OTELURI CU PROPRIETI SPECIALE

Note de curs

MASTER SMMA II

Semestrul I anul II de studiu

s. l. dr. Ing. P. Alexandru

s. l. dr. Ing. M. Istrate

Oeluri Aspecte fundamentale

Majoritatea oelurilor se bazeaz pe diagrama de echilibru metastabila Fe Fe3C.

Regiunea cu cel mai mare interes este n jurul reaciei eutectoide.
+ Fe3C

Oeluri carbon eutectoide (0.8%)

Oeluri carbon nealiate

Oeluri carbon nealiate

Microstructurile tipice i proprietile oelurilor carbon normalizate.

Oeluri clite Perlita, Martensita

Diagrama timp temperatur transformare pentru oeluri "2340" : 0.37% C, 0.7% Mn,
3.4% Ni.
1:
2:
3:
4:

Rcire lent:
formeaz nuclee la limita gruntelui i crete n grunii
Cementita ncepe s se formeze: i C cresc mpreun n gruni - p e r l i t .
50% din s-a transformat.
Descompunerea lui n i perlita este complet

Oeluri clite Martensitice

Diagrama timp temperatur transformare pentru oelul 2340: 0.37% C, 0.7 Mn,
3.4% Ni
Rcirea rapid (oel clit)
1. este super rcit dincolo de cotul de transformare cu difuzie controlat. Prea
rapid pentru ca s formeze nuclee.
2. este acum sub transformare anormal, difuziunea este foarte lent; carbonul este
blocat n soluii suprasaturate.
3. La temperatura Ms, energia liber se schimb destul de mult pentru a fora
rapid transformarea fr difuzie n structur aproape , dar cu atomi de carbon
blocai martensitic.
4. transformarea martensitei este complet.

Formarea martensitei

Structura cubic cu fee centrate se poate distorsiona pentru a realiza o structur

centrat.
Fiecare celul unitar centrat este legat direct de celulele printe cu
structura cu fee centrate.

Orificiile interstiiale care adpostesc carbon dizolvat i nitrogen sunt cu mult mai
mici n structura central dect n structura cu fee centrate.
Nitrogenul sau carbonul suprasaturat blocat prin clire distorsioneaz celulele
unitare ale martensitei de-a lungul a trei direcii posibile.

Rezult tensionri interne foarte mari.

Structura martensitei

Martensita fier carbon:

- multe interfee
- interiorul plcilor (laths) mpletite sau dislocate
- tensionri locale foarte variabile i de valori mari:
n jurul fiecrui atom de C blocat
ntre plci
ntre colonii de orientare diferit
Toate acestea dau o rezisten foarte mare la micarea de dislocaiilor

Tensiunile locale de valori mari pot fi uor alimentatecu energia necesar pentru
extinderea crpturilor.

Martensitele n stare clite sunt foarte dure, dar foarte casante.

Revenirea martensitei

Efectele de revenire pe un oel 0.5% C, 0.7% Mn clit n ap la 830 C.

Temperatura sczut (< 350C)
- carbonul precipit n carbur (Fe2C5)
- tensiunile interne dispar
Temperaturi moderate (350 C - 500 C)
- precipitatele de carburi se transform n cementit
Temperaturi ridicate (>500 C)
- cementita se precipit grosier sferoid (mai mare i cu inter-spaii mai mari)
Revenirea transform rezistena n duritate (tenacitate).
Compromisul selectat depinde de aplicaie.
Gama tipic pentru oelurile construcii de maini este 250 - 450 C.
Temperatura T mai sczut (i carbon mai ridicat) pentru lame de tiere etc.
Temperatura T mai ridicat (i carbon mai sczut) arbori, angrenaje, etc.
Tempering temperature temperatura de revenire
Impact energy- energie de impact

Elemente pentru aliere n oeluri

Oeluri Ni Cr pentru maini grele

Doar gruntele de Ni se rafineaz, dar tinde spre grafitizarea carburilor
Numai Cr formeaz carburi stabile, dar tinde s promoveze creterea gruntelui Ni,
stabilizeaz faza a structuri cu fee centrate (FCC), Cr stabilizeaz faza a structurii
centrale, (BCC).
Ambele elemente:
- sunt bune durificatoare a solutiei solide;
- asigur rezistena la coroziune (n special Cr);
- ntrzie + Fe3C
Un amestec echilibrat (2 3 ori la fel de mult Ni ca i Cr ) d oeluri care pot fi:
- clite uor pentru a da martensit;
- cu revenire pentru a trece de la rezisten la ductilitate;
- pot fi uor cementate (carbon difuzat 0,9% C) pe suprafa pentru a da
extrarezisten la uzur;
Compozitii tipice i aplicaii
0.3% C, 0.6% Mn, 3.0% Ni, 0.8% Cr, [0.65%Mo] (Mo pentru a evita fragilitatea de
revenire n componentele mai mari ale compusilor)
Clite n ulei de la 830 C , revenite la 550 - 650 C.
Rp02=600-800 MPa, Rm= 800-1000 Mpa A5=16-20%, KCU ~50 J
Piese de tip general pentru construcia de maini, greu ncrcate: arbore, culbutor
etc.
0.12% C, 0.45% Mn, 3.3% Ni, 1% Cr
Carburat la ~850 C, clit n ulei de la ~ 770 C, revenite la 150 C.
Rp02= 850 MPa, Rm= 900 Mpa, A5= 13%, KCU ~40 J
Varianta de clire superficial duritate foarte crescut n miez, suprafa
rezistent la uzur.

Oeluri inoxidabile

Bazate pe sistemul Fe Cr Ni , evident i C.

Ni stabilizeaz faza structur cu fee centrate (puternic)
Cr stabilizeaz faza celul unitar central (mai puin puternic
> 12% Cr asigur un strat subtire de oxid rezistent.
Tipuri de baza:
austenitic 17-25% Cr, 8-20% Ni
feritic
martensitic
duplex
durificate prin precipitare: feritic sau martensitic cu adaos de Cu, Ti, Nb, Mo.

Otel inox austenitic

Compoziie tipic: 18% Cr, 8% Ni, <0.1% C. (Tip 304. 18/8)
Ni stabilizator predomin asupra Cr stabilizator
Ni ajut deasemenea mpotriva coroziunii i solutiilor acide care contin Cl.
Coninutul de carbon trebuie meninut sczut sau n cantiti mici sau trebuie
adugat Ti, Nb, Mo, pentru a lega C n carburi dac nu, carburile de Cr se vor forma la
limita gruntelui, (n special n timpul sudrii) scznd local drastic continutul de Cr i
ducnd la atacul coroziv crescut asupra limitelor gruntelui.
Tipul 316 este 18%Cr, 12%Ni, 2.5% Mo.
Deformabil n mare msur, ductil la temperaturi sczute. Se poate crete rezistena
(nu foarte mult) doar prin ecruisare.
Rp02 ~550 MPa, A5 ~40%.
Utilizri: Industria chimic pentru cazane, conducte etc. Piese structurale generale.
Lucrri decorative.

Oteluri inox martensito + feritice

Tipic feritice:
13%Cr, 0.45%Mn, <0.05%C.Tip 403, Otelul inox al saracului, otel inox.
Rp02 ~ 350 MPa, Rm ~ 500 MPa, A5 ~ 30%
Ustensile domestice: linguri, furculite, chiuvete etc.
Tipic martensitice:
13%Cr, 0.5% Mn, 0.3% C. Tip 420.
Calit de la ~1000C, revenit la ~150 400C. Rp02 ~ 1000-1200 MPa. Rm ~
1400-1700 MPa.
Scule achietoare, tietoare, arcuri.

Otelurile slab aliate de mare rezistenta sunt microaliate

In mod obisnuit 0.1 0.25%, 1 1.7% Mn, cu foarte mici adaosuri de V,Ti,Nb.
Se face laminarea la cald controlata, in faza pentru a ajunge la o dimensiune fina a
grauntelui.
La laminarea la cald exista o competitie intre:
- Ecruisare: reduce dimensiunea grauntelui;
- Cresterea grauntelui prin difuzie controlata.
Nb(C,N) are o solubilitate foarte scazuta in - Fe, iese din solutie ca un precipitat fin la o
limita grauntilor, se precipita pe masura ce temperatura de laminare scade; acestea
fixeaza miscarea limitelor grauntilor.
Rezultatul: graunti mici - Fe in timpul laminarii.
Dimensiunea grauntelui rezultantei - Fe este chiar mai fina.

Oteluri slab aliate de mare rezistenta

Pe langa cresterea rezistentei prin rafinarea grauntilor, otelurile microaliate sunt adesea
tratate termic pentru a da o dispersie fina a precipitatelor dure.
O parte din C precipita in particule foarte fine de NbC, VC etc. pe interfata pe
masura ce creste treptat in .

Proprietati tipice:
Rp02: 450 650 Mpa,(depinde de continutul de C, N)
Rm: 550 700 Mpa
A5: 10 20%
Nivelul de rezistenta aproximativ 2x din cel al otelului normal fr microaliere, dur,
formabil si sudabil. De asemenea, nu cu mult mai scump decat oelul slab echivalent.
Aplicaii:
- banda, tabla pentru automobile (panouri pentru corpul masinii),.
- platforme marine, nave.

Fe: 0.75%V, 0,15%C, dup 5 min la 7500C

Oteluri rapide de scule prelucrare prin achiere de mare vitez
Compozitie tipic:
Fe: 18% W, 4% Cr, 1% V, 0.75%C (+ pn la 6-10% Co)
Elementele substitutive de aliere modifica diagrama Fe-C.
1: Normalitate pana putin sub linia eutectica, formand si dizolvand ct de mult
este posibil (o parte din carburile W,V ramn).
2: Calire in baie de ulei.
3: Revenire la 500-600C.

Oteluri de scule rapide prelucrare prin achiere de mare vitez

Microstructura are aspect de globule de carburi complexe in matrice de
martensita revenita cu distribuire fina a carburilor W,V si Cr.
ncalzirea locala precipita mai multe carburi de W,V sau Cr -durificare
secundara.

Diagrama: duritate=f( temperatura de revenire)

Aplicatii:

 Tip 18% W, -4% Cr,-1%V: scule achietoare, poansoane de presare la cald, lame i
discuri pentru ferstraie industriale, freze, etc.
+6-12%Co: sarcini mai dure ca mai sus, burghie de mare viteza, scule achietoare
n regim mai greu.
Oteluri bainitice de mare rezistenta

Oteluri bainitice de mare rezistenta

Ce este bainita?
- Ca si in cazul formarii fara difuzie a martensitei, celulele unitare Fe cu
structura cu fete centrate se transforma prin reorganizari atomice
minore in structura centrata Fe.
- Dar carbonul trebuie sa iasa din solutie pentru ca aceasta sa se intample.

- Ca in procesul de formare difuza a feritei/perlitei, excesul de carbon iese din

solutie pentru a forma carburile.
- Dar carburile formate sunt divizate fin si strans spatiate in interiorul sau pe
striatiile bainitice.

Oteluri bainitice: Aplicatii

Otel tipic bainitic:
A533B Fe: 0.24%C, 1.4%Mn, 0.5%Mo, 0.5%Ni.
Y: 400 450 MPa;UTS: 700 800 MPa;F: 12 20%
KIc: >100 MPa pe raftul superior
KIc: ~40 MPa pe raftul inferior
Atentie tranzitie ductil casanta!
Utilizari: vase presurizate (de exemplu: recipient de siguranta pentru reactoarele
nucleare)

Oteluri maraging martensitice

Nu contin carbon (0.03% max)
Durificarea se face prin intermediul precipitatelor intermetalice.
Conceptia design-ului:
Incepeti cu Fe 18-20%Ni
- va da 100% martensita la racirea cu aer;
- nu foarte dur (y ~ 700Mpa) si nu fragil deoarece nu exista C.
Adaugati 2-3% Mo si 1% Ti
- imbatranirea la 475-525C (in cateva ore) da Ni3Ti, Fe7Mo6.
- Ti leaga de asemenea carbon residual.
- scad temperaturile Ms, Mf.
Adaugati ~8%Co
- scadeti solubilitatea Mo in Fe; de aici mai multi precipitate.
- cresc temperaturile Ms, Mf.
Alte adaugari posibile:
- V, Nb, Cumai multi precipitati;
- Cr rezistenta la coroziune.

Transformarea martensitica in Fe-Ni

Oteluri martensitice de tip maraging

Fe7Mo6 si Ni3Ti precipita intr-un otel martensitic imbatranit.

Maraging steels=oteluri martensitice.
Tempered martensite steels=oteluri martensitice calite.

Oteluri marsenitice
Aspecte pozitive
-

nu necesita calire: nu apar probleme de crapare la calire

pot fi lucrate si prelucrate cu masini in stare martensitica
pot fi prelucrate calde si reci
pot nitrocarburiza in timpul tratamentului martensitic
foarte bune combinari de rezistenta si duritate: tipic = 2000 MPam, tipic KIC=
100 MPam 1/2,
- rezistenta mentinuta la tipic 500C
Pe de alta parte
-

FOARTE scumpe (20,000/tona, 1988)

foloseste Co un metal ,,strategic cu resurse limitate de furnizare si pret volatil
Co au fost dezvoltate grade libere
Rezistenta la uzura si utilizare, si nu la fel de bune cum s-ar fi asteptat pentru si
KIC.

