CURS 3

ALIAJE NEFEROASE
Aliajele neferoase reprezintă o categorie importantă de materiale
utilizate în toate domeniile tehnice.
Aliajele neferoase se pot clasifica după diferite criterii astfel:
1. după numărul elementelor de aliere – se disting aliaje binare,
ternare, cuaternare, complexe;
2. după conţinutul elementelor de aliere – se grupează în:
• slab aliate (2-3 % elemente de aliere);
• mediu aliate (suma elementelor de aliere fiind de 3-10%)
• înalt aliate (cu peste 10% elemente de aliere);
3. după natura elementului de bază – neferoasele se clasifică în
aliaje cu bază de cupru, aluminiu, magneziu, staniu, plumb, etc.
Aliajele neferoase mai conţin în afara metalului de bază şi a elementelor de
aliere şi o anumită cantitate de elemente nedorite numite impurităţi (care
pot fi metalice, nemetalice, gazoase). Aceste impurităţi micşorează valorile
caracteristicilor fizice, chimice mecanice şi tehnologice ale aliajelor
neferoase.
După tehnologiile de prelucrare aliajele neferoase se pot clasifica în :
• aliaje de turnătorie
• aliaje deformabile
Domeniile de aplicare practică ale metalelor şi aliajelor metalice neferoase sunt
determinate în primul rând de proprietăţile lor. De exemplu, pentru
construcţia motoarelor cu reacţie sunt necesare aliaje neferoase refractare
(aliaje cu titan, zirconiu, niobiu, etc.) În aviaţie sunt folosite aliaje neferoase
cu greutate specifică mică (aluminiu, magneziu, beriliu).
În industria nucleară sunt folosite aliajele cu plumb, reniu, tantal.
Pentru fabricarea cuzineţilor se utilizează aliajele antifricţiune cu bază de Pb, Sn,
Al, etc.
CUPRUL ŞI ALIAJELE CU BAZĂ DE CUPRU
Cuprul – este un metal de culoare roşie caracteristică, se laminează şi se
prelucrează foarte uşor atât la cald cât şi la rece. Cuprul posedă o
conductivitate termică şi electrică înaltă şi are o rezistenţă la coroziune bună
în diferite medii. Are o densitate mare, se poate turna, deforma plastic şi
trata termic. 
Aliajele cuprului
Principalele aliaje ale cuprului sunt bronzurile (Cu-Sn) şi alamele (Cu-Zn).
Bronzurile – se clasifică în două categorii:
- bronzuri cu Sn
- bronzuri fără Sn speciale : CuAl, CuNi, CuBe,CuPb, etc.
După proprietăţi şi domeniul de utilizare, aliajele cu bază de cupru pot fi
grupate în următoarele categorii : aliaje antifricţiune, refractare, criogenice,
pentru organe de maşini, pentru îmbinări sudate, superconductoare,
magnetice, rezistive, pentru turnare sub presiune, antiscântei, pentru
ambutisare adâncă, cu modul de elasticitate ridicat, etc.
CUPRUL ŞI ALIAJELE CU BAZĂ DE CUPRU
Cuprul şi aliajele sale sunt clasificate în nouă grupe principale, astfel:
1. Cupru de puritate tehnica ce contine minim 99,3% Cu
2. Aliaje de cupru care contin pana la 5% elemente de aliere
3. Alame (aliaje de cupru cu zinc), care contin pana la 40% Zn
4. Bronzuri fosforoase (aliaje de cupru cu staniu), care contin pana la 10%, Sn si 0,2% P
5. Bronzuri de aluminiu (aliaje de cupru cu aluminiu), care contin pana la 10% Al
6. Bronzuri de siliciu (aliaje de cupru cu siliciu), care contin pana la 3% Si
7. Aliaje de cupru-nichel, care contin pana la 30% Ni
8. Aliaje cupru-zinc-nichel (alpaca), care contin pana la 7% Zn si 18% Ni
9. Aliaje speciale, care contin elemente de aliere introduse
Bronzuri simple Cu-Sn
(bronze eng.)
Bronzurile cu un conţinut de
până la 14% Sn au o structură
monofazică – soluţie solidă α de
Sn în Cu. În stare turnată aspectul
este dendridic, iar în stare
recoaptă aspectul grăunţilor este
poliedric. Bronzurile cu un
conţinut de peste 14% Sn au o
structură bifazică – soluţie solidă
α şi un amestec mecanic
(eutectoid) α + δ .

