. 9 parte din
aceste dendrite echia*iale se prind n timpul caderii de proeminentele zonei ..
spre s$rsitul $ormarii acesteia#, apoi de dendritele $i*ate la peretele
solidi$icat se prind alte dendrite.
,n acest mod apare zona de trecere III $ig.&.b#, zona care se gaseste cu
att mai aproape de centrul lingoului, cu ct zona de transcristalizare este mai
ntinsa.
Dendritele echia*iale care nu se prind n zona ... cad la piciorul
lingoului n zona IV, accelernd solidi$icarea otelului n aceasta zona si
determinnd deplasarea unei parti din otelul lichid de la picior spre capul
lingoului. Ca urmare a acestui mod de solidi$icare si a dezvoltarii zonei ...,
zona .: ia $orma piramidala sau conica n cazul lingoului rotund# si este cu
att mai nalta cu ct cristalizarea n zona ... dureaza mai mult, deci cu ct
otelul se toarna mai $ierbinte si cu ct otelul din centrul lingoului poate primi
mai multe elemente din zona ...
Datorita cristalizarii selective descrisa, precum si datorita curentului
ascendent de otel lichid din zona .: spre corpul lingoului, precum si datorita
avansarii $rontului de solidi$icare de la pereti mai ncet dect la picior unde
nu se $ormeaza strat izolator de aer# otelul lichid din zona centrala V se
mbogateste n elemente care i scad temperatura de topire S, 6, C#. Datorita
racirii ncete gradient de temperatura mic#, topitura din zona : se gaseste n
stare de suprancalzire si cristalizarea se va produce numai dupa ce,
temperatura scade sub cea de topire ca urmare a cedarii de caldura spre
e*terior. ,n acest mod iau nastere germeni proprii de cristalizare n ntreg
volumul, ast$el nct cristalizarea se va produce spontan.
,n concluzie daca se toarna destul de rece temperatura de turnare spre
limita in$erioara a domeniului admis tehnologic# sunt restrnse zonele .., ... si
.: aceasta se limiteaza la treimea de jos a lingoului# si sunt intense zonele .
si :. Daca zona . este subtire, zona transcristalizata .. este ntinsa, ca si zona
... cu dendrite mari, iar zona centrala : cu dendrite neorientate de dimensiuni
mijlocii este redusa prin zona .: este $oarte nalta pna aproape de capul
lingoului#.
2. Solidificarea otelului ecalmat
9telul necalmat poate $i de$init ca un otel la care dezo*idarea se
continua, $ara sa se termine n lingotiera, prin reactia carbonului cu o*igenul
continut n otel.
4enomenele care dirijeaza procesele de $ormare a structurii lingoului de
otel necalmat sunt e*trem de comple*e, din care cauza, n prezent, nu se
dispune de o teorie capabila sa dea o analiza completa a $actorilor care
in$luenteaza structura si repartitia elementelor nsotitoare n lingourile de otel
necalmat.
4ormarea zonei . de cristalizare decurge ca la otelul calmat. ,n timpul
umplerii lingotierei ct si dupa, pna la terminarea solidi$icarii, otelul lichid
su$era un proces de racire iar e*cesul de o*igen si late gaze5 7, 8# peste
continutul care poate $i retinut n solutie n echilibru cu carbonul, di$uzeaza n
directia centrului lingoului. Ca urmare a scaderii solubilitatii n otel a
carbonului si o*igenului, aceste elemente se concentraza la supra$ata $rontului
de solidi$icare, ceea ce conduce la activarea reactiei
;C< = ;9< 1 >C9?
iar bulele de C9 care se degaja produc $ierberea otelului n lingotiera. -azele
rezultate n urma reactiei de $ierbere contin 8+ " @+A C9 si &+ " +A C9
)
cu
cresterea continutului de ;9< si cu scaderea celui de ;C<, evident creste
concentratia C9
)
.
Bulele de gaze predominant C9# care parasesc otelul lichid din
lingotiera, antreneaza n sus pe lnga $rontul de solidi$icare, otel care coboara
de la supra$ata catre partea centrala a lingoului unde otelul n stare lichida se
contracta. Ca urmare a agitatiei produsa de acest circuit ascendent"
descendent al otelului, dendritele care tind sa creasca pornind de la zona .
sunt $armitate si n locul zonelor .. si ... de la otelul calmat, apare o singura
zona, de $ierbere ..
$
$ig.&.c#.
Agitarea produsa de degajarea de gaze mpiedica $ormarea unei cruste
de otel pe capul lingoului si uni$ormizeaza temperatura otelului ramas lichid,
n care pe masura ce temperatura scade, se $ormeaza selectiv cristale, care
cad la piciorul lingoului si accelereaza procesul de solidi$care n zona .:.
Aceasta zona creste pna n momentul n care $ierberea tinde sa nceteze,
continutul de ;9< scade continuu ca urmare a reactiei cu carbonul n acelasi
timp scade si carbonul cu 0,0) " 0,0CA# si vscozitatii mari a otelului racit,
care opune ezistenta mare trecerii bulelor de gaze mari si mai rare#.
Discarea ascendent"descendeta este ntrerupta, otelul ramas lichid n centrul
lingoului este antrenat n sus si capul lingoului creste pna ce ultima cantitate
de otel din zona centrala : se solidi$ica brusc.
,n practica degajarea de gaze este in$luentata practic este oprita# $ie
prin aplicarea unui capac metalic $ie a unui Ecapac chimicE. Aplicarea
capacului metalic consta n acoperirea capului lingoului cu un capac de $onta
n greutate de pna la &00 Fg, acoperirea avnd loc la C " C0 min dupa
umplerea lingotierei, n $unctie de marimea lingoului.
,n contact cu capacul rece, pe capul lingoului se solidi$ica o crusta de
otel, sub care se strng gaze si creste presiunea. Ca urmare, degajarea de
gaze si circulatia ascendent"descendenta a otelului sunt $rnate treptat pna la
ncetare si gazele iesite din solutie sunt n oarecare masura redizolvate,
corespunzator cresterii presiunii. ,n continuare gazele care sau strns sub
crusta de otel se racesc si se contracta, presiunea scade si se declanseaza o
noua degajare de gaze, presiunea creste din nou, degajarea de gaze nceteaza
si restul de otel lichid din zona centrala : se solidi$ica brusc. Sub crusta
$ormata n capul lingoului se $ormeaza un gol de contractie gol nchis#.
!. Solidificarea otelului "emicalmat.
Glaborarea acestui otel pna n momentul dezo*idarii nu ridica
probleme deosebite n comparatie cu otelul calmat, dar dezo*idarea este
di$icila si implica multa e*perienta, prin aceasta operatie trebuind sa se
asigure pentru produsul ;C<;9< valori mai mici dect cele corespunzatoare
echilibrului pna la s$rsitul solidi$icarii, cnd nsa reactia dintre ;C< si ;9<
este necesara. Degajarea de C9 este deci necesara numai n ultima parte a
solidi$icarii cnd capul lingoului trebuie nchis marind ast$el presiunea#,
ceea ce se realizeaza mai usor $olosind lingotiere cu capul n $orma de
butelie, aceasta permitnd un control mai bun al $ierberii. Degajarea de gaze
limitata prin masurile luate la dezo*idare si turnare, trebuie sa evite $ormarea
retasurii si segregatiei n centru, producndu"se numai putine su$luri spre
capul lingoului. ,n rest, solidi$icarea trebuie sa aiba loc ca la otelul calmat cu
transportul substantelor dizolvate de la $rontul de solidi$icare catre centrul
lingoului numai prin di$uziune, nelundu"se n considerare curentii de
convectie#.
6entru obtinerea unor rezultate bune este necesara o concordanta
precisa ntre gradul de dezo*idare, temperatura de turnare si viteza de
umplere. ,n cazul turnarii unui otel cu un grad ridicat de dezo*idare prea
dezo*idat# rezulta un pocent mare de produse rebutate, chiar cauza golului de
contractie care se $ormeaza n capul lingoului si care la acest otel nu se
sudeaza n timpul de$ormarii plastice/ dezo*idarea insu$icienta grad de
dezo*idare prea scazut# determina de$ecte de supra$ata solzi# si interne
su$luri nesudate#.
Ha dezo*idare se va tine seama ca ntre continutul de ;C<, ;Dn< si ;Si<
trebuie sa e*iste o buna corelatie.