Oteluri martensitice aplicatii

- Aerospatiu
- carcase de motoare pentru rachete
- motor de avioane jet si arbori pentru actionarea elicopterelor
- angrenaje pentru aterizare
- balamale pentru aripi mobile
- absorberi de soc pe Lunar Rover
- Automatizari
- arbori pentru actionari
- baghete de conectare
- supape pentru motor
Scule
Matrite de extrudare
Actionari pentru unelte de masini
Turnare sub presiune a Al si Zn
Placute de index
Cilindri
Arbori
etc.
BM006 Fata de oteluri martensitice
- fata de otel martensitic ofera o suprafata de lovire super-dura.

Oteluri rezistente la fluaj

Oteluri conventionale simple C incep sa slabeasca rezistenta rapid peste ~300C.
Nu cu mult peste ~400C.
Otelurile din familia Cr-Mo pentru uz in gama 300-600C:
- 0.15% C, 1.2% Cr, 0.5% Mo;
- 0.15% C, 2.5% Cr, 1% Mo;
- 0.15% C, 9% Cr, 1% Mo.
Folosit in stare calit si revenit poate sa aiba pana la 0.75%V.
Pentru majoritatea componentelor foarte tensionate (paletele turbinelor) folosesc:
- Oteluri martensitice (12% Cr)
- Oteluri austenitice (rezistenta mai buna la fluaj)
- Oteluri inox durificate prin precipitare:
de exemplu FV 520B, Fe: 0.05% C, 5.5% Ni, 14% Cr, 1.6% Mo, 1.5% Cu,
0.3%Nb.
Oteluri cu limita de temperatura superioara Inconels - ~40% Ni, Cr, Co.
1000hr Rupture Steels (MPa)=Oteluri rupture 1000hr(MPa) diagrama

Folosite in mod obisnuit pentru turbinele generatoare de current etc.

Componente mari, foarte tensionate, care necesita o viata lunga (peste 20 de ani).
Temperaturile fluxului acum > 500C.

Nimonics
Componenta cheie a microstructurii este precipitarea (Ni,Fe)3Al : .
Un superaliaj modern poate fi 60-85% .
nichelul este efectiv un clei care tine laolalta.

Tensiunea de curgere a creste odata cu cresterea temperaturii (pana la aproximativ

700C).
Tensiune (MPa) diagram

Superaliaje cu baza Nichel

Microstructura trebuie sa fie stabila:
Orice distributie precipitata fin divizata va tinde sa devina mai bruta forta de actionare
este scazuta de catre energia interfetei.
este o retea aproape exacta cu matricea Ni.
Energia interfetei este aproape de zero.

Adaosuri de aliaj:
Ti: - trece in Ni3(Al,Ti);

- solutia solida face mai rezistenta.

Cr: - trece in matricea Ni;
- solutia solida devine mai rezistenta, rezistenta la coroziune.
Co: - trece in Ni si ;
- rezistenta la oxidare si coroziune;
- solubilitatea de Al in Ni scade si astfel creste formarea de si imbunatateste
stabilitatea la T ridicata.
C: - se combina cu Cr, rezulta precipitate in Ni.
Mo, W: - solutia solida creste rezistenta Ni.
Ta: - solutia solida creste rezistenta .
B: - imbunatateste limita grauntelui si adeziunea carbura/matrice astfel incat suprima
formarea cavitatii in fluaj.
Hf: - <0.5%, imbunatateste ductilitatea la T crescuta (aduna impuritatile?)
Y: - imbunatateste rezistenta la oxidare
Re: - cea mai recenta pulbere magica: 3% extinde considerabil temperatura de operare
(de ce?).

Superaliaje tipice bazate pe Ni

115 NIMONIC:
Ni, 14.5% Cr, 13.3% Co, 3.8% Ti, 5.0% Al, 3.3%
Mo, 0.15% C, 0.05% Zr, 0.016% B
- un aliaj maleabil primar
MAR M200:
Ni, 9% Cr, 10% Co, 1.5% Ti, 5.5% Al, 0.15% C, 0.05% Zr, 0.015% B, 10% W, 2.5% Ta,
1.5% Hf
- aliaj turnat standard
SRR 99:
Ni, 8.5% Cr, 5% Co, 2.2% Ti, 5.5% Al, 9.5% W, 2.8% Ta.
- aliaj monocristal Rolls Royce
CMSX 4:
Ni, 6.5% Cr, 9% Co, 1% Ti, 5.6% Al, 0.6% Mo, 6% W, 6.5% Ta, 3% Re, 0.1% Hf
- aliaj monocristal avansat
Rezistenta la curgere, UTS, rezistenta la rupere, etc., mai putin decat comportamentul la
fluaj si comportamentul la oboseala.