LUBRIFIANTII SI

APLICATIILE LOR
Dr.Ing.LIANA BOGATU
 DEFINITIE

• A substance, such as oil or grease, that

reduces friction when applied as a surface
coating to moving parts.
• a substance capable of reducing friction by
making surfaces smooth or slippery.
• greasy substance applied to
reduce friction and heat on
operating parts.
FUNCTIUNILE
LUBRIFIANTILOR
CERINTE FUNCTIONALE GENERALE
Uleiurile lubrifiante utilizate pe scara larga
la ungerea diferitelor utilaje, echipamente,
autovehicule etc, trebuie sa indeplineasca
anumite functiuni generale, cum ar fi:
• micsorarea coeficientului de frecare
intre piesele in miscare relativa,
evitarea sau reducerea uzurilor;
• asigurarea transferului de caldura
rezultate ca urmare a frecarilor in
cuple;
• protejarea suprafetelor lubrifiate din
punct de vedere al coroziunii si
ruginirii;
• functionarea in conditii optime atat la
temperaturi ridicate cat si la
temperaturi scazute;
• asigurarea unei durate de functionare
cat mai extinse intre doua schimburi
de ulei etc
CERINTE FUNCTIONALE SPECIFICE
Functie de conditiile specifice de lucru,
exista cerinte suplimentare, cum ar fi:
• conditie de separare rapida a apei -
uleiurile de turbina, hidraulice si de
compresoare;
• conditie de rezistenta la presiuni
extreme – pentru uleiuri de angrenaje
industriale, angrenaje auto si uleiuri
hidraulice EP;
• conditie de rezistenta la oxidare in
domeniul de temperaturi ridicate –
pentru uleiurile de motaore si uleiurile
de turbina etc.
 CUM SE OBTIN LUBRIFIANTII ?
• ULEIURI DE BAZA
- ulei usor
- ulei mediu
- ulei greu
- ulei rezidual

+
• ADITIVI
- antioxidanti
- antocorozivi, antirugina
- antiuzura si EP
- amelioratori IV si depresanti
- detergenti dispersanti etc
 CUM SE OBTIN LUBRIFIANTII ?

La sistemul de vid

GPL Coloana
distilare
M
atmosferica
Motorina Coloana
distilare in vid

Benzina
M

Benzina DA M

stabilizata Ulei usor

Petrol
M M M
M
M

Coloana Motorina
prefractionare usoara Ulei mediu
M
M
M
M

Motorina Ulei greu

M
grea M
M

Cuptor Rezidiu
vid de vid

Titei
Cuptor DA
DESALINARE
STRUCTURA SI FUNCTIUNILE ADITIVILOR
• Eficienta aditivilor utilizati la formularea lubrifiantilor depinde in mare masura de
natura uleiului de baza, de structura chimica si de gradul de rafinare

Functiunile aditivilor Tipul compusilor

Aditivi modificatori de viscozitate
Aditivi depresanţi ai punctului de
curgere
Aditivi detergent - dispersanţi
poliizobutene, polialchil metacrilaţi, copolimeri ai esterilor
fumarici cu acetat de vinil, copolimeri ai -olefinelor,
copolimer stiren-butadienă sau stiren-izopren şi
polialchilstireni.
polimetacrilati, derivaţi ai naftalinei: polialchil-naftalină,
derivaţi ai fenolului ( ditetra alchil-fenol-ftalat).
sulfonaţii, fenaţii, tiofosfonaţii

Aditivi antioxidanţi, anticorozivi şi derivaţi ai fenolului şi amine aromatice, ditiofosfaţii metalici,

terpenele fosfosulfurizate, ditiocarbomaţii
antiuzură
Aditivi de extremă-presiune şi ditiofosfati, ditiocarbamati, compusi cu sulf, compusi cu clor,
fosfaţi, fosforamidaţi, fosfonaţi, compuşi organici polari
antiuzură (alcooli, esteri, amine, acizi graşi), s.a.
Aditivi antispumanţi polimeri siliconii, polimeri eterici
 INFLUENTA ADITIVILOR
ASUPRA CARACTERISTICILOR
Caracteristica Referential Ulei mineral Ul.min+add
IV min.90 (140) >90 >140

Punct curgere, C -25(-40) - 15 <-35

Uzura, mm max. 0,4 0,7 <0,4
Sudura, daN min.180 (300) 100 >300
Coroziune pe cupru, clasa max.1b (3b) 1a 1b

Coroziune pe otel Fara rugina Fara rugina Fara rugina

RBOT, minute min.100 (300) 70 >300
Dezemulsionare, minute max.30 30 < 30
Spumare, ml 30/0 30/0 < 30/0
50/0 50/0 < 50/0
30/0 30/0 < 30/0
CORELATIE
FUNCTIUNI - CARACTERISTICI
Caracteristica Refe- Ulei Ulei
• functionarea in conditii optime atat la
temperaturi ridicate cat si la rential mineral vegetal
temperaturi scazute; IV min.90 >90 >220
• micsorarea coeficientului de frecare (140)
intre piesele in miscare relativa, Punct de -25 - 15 -9
evitarea sau reducerea uzurilor; curgere (-40)
• conditie de rezistenta la presiuni Uzura, mm max. 0,4 0,7 0,5
extreme – pentru uleiuri de
angrenaje industriale, angrenaje auto
si uleiuri hidraulice EP; Sudura, daN min.180 100 180
(300)
• protejarea suprafetelor lubrifiate din
punct de vedere al coroziunii si Coroziune pe max.1b 1a 2c
ruginirii; cupru, clasa (3b)
• asigurarea unei durate de Coroziune pe Fara Fara Rugina
functionare cat mai extinse intre otel rugina rugina usoara
doua schimburi de ulei etc
RBOT, minute min.100 70 10
• conditie de rezistenta la oxidare in (300)
domeniul de temperaturi ridicate –
pentru uleiurile de motaore si Dezemulsi- max.30 30 60
uleiurile de turbina etc. onare, minute
• conditie de separare rapida a apei si Spumare, ml 30/0 30/0 150/0
aerului. 50/0 50/0 200/0
30/0 30/0 150/0
TIPURI DE ULEIURI CONFORM CLASIFICARII STAS 871
Uleiuri hidraulice
Uleiuri pentru - pentru instalatii hidraulice
motoare termice - pentru amortizoare hidrostatice

cu aprindere prin scanteie Uleiuri pentru transmisiile

cu aprindere prin comprimare
cu aprindere prin scanteie sau comprimare
autovehiculelor
cu aprindere prin scanteie in doi timpi - mecanice - automate
cu aprindere prin comprimare in doi timpi
de aviatie
de nave Uleiuri pentru
cu gaze Uleiuri utilaje industriale
pentru rodaj si conservare electroizolante
pentru transformatoare de uz general
pentru lagare
pentru industria textila
Uleiuri pentru pentru mecanisme fine
transfer de caldura pentru angrenaje industriale
Uleiuri pentru pentru turbine cu apa, abur si gaze
tratamente termice pentru compresoare cu piston
pentru glisiere
Uleiuri pentru pentru masini cu abur
prelucrarea metalelor pentru masini pneumatice
- uleiuri emulsionabile Uleiuri pentru pentru instalatii frigorifice
pentru trolii si cabluri de tractiune
- uleiuri neemulsionabile alte utilizari
 SPECIFICATIE TEHNICA ULEIURI DE
MOTOARE MULTIGRADE Super 4 (API-SG)
MD 15 W/40 Super 4 MD 20 W/50 Super 4
3
Densitate la 20°C, g/cm , max. 0,895 0,910
2
Viscozitate la 100°C, mm /s 14,0-16,0 18,0-21,0
Viscozitate dinamicã la -15°C, mPa.s, max. 3500 -
-10°C, mPa.s, max. - 4500
Indice de viscozitate, min. 140 130
Punct de inflamabilitate (COC)., °C, min. 215 225
Punct de curgere, °C, max. -30 -24
Cenusã sulfat, % gr., max. 1,5 1,5
Cifra de bazicitate totalã, mg KOH/g, min. 10 10
Proprietãti de spumare:
3
Tendintã/Stabilitate, cm , max.
la 24°C 10/0 10/0
la 93,5°C 50/0 50/0
revenire la 24°C 10/0 10/0
Viscozitate la 100°C dupã forfecare pe aparatul
2
Bosch (30 cicluri), mm /s, min. 12 15
SPECIFICATIE TEHNICA - ULEIURI HIDRAULICE
Caracteris tici fizico Meto da
chimice [ i de H 15 A H 22 A H 32 A H 46 A H 60 A / 1 H 60 A H 68 A H 100 A
STAS
perfo rman]ã
De nsita te re la tivã la
o
15 C , ma x 0,895 0,895 0,895 0, 900 0, 905 0, 905 0, 905 0, 910 35/81
Vis cozita te cinema ticã
o 13,5-16,5 19,8-24,2 28,8-35,2 41,4-50,6 55-65 55-65 61,2-74,8 90-110
la 40 C, cSt 117/87
Indice de viscozita te , min 90 92 92 92 92 92 92 92 55/81
o
P unct de curge re C,ma x. -37 -25 -25 -25 -25 -25 -25 -20 6170/71
P unct de infla ma bilitate
o
C, min. 140 175 180 200 205 205 205 210 7329/65
Ac]iune corozivã pe la ma
de cupru (3h,100 oC ),ma x. 1b 1b 1b 1b 1b 1b 1b 1b 40/73
P reve nire a ruginirii o]e lului
(s ecv.A) tre ce tre ce tre ce trece tre ce tre ce tre ce trece 8441/81
~nce rcã ri pe ma[ ina
cu pa tru bile:
-dia me trul pete i de uzurã
(20 da N,100 min) mm,max. 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 8618/79
P roprie tã ]i de s puma re :
te ndin]a / s ta bilita te a
s pume i , la :
o
- 24 C, ml, ma x 10 / 0 20 / 0 20 / 0 20 / 0 30 / 0 20 / 0 30 / 0 50 / 0
o
- 93,5 C ml, ma x 30 / 0 30 / 0 40 / 0 40 / 0 50 / 0 40 / 0 50 / 0 50 / 0 7423/84
o
- 24 C re venire ml, ma x 20 / 0 20 / 0 20 / 0 20 / 0 30 / 0 20 / 0 30 / 0 50 / 0
SPECIFICATIE TEHNICA ULEIURI DE ANGRENAJE

Carac te ris tic i fizic o TIN 68 TIN 100 TIN 150 TIN 220 TIN 320 Me to da
c himic e [ i de EPS /1 EPS /1 EPS /1 EPS /1 EPS/1 STAS
pe rfo rman]ã
De ns ita te re la tivã la
o
15 C , ma x 0, 905 0,910 0, 915 0, 915 0, 915 35/81
Vis cozita te cine ma ticã
o
la 40 C, cS t 61,2-74,8 90-110 135-165 198-242 288-352 117/87
Indice de vis cozita te , min. 90 90 90 90 85 55/81
o
P unct de curge re C, ma x. -20 -20 -15 -15 -15 6170/71
P unct de infla ma bilita te
o
C, min. 200 210 210 220 220 7329/65
Ac]iune corozivã pe la ma
o
de cupru (3h,100 C), ma x. 1b 1b 1b 1b 1b 40/73
P re ve nire a ruginirii o]e lului
(s e cv.A) tre ce tre ce tre ce tre ce tre ce 8441/81
Înce rcã ri pe ma[ ina cu pa tru
bile :
-s a rcina s udurã, N, min. 2200 2300 2300 2500 2500
-dia me trul pe te i de uzurã (20 8618/79
da N, 100 min )mm,max.. 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40
P roprie tã ]i de s puma re :
te ndin]a / s ta bilita te a
s pume i , la :
o
- 24 C, ml, ma x. 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0
o
- 93.5 C ml, ma x. 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0 7423/84
o
- 24 C re ve nire ml, ma x. 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0 50 / 0
 REGIMURI DE UNGERE

• Lubrifierea poate fi definita in general ca fiind reducerea frecarii cu ajutorul unui

lubrifiant. Prezentat in felul acesta, conceptul pare foarte simplu dar in realitate
mecanismul este mult mai complex si este caracterizat de 4 tipuri de regimuri de
curgere/frecare de baza.
• 1.Regimul Hidrodinamic - in care intre cele doua suprafete in miscare se afla un
film continuu de ulei.
» 2 Regimul de curgere la limita: in care filmul de ulei este foarte
subtire si nu mai poate asigura separatia completa intre
suprafete; apar puncte de contact metal-metal.
» 3. Regimul de curgere mixt: este o combinatie intre regimul
hidrodinamic si cel la limita; contactul metal-metal apare cu o
pondere mult mai scazuta.
• 4. Regimul elastohidrodinamic: apare atunci cand presiunea
sau sarcina ce se exercita asupra filmului de ungere cresc
foarte mult, determinand o crestere importanta a viscozitatii,
pana la un nivel la care rezistenta de rupere a uleiului este
mai mare decat rezistenta la deformare a suprafetei metalice
pe care o lubrifiaza.
 LIMITE DE ADMISIBILITATE A
LUBRIFIANTILOR IN EXPLOATARE
•
Caracteristica Limita de Metoda de
testata admisibilitate analiza
Cifra de Max.2-3 mg STAS
neutralizare KOH/g 8746
Variatia Max. 15-20% STAS 117
viscozitatii
Insolubile in Max.0,2% ASTM D
benzen 893
Continut de Max.0,15% STAS 24
apa, %
Spumare: Max.100 ml STAS
crestere volum 7423 •Calitatea lubrifiantului este exprimata si
prin durata de utilizare a acestuia,
Coroziune pe Max.rugina STAS exprimata de obicei in numar de ore
otel usoara 8441 functionare sau numar de km parcursi.
Coroziune pe Max.1 STAS 40 Aceasta depinde atat de calitatea uleiului
cupru, clasa de baza cat si de nivelul de aditivare.
 BIOCOMBUSTIBILI SI BIOLUBRIFIANTI
• Biocombustibilii si biolubrifiantii se obtin din biomasa, sursa de
materii prime regenerabile, provenita din procesul de fotosinteza a
plantelor.
• Scopul principal este acela de a reduce impactul asupra mediului,
atat prin realizarea de produse cu grad de poluare redus
(biodegradabili), cat si prin protejarea resurselor naturale de tip
carbuni fosili si petrol prin creerea de materii prime alternative
obtinute din surse usor regenerabile (biomasa).

Directiva UE
2003/30/CE (2003) Estimarile privind
promoveaza folosirea in consumul biolubrifi-
transporturi a biocombusti- antilor arata ca
bililor si a altor combustibili utilizarea acestora va
regenerabili. creste astfel:
- 31 decembrie 2005: 2% - in 2010: 10%
- 31 decembrie 2010: 5,75 - in 2015: 20%
- 31 decembrie 2020: 20% - in 2020: 30%
 BIODEGRADABILITATE
• Biodegradarea este procesul prin care un produs este transformat, in conditii de
degradare microbiologica, in produse acceptabile mediului inconjurator, ca: apa, CO2
si biomasa.
• Rapiditatea degradarii depinde de distributia de substanta in suprafata, cantitatea si
tipul bacteriilor care actioneaza, cantitatea de oxigen, temperatura ambianta,
umiditatea, lumina si alte conditii.
• Degradarea uleiurilor vegetale este procesul de modificare a caracteristicilor fizico-
chimice ale acestora, provocat de actiunea enzimelor, microorganismelor (mucegaiuri
din genul Aspergillus si Penicillium, drojdii etc.). Procesele enzimatice determina
hidroliza grasimilor vegetale sau oxidarea acizilor grasi nesaturati.
• Descompunerea biologică a lubrifianţilor biodegradabili se face aerob (cu oxigen, fig.
1) şi anaerob (fără oxigen, fig. 2).
 BIOCOMBUSTIBILI
Standarde de calitate
pentru biocombustibili
Biocombustibilii pot
realiza o reducere a
emisiilor in comparatie cu combustibilii fosili.
Biodieselul se realizeaza din uleiuri vegetale
obtinute din plante provenite din procesul de
fotosinteză. Emisiile de CO2 provenite din
combustia si productia acestuia nu sunt mai mari
decat cantitatea de CO2 consumata in fotosinteză.
Aşadar, bilanţul de CO2 este zero, iar utilizarea de
biodiesel nu se adaugă la efectul de seră.
Se poate realiza o reducere cu pana la 40% a
emisilor de gaze daca se utilizeaza etanol sau
biodiesel obtinute din porumb respectiv soia
(rapita), in locul benzinei sau a combustibilului
diesel. Echipe de cercetatori au atras insa atentia
ca nu toate tipurile de biocombustibili au un impact
mai “prietenos” comparativ cu combustibilii fosili.
 IMPACTUL DE MEDIU AL LUBRIFIANTILOR

• Studiile de monitorizare si observare asupra ciclului de viata a lubrifiantilor, au

demonstrat ca peste 60% din uleiurile uzate ajung in ecosistem. Avand in vedere ca
peste 95% din lubrifianti sunt obtinuti din resurse petroliere care au un grad scazut de
biodegradabilitate, rezulta ca aceste pierderi necontrolate de uleiuri uzate au un
impact alarmant din punct de vedere al poluarii mediului.
• Consumul important de uleiuri lubrifiante are implicatii majore atat dpdv al asigurarii
surselor de obtinere a uleiurilor de baza necesare obtinerii lubrifiantilor finiti cat si din
punct de vedere al impactului asupra mediului al acestora.
• Efectele lor negative sunt legate, în particular, de utilizarea lor nepotrivită care a dus
la contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane, poluarea aerului, contaminarea
solului, şi, evident, la contaminarea produselor agricole şi a hranei.
• Problemele de mediu pe care le-a provocat tehnologia lubrifiantilor de ani buni
încoace au determinat luarea unor măsuri majore, îndeosebi
în următoarele domenii:
– îmbunătăţirea sistemelor organelor de maşini şi a
integrităţii lor
– creşterea vieţii lubrifianţilor
– descreşterea consumului de lubrifianţi
– introducerea de noi lubrifianţi nedăunători mediului
– colectarea, reciclarea, sau eliminarea lubrifianţilor uzaţi.
 CONSUMUL EUROPEAN DE
BIOLUBRIFIANTI
• Pe plan international exista deja o importanta experienta in
abordarea problemelor de impact a lubrifiantilor asupra mediului.
Astfel, organizatii ca Nordic Swan (Tarile de Nord), Swedish
Standard (Suedia), Blue Angel (Germania), NF-Environment Mark
(Franta), Austrian Eco-Label (Austria), VAMIL regulation ( Olanda),
ISO 15 380 ( International Standard ), s-au evidentiat in ultimii ani cu
remarcabile realizari in domeniu.

An Germa Franta UK Benelux Scandi Italia Austria

nia navia
2000 4,0 0,1 0,2 2,9 9,0 1,3 5,7
2006 15,1 0,3 0,4 4,9 10,8 2,0 8,4

Cresterea cea mai mare a fost inregistrata in Germania, tara cu un grad ridicat
de motorizare si cu o legislatie strictã referitoare la protectia mediului dar si cu
cele mai mici resurse petrolifere proprii .
APLICATII ALE LUBRIFIANTILOR VEGETALI
Consumul de lubrifianti (1000tone/an) in Europa
Aplicatii Toatal Uleiuri Esteri Total bio- % bio-
lubrifianti vegetale sintetici lubrifianti lubrifianti
Uleiuri pentru motoare auto 1680 0 22 22 1.3
Uleiuri pentru motoare in 2 timpi 30 1 1 2 6.7
Uleiuri de turbina pentru aviatie 10 0 10 10 100
Uleiuri pentru angrenaje auto 300 0 4 4 1.3
Uleiuri pentru angrenaje
100 1 2 3 3
industriale
Uleiuri hidraulice 660 17 22 39 5.9
Uleiuri de compresoare 40 0 15 15 37.5
Uleiuri pentru prelucrarea
400 5 20 25 6.3
metalelor
Uleiuri pentru industria textila 15 1 2 3 20
Uleiuri pentru lanturile de
41 17 3 20 48.8
fierastrau
Uleiuri de demulare 100 12 3 15 15
Unsori 132 2 3 5 3.82
Alti lubrifianti 1242 2 7 9 0.7
Total 4750 58 114 172 3.6
 BIOLUBRIFIANTI
Compozitia lubrifiantilor dpdv al uleiului de
baza este urmatoarea: aproximativ 92-94%
din total sunt obtinuti pe baza de uleiuri
minerale, 5-6% sunt uleiuri sintetice si
aprox.1,5 - 2% uleiuri vegetale.
Cum se explica utilizarea limitata a
uleiurilor vegetale ?
- Competitia cu industria alimentara;
- Pretul inca ridicat al uleiurilor
vegetale comparativ cu cel al
uleiurilor minerale;
- Stabilitatea scazuta si susceptibi-
litatea redusa la aditivare.