Structura bronzurilor speciale

Structura acestora depinde de
elementele principale de aliere .
Ea poate fi monofazică sau
bifazică. Structurile monofazice
sunt formate din soluţii solide, iar
cele bifazice dintr-o soluţie solidă
moale şi unul sau mai mulţi
constituenţi duri.
 Bronzurile cu un conţinut
de peste 14% Sn au o
structură bifazică: soluţie
solidă α şi un amestec
mecanic (eutectoid) α + δ

Diagrama Cu-Sn: 7 soluţii solide, 3 peritectice, 1 eutectoid

α – Cu(Sn) (max.16%Sn / 586˚C, scade la ~ 1.3%Sn la răcire f. lentă);
β – soluţie solidă pe baza compusului Cu 5Sn (rap. electronic 3/2), retea c.v.c.
δ - soluţie solidă pe baza compusului Cu 31Sn8 (rap. electronic 21/13), retea cubic complex;
ε - soluţie solidă pe baza compusului Cu 3Sn (rap. electronic 7/4), retea hexagonal compact;
η – [compus CuSn]
ω – soluţie solidă Sn(Cu)
Aliajele industriale conţin max. 25-30%Sn; structură α sau α + (α+δ);
Eutectoidul apare peste 5% Sn
Cu 80, Sn 20 (wt%) A good example of dendritic solidification, which occurs when the
solidification front becomes unstable with respect to small
Processing: Cast, annealed 530 ºC, perturbations. This results in the growth of the perturbations,
waterquenched producing dendrites (from the Greek for tree). The variation in colour
across the micrograph indicates that the cooling was sufficiently rapid
to prevent solid state diffusion and hence a concentration variation.
This phenomena is known as coring.
Cu 85, Sn 15 (wt%) Subsequent to casting this sample was subject to an annealing
treatment which served to recrystallise the sample. Evidence of this
Processing: Annealed can be found in the annealing twins visible in several of the grains.
These are a consequence of growth accidents during recrystallisation.
Their shape is determined by the need to minimise interfacial energy.
There is no strain energy associated with such twins and hence they
do not have pointed ends.
 Department of Mat.Science and Metallurgy,
University of Cambridge
Al 75, Cu 25 (wt%), hypoeutectic alloy, Etched in sodium hydroxide solution
Sand cast
Bronzurile cu Al au rezistenţă mecanică ridicată, rezistenţă
bună la coroziune şi la temperaturi ridicate (300-400°C) find
utilizate în special la recipienţi cu rezistenţă ridicată la
coroziune.
Bronzurile cu Al sunt folosite pentru combinarea
caracteristicilor excelente de rezistenţă la coroziune si
rezistenţă înaltă la uzură. Bronzurile cu Al sunt călite si
revenite, fiind utilizate in aplicaţii în mediul marin,
componente pentru pompe, supape de manipulare,
apele acide din mină, acizi şi fluide rezultate din
procese industriale, rulmenţi şi maşini unelte cu
caracteristici de sudabilitate bune.
Bronzuri cu Al

Dendritele de culoare albă s-au

separat din fază L şi sunt soluţie
solidă de aluminiu (Al). Spaţiul
interdendritic este eutectic
format din Al - Al2Cu.
Cantităţile de faze din structură
pot fi determinate cu regula
pârghiei pentru temperatura
eutectică, în funcţie de
compoziţia chimică. Dendritele
de Al sunt delimitate de eutectic
printr-un strat subţire de Al2Cu
care înconjoară uniform faza Al.
The ”Tsar Cannon.” The emperor of Russia
ordered the casting of this gigantic bronze
cannon in 1586. Its tube weighs 40 tons. It
was intended for defense of the Kremlin in
Moscow, but it was never fired.
Alamele (Brass – eng.)
Alamele sunt cele mai răspândite aliaje ale cuprului. Se pot distinge două mari clase :
1. alame simple binare Cu-Zn;
2. alame speciale complexe care pe lângă Cu şi Zn mai conţin şi alte elemente de aliere
pentru a le îmbunătăţi proprietăţile;

Diagrama de echilibru a sistemului de aliaje Cu-Zn se compune din cinci diagrame

peritectice simple din care rezultă şase faze distincte şi anume : α, β, γ, α, ε, ς, în
ordinea crescândă a conţinutului de zinc.
La temperatura ambiantă structura alamelor poate fi :
• monofazică până la 37% Zn – alcătuită din soluţia solidă α de Zn dizolvat în Cu. Structura
poate să fie dendridică (la răcirea cu viteză mare) sau poliedrică (răcirea cu viteză mică).
Aceste alame sunt plastice şi se pot deforma la rece. Ele se folosesc pentru fabricarea
tuburilor, ţevilor, radiatoarelor, etc.
• bifazică (între 37-46 % Zn) – este alcătuită dintr-o soluţie solidă α şi o soluţie solidă
intermediară β pe baza compusului electronic CuZn. Se pot prelucra numai la cald
deoarece sunt dure şi fragile.
• Alamele cu peste 47% Zn nu mai prezintă interes din punct de vedere practic deoarece din
cauza compuşilor intermediari (γ, δ, ε, ς) au o fragilitate mare. Se folosesc pentru
fabricarea pieselor care se prelucrează prin aşchiere (şuruburi, roţi dinţate, etc.).
 sol. solidă
compus
electronic sol. solidă
CuZn compus
soluţie solidă electronic
Cu(Zn) Cu5Zn8

Reţea
cubic Sol.solidă Zn(Cu)
complex compus h.c.
electronic
CuZn3
Reţea h.c.
 sol. solidă
compus
electronic
Cu5Zn8

Reţea
cubic
complex
Sol.solidă
compus
electronic
CuZn3
Reţea h.c.

Cu5Zn8 (raport electronic 21/13)

This sample has been air cooled. The fast cooling rate changes the Cu 60, Zn 40 (wt%) brass,
morphology to a 'basket weave' appearance known as a
Widmanstätten microstructure
Widmanstätten microstructure. The α phase precipitates out of
the single β phase during cooling to give α plates in a β matrix. The
plates form in order to minimise strain energy.
 Cu 70, Zn 30 (wt%) brass
partial recrystallisation - annealing twins

Processing Annealed, cold rolled 50% and

annealed again for 30 minutes at 800 °C.

This sample was annealed and 50% cold

rolled, with subsequent annealing for 30
minutes at 800 °C. The high annealing
temperature raises the rate of growth of
the recrystallised grains giving a single a
phase containing annealing twins (macle
de recoacere).
 Processing: Chill cast.
Cu 70, Zn 30 (approx), An good example of dendritic solidification, which occurs when the
Pb 1.3, Sn 0.5-1.0 (wt%) solidification front becomes unstable with respect to small perturbations.
This results in the growth of the perturbations, producing dendrites. The
variation in colour across the micrograph indicates that the cooling was
sufficiently rapid to prevent solid state diffusion and hence a concentration
variation. This phenomena is known as coring.
 Annealing causes the alloy to recrystallise and grow. This
Cu 70, Zn 30 results in a single a phase containing annealing twins.
Processing: Cast annealed
Twin boundaries in brass
This combat cartridge with a lead-
free projectile and a non-toxic
primer is an important milestone in
the history of ammunition
development. Neither bismuth nor
tungsten are used for the lead-free
FMJ projectile. They are
substituted by a special design
based on two tombak (Cu/Zn-
alloy) liners slid into each other.
ALIAJELE ALUMINIULUI Aliajele de Al nedurificabile prin
tratament termic constituie un
Clasificare : grup de materiale la care se pot
Din punct de vedere al prelucrării aliajele de aluminiu se mări caracteristicile de rezistenţă
clasifică astfel : mecanică prin deformare plastică
la rece sau prin aliere, pentru
1. aliaje deformabile consolidarea prin soluţii solide.

2. aliaje de turnătorie Acestea diferă de aliajele de

aluminiu tratabile termic prin
După capacitatea lor de tratament termic se clasifică în :
aceea că sunt incapabile să
1. aliaje care nu se pot durifica prin tratament termic formeze precipitate de fază
secundară pentru consolidarea
2. aliaje care se pot durifica prin tratament termic. matricei metalice de bază. Din
această cauză, valorile
Principalele sisteme cu bază de aluminiu sunt : Al-Si caracteristicelor mecanice care pot
(siluminuri), Al-Mg (duraluminurile), Al-Cu, Al-Ag, fi obţinute sunt inferioare celor ale
Al-Be, Al-Ti, Al-Ni, Al-Zn. aliajelor tratabile termic.
 CLASIFICAREA ALIAJELOR DE ALUMINIU DEFORMABILE
Există o mare diversitate a aliajelor de
aluminiu, în funcţie de grupele Simbolizare Limita de curgere
principale de aliere şi de modul de A.A Rp0,2, MPa
Simbolizare Tipul de aliaj,
Aluminium
consolidare (prin deformare plastică sau I.S.O. elemente de
Association
prin tratamente termice). aproximativa aliere Necălit Supercălit

