Biletul 1

1.calire la suprafata
2.simbolizare numerica
3.CuSn14

Biletul 2
1.Carburarea (Cementarea)
2.Oteluri de uz general
3.CuSn4

Biletul 3
1.Calirea de punere in solutie si imbatranirea aliajelor neferoase.
2.Oteluri de tratamente termice
3. CuZn39Pb2

Biletul 4

1.Carbonitrurarea și cianizarea

2.Otelurile pentru scule.

3.CuZn5.

Biletul 5
1.calirea si revenirea fontelor cenusii
2.oteluri rapide
3.CuZn36

Biletul 6 
1.Temperatura de incalzire si viteza de incalzire la calire
2.Oteluri inoxidabile si refractare
3.X210Cr12

Biletul 7
1.Reciacerea otelurilor
2.Aluminiu și aliaje de turnătorie
3.S235

Biletul 8
1.Viteza de racire la calire Al

2.Aliaje deformabile

Biletul 9
1.Revenirea
2.alame 
3.G17CrMo5-5

Bilet 10
1. Procedee de calire volumica
2. Bronzuri
3. Analizati materialul x10CrNi 18-8

Bilet 11
1.Nitrurarea
2.Titanul si aliajele de titan
3.Calculcati X210CrW12

Biletul 12 
1 calibilitatea otelurilor
2 materiale ceramice 
3 analizarea mat ATNSi2Zg

Biletul 13
1.Calculul timpului de calire
2.Materiale Polimerice
3.Ti?Al4V

Bilet 14
1. Tratamente termice 
2. Materiale compozite
3. C45
Biletul 1
1.calire la suprafata
2.simbolizare numerica
3.CuSn14

1.Se foloseste in situatii in care sunt necesare caracteristici mecanice ridicate

numai la suprafata aliajului (duritate si rez la uzura), este un tratament care
imbunatateste propr de supraf asigurandu-se implicit si tenacitatea piesei. Pt ca
miezul nu este supus tratamentului, se elimina dezavantajul major al calirii si
anume tenacitate scazuta.Efectuarea unei caliri superficial implica incalzirea
rapida a strat de supraf utilizandu-se in acest scop energii concentrate de 2-
50kW/cm patrat. Duratele de incalz sunt reduse de ordinal sec. De aceea
obtinerea unei austenite omogene necesita ridicarea temp de incalz comp cu
cazul calirii volumice

2. Simb numerice au un nr fix de cifre. Fiecare simbolizare se refera la o singura

marca de otel. Structura unei astfel de simbolizari 1.XX YY(YY). 1=grupa de
metal, XX=grupa de otel (95 de grupe). YY(YY)=nr de ordine al otelului

3.STRUCTURA BIFAZICA CU 14%SN, MATERIALE ANTIFRICTIUNE, UZURA

LENTA

Biletul 2
1.Carburarea (Cementarea)
2.Oteluri de uz general
3.CuSn4
1.ESTE UN TRATAMENT TERMICHIMIC APLICAT OTELURILOR
CARBON SAU SLAB ALIATE CU UN CONTINUT SCAZUT IN CARBON
(MAX 0.25%) MEDIUL DE CARBURARE POATE FI SOLID LICHID SAU
GