PRELUCRAREA CU JET DE PLASMA Taierea sau debitarea este operatia tehnologica prin care se urmareste desprinderea totala sau

partiala a unei parti dintr-un material in scopul prelucrarii acestuia! Clasi"icarea procedeelor de taiere este pre#entata in schema urmatoare! PR$CEDEE %EC$%&E%T'$%ALE DE TA'ERE ( )!Taierea metalelor in apa( *!Taierea cu +et de apa ,!Taierea cu laser -!PLASMA -!) Taierea cu +et de plasma ( La taierea cu +et de plasma datorita concentratiei mari de energie intr-un spatiu restrans se pot atinge temperaturi "oarte inalte sub un puternic e"ect de su"lu! Aceasta "igura pre#inta o 'nstalatie de taiere cu +et de plasma a materialelor compo#ite )! electrod de .ol"ram/ *! du#a/ ,! amestecul de ga#e/ -! sistem de racire cu apa/ 0! +et de plasma/ 1! materialul de taiat/ 2! calculator electronic! -!* Prelucrarea prin ero#iune cu plasma ( Plasma este un ga# sau un amestec de ga#e puternic ioni#at 3compus din molecule atomi ioni si electroni4 si c5asineutru din punct de 5edere electric!'n domeniul constructiilor de masini se "oloseste plasma de 1666!!!,666667 obtinuta in urma unor descarcari electrice in mediu ga#os prin arc prin scantei sau latente! Plasma se obtine in generatoare de plasma numite si plasmatroane in care coloana arcului electric este obligata sub actiunea unui +et de ga# sa treaca printr-un spatiu limitat de ori"iciu unei du#e! Schema de principiu a unui generator de plasma( ) - electrod de .ol"ram/ * - +et de ga#/ , - a+uta+ de cupru/ - - +et de plasma/ 0 - piesa supusa prelucrarii/ 1 - sursa de curent continuu Sistemul de alimentare cu ga# plasmogen consta din butelii de presiune inalta in care se a"la inchis ga#ul de lucru/ argon hidrogen a#ot heliu 8ripton sau amestecuri ale acestora! Sursa de alimentare cu energie electrica are in "unctie de generatorul utili#at puteri de pana la )60 9 si tensiunea necesara arcului de plasma de *66 - *06 &! -!, Sudarea cu plasma( Procedeele moderne de sudare se caracteri#ea#a printr-un consum minim de energie si lipsa metalului de adaos! Prin aceste procedee s-a largit gama materialelor sudabile "iind destinate mai ales noilor alia+e si superalia+e si s-au adus imbunatatiri substantiale procedeelor clasice! Plasma - ultima descoperire din domeniul starilor de agregare ale materiei - "ormea#a cea mai mare parte a uni5ersului! 'n plasma ga#ele incal#ite la temperaturi "oarte inalte se trans"orma! Ea este compusa din particule cu sarcini po#iti5e si negati5e a5and o sarcina totala nula! Plasma poate "i( plasma rece 3)6-!!!)606C4 plasma calda 3temperatura a+unge la milioane 6C4! 'n a"ara operatiilor de sudare si taiere instalatiile in +et de plasma pot "i utili#ate si pentru incarcarea prin sudare cu plasma! Aceasta consta in principiu in reali#area unei depuneri din metale sau alia+e cu per"ormante superioare metalului de ba#a! Stratul depus este legat

metalurgic cu metalul de ba#a! 'n acest scop arcul de plasma topeste concomitent atat materialul de adaos cat si metalul de ba#a! DAT' U% CL'C PE%TRU A &EDEA MA' MULTE DETAL'' DESPRE PRELUCRAREA CU JET DE PLASMA posted b: adrian radu at )*()* AM 6 comments 9ednesda: Ma: )) *660 Pentru a a"la continutul re"eratului ;<ormarea a=chiilor =i "or>a de t?iere @n "re#area plan?; reali#at de &eres Radu dati clic8 aici! posted b: s"antulR at *(0, AM 6 comments Tuesda: Ma: )6 *660 re"erat Utili#area carburilor metalice in constuctia de masini Tehnologia de prelucrare prin aschiere cu scule armate cu placute din carburi metaliceSculele armate cu placute din carburi metalice bra#abile sau amo5ibile cit si sculele monobloc 3burghie "re#e etc!4 sunt larg utili#ate in constructia de scule pentru aschierea metalelor si alia+elor "eroase si ne"e,roase cit si pentru prelucrarea altor materiale ca ( materiale plastice testolit ebonita etc!Carburile metalice sunt utili#ate si pentru duri"icarea supra"etelor altor scule construite din oteluri in special otelurile de scule si otelurile rapide!Utili#area pe scara tot mai larga a unor sorturi "oarte di5ersi"icate de carburi metalice ca urmare a de#5oltarii metalurgiei pulberilor a dus la cresterea continua a 5ite#elor de aschiere a di"eritelor materiale 3alia+elor "eroase si ne"eroase etc!4 "apt ce a condus la cresterea producti5itatii implicit a indicilor tehnicoeconomici!'n constructia moderna de scule placutele din carburi metalice de di5erse "orme. si tipodimensiuni sunt "iAate prin lipire pentru cutite de strung "re#e cu coada ale#oare adancitoare brose etc!Locasul pentru lipirea placutelor se reali#ea#a in general prin "re#are la unghiul de dega+are 3B4 si inclinare 3C4 pe care trebuie sa-l aiba scula! Locasul se "acde dupa sublone cu )-) 0 mm mai mare decat dimensiunile placutei pentru a permite materialului de lipit sa se scurga si sa se distribuie cat mai uni"orm in #ona de lipit!La sculele care sunt supuse la prelucrari cu sarcini mari si temperaturi ridicate 3D66EC!!!D06EC4 sunt reali#ate lipituri cu cupru electrolitic sau cu alia+e de cuprunichel etc!pentru sculele de dimensiuni mici la care nu apar sarcini mari si nici temperaturi prea ridicate 3,66EC!!!-66EC4 lipirea se "ace cu alia+e de argint 3*6F!!!-6FAg4 care con"era lipiturilor o re#istenta ridicata!La lipirea placutelor sunt utili#ati di5ersi "ondanti care au rolul sa prote+e#e supra"etele lacasului sculei si placutei de carburi metalice impotri5a oAidarii indepartea#a oAi#ii care apar in timpul topirii si asigura si o buna umectare a supra"etelor de lipit!<ondantul cel mai utili#at la lipituri cu cupru este tetraboratul de sodiu G boraA 3%a* H- $2 )6I* $4 care se alege in "unctie de natura materialului de lipit! La lipirile cu alama se utili#ea#a un amestec de 06F boraA si 06F acid boric! Pentru lipirea cu alia+e de argint se "oloseste ca "ondant un amestec de "lorura de calciu -,F si 02F acid boric!Lipirea cu curenti de inalta "rec5enta este una din cele mai producti5e si economice metode care asigura si o inalta calitate lipirii datorita "aptului ca timpul de incal#ire si topire este de scurta durata ca urmare si placutele din carburi metalice sunt mai oAidate!De asemenea si lipirea prin contact electric este larg utili#ata desi tehnologia de lipire este mai di"icila ca in ca#ul precedent! 'n acest ca#

capul sculei este prins intre electro#i si este incal#it pina la J66EC pana ce "ondantul 3boraA4 care a "ost pus s-a topit apoi se pune alia+ul de lipit dupa care placuta din carburi metalice este presata cu o ti+a incal#ita!Prinderea mecanica a placutelor din carburi metalice a "ost pusa la punct in ultimii ani "apt ce permite ca si eAploatarea sculelor sa se "acamai rational!Ca urmare o "iAare sigura si corespun#atoare a placutelor impune si o preci#ie mult mai ridicata a elementelor de prindere cat si o calitate superioara a materialelor din care sunt eAecutate aceste elemente! Locasul de "iAare a placutelor trebuie sa "ie prelucrat precis! Abaterile de "orma dimensiune si rugo#itate trebuie sa "ie cat mai mici s.i corespun#ator campului de tolerante indicat! De asemenea si placutele trebuie sa "ie eAecutate "oarte precis in tolerantele pre5a#ute de STAS G uri / se 5a da o mare atentie planeitatii lor pe supra"etele de ase#are din locasul sculei! Prinderea mecanica permite ca placutele sa "ie utili#ate mai rational prin utili#area tuturor muchiilor aschietoare a placutelor cat si printro schimbare mai rapida a lor cand sunt deteriorate sau u#ate!Utili#area placutelor cu multe muchii aschietoare care au a+uns la placutele de "orma patrata pana la J muchii acti5e inclusi5 utili#area placutelor rotunde care pot "i "olosite la maAimum prin rotirea lor periodica cu o anumita 5aloare a unghiului scoate in e5identa tendinta tot mai larga de raspandire a placutelor amo5ibile pentru di"erite tipuri de scule 3 cutite "re#e brose etc 4!Prinderea mecanica a placutelor pre#inta si un alt a5anta+ prin aceea ca placutele nu mai sunt incal#ite la temperatura de lipire ca urmare isi pastrea#a propritattile "apt ce "ace ca si durabilitatea lor sa "ie mai mare! De retinut ca in "oarte multe ca#uri la unele genuri de scule nu se poate reali#a prinderea mecanica a placutelor 3 burghie mici "re#e deget "re#e melc etc 4 iar lipirea lor cu alia+e dure nu este economica!'n asemenea ca#uri sculele se reali#ea#a monobloc din carburi metalice mai cu seama in ca#ul in care este o productie de serie si este +usti"icata constructia unor matrite!Scule si tehnologii de strun+irePrelucrarea materialelor "eroase ne"eroase materialelor plastice etc! prin strun+ire in constructia de masini ocupa circa 10 G 20F din 5olum si nomenclatura! Sculele utili#ate sunt cutitele de strung cu placute din carburi metalice STAS G D),6 G 2* care sunt de di"erite "orme si tipo G dimensiuni / multe din aceste tipuri de cutite sunt utili#ate si pentru alteprelucrari ca ( rabotare morte#are etc! Se "olosesc tipuri de cutite si pentru prelucrarea unor roti dintate melcate cilindrice sau globoidale! 'n ansamblu tote genurile si tipodimensiunile de cutite de strung sunt armete cu placute din carburi metalice cu eAceptia cutitelor ce se construiesc din otel de scule sau otel rapid 3 $SC Rp 4!Elementul deosebit care are o mare pondere in utili#area cutitelor de strung este durabilitatea lor in timp 3 T m 4 adica timpul intre doua ascutiri! La sculele armate cu placute durabilitatea este in general considerata de 16 D6 )*6 min in "unctie de materialele care se prelucrea#a cat si de regimul de aschiere utili#at! Domeniul larg de 5ariatie a durabilitatii sculei depinde de compo#itia carburii metalice cat si de 5ariatia regimului de aschiere!De mentionat ca placutele sunt pre5a#ute cu o dega+are in apropierea muchiei aschietoare denumita spargator de aschii care conduce in general la "ragmentarea aschiilor lungi in special la prelucrarea otelurilor si unor alia+e ne"eroase!Utili#area cat mai rationala a carburii metalice a condus la reali#area de catre di5erse "irme a unor placute amo5ibile cu un numar mai mare de muchii aschietoare care permit schimbarea po#itiei lor rapid si in mod corespun#ator! Aceste placute se pot intoarce si "iAa pe suportul cutit pe ambele "ete!Pentru cutitele de prelucrat dega+ari sau pentru rete#are se utili#ea#a placute prismatice care pot "i reglate in suportul cutit!De

retinut ca deteriararea acestor placute nu permite reconditionarea lor "apt pentru care nu mai pot "i reutili#ate! posted b: scorpionul at ,(62 AM 6 comments Sunda: Ma: 6J *660 PE%TRU C$LEK'' ME' DE TCM Pentru colegi mei care lucra#a la proiectul de TCM scurte indicati pentru citirea si interpretarea desenului de eAecutie de la proiect(-se citeste in indicator denumirea piesei si ansamblul din care "ace parte/ -se citesc date pri5itoare la material din care se eAecuta piesa 35e#i stasuri4/ -se eAaminea#a cu multa atentie proiectile piesei si se intelege "orma geometrica a acesteia/ -se eAaminea#a si se cotele pisei pre#entate pe desenul de eAecutie este necesar0a preci#area unor detalide "orma!!!/ -se identi"ica starea supra"etelor piesei si se citesc notarile pri5ind rugo#itatea acestor supra"ete/ -se stabilesc succesiunea "a#elor de lucru pt! di"erite operati ulterioare turnari sau "or+ari semi"abricatului si modalitatile de prindere sau "iAare a acestuia pe masinile -unelte/ -se citesc di"eritele note de obser5atii si conditii tehnice scrise de obicei in spatiul liber deasupra indicatorului! SPER SA &A <'E DE AJUT$R si sa a5eti rabdare sa cititi canu are lin8-uri!