Principalele grupe de aliaje ale 1XXX

aluminiului, în funcţie de clasele de Electrice,
aliere sunt:: termice, Al XX.X Nealiat < 40 -
1.aluminiu nealiat; conductivitat
e
2.aluminiu - cupru;
3.aluminiu - mangan; 2XXX
AlCu XX Cu < 140 250 - 600
Imbatrinire
4.aluminiu - siliciu;
3XXX
5.aluminiu - magneziu; AlMn XX Mn < 60 -
Deformabile
6.aluminiu - siliciu - magneziu;
4XXX 70 -
7.aluminiu - zinc; Brazare, AlSi XX Si -
8.aluminiu – staniu; 180
Mat. adaos
9.alte tipuri de aliaje de aluminiu. 5XXX 35 -
Rezistente AlMg XX Mg -
125
În Europa, clasificarea aliajelor de dupa sudare
aluminiu se face în mod frecvent după 6XXX
AlMgSi XX Si - Mg < 110 150 - 400
normele Asociaţiei Internaţionale a Extrudare
Aluminiului (AA), care a creat un 7XXX < 140 220 - 800
AlZn XX Zn
Rezistente
sistem de clasificare alcătuit din opt
grupe diferite, în funcţie de principalele alte elemente - -
Tratabile
8XXX termic
AlSn XX
elemente de aliere. (Fe, Ni)

Mecanismul de durificare prin
precipitare
Pentru a realiza durificarea prin precipitare,
aliajul este încălzit deasupra temperaturii de
transformare (punctul 1) pentru a se obţine o
soluţie solidă α omogenă, prin dizolvarea
fazei secundare ϴ şi eliminarea segregaţiilor
chimice.
Odată atinsă temperatura de solubilizare,
aliajul este răcit cu viteză mare de răcire,
pentru a împiedica procesul de difuzie a
atomilor către potenţialii germeni de
nucleaţie.
Se obţine o soluţie solidă αss suprasaturată,
care printr-o încălzire corespunzătoare
punctului 3, inferioară temperaturii de
transformare permite atomilor să difuzeze pe
distanţe scurte. Deoarece faza α ss este
instabilă termodinamic, suprasaturată cu
atomi de cupru, aceştia difuzează din soluţia
solidă spre limita de grăunte unde formează
precipitate fine de Al2Cu. Precipitările de
compus chimic împiedică deplasarea
dislocaţiilor în matricea cristalină de bază,
producându-se durificarea aliajului. Cu cât
precipitările sunt mai fine, cu atât cresc
caracteristicile de rezistenţă mecanică.
MECANISMUL DE DURIFICARE PRIN PRECIPITARE
Aliajele Al-Si (Siluminuri) – au până la 20 % siliciu
Aliajele cu bază de aluminiu cu procente mari de Si sunt aliaje de turnătorie. Aceste
aliaje conţin în special 11-13% siliciu şi se caracterizează prin proprietăţi foarte
bune de turnare, sudabilitate oxiacetilenică bună, rezistă la coroziune mai bine
decât aluminiul.
Ele pot fi :
1. hipoeutectice cu conţinut de 5-10% Si. Se folosesc mai rar ca şi aliaje binare,
fiind aliate în special cu Fe (0,8-2%). Au tenacitate bună şi rezistenţă la
coroziune bună.
2. hipereutectice cu cunţinut de 11-13,5% Si . Acestea se utilizează pentru
turnarea unor piese cum ar fi pistoanele pentru motoare.
Structura unui silumin turnat nemodificat cu ~ 13% Si este formată din cristale de
siliciu primar şi o matrice eutectică . Dacă aliajul este modificat (în general cu
Na) structura este formată din dendrite de culoare deschisă pe un fond globular
fin eutectic. – diagrama Al-Si.
This sample is a casting alloy of eutectic composition. The microstructure has
been refined by modification through the addition of a small amount of sodium
to the alloy composition. The large silicon plates have been altered to a more
favourable fibrous form, leading to an enhancement of the mechanical properties
due to the refinement of the microstructure. There is also a change to a planar
interface during solidification, which minimises porosity in the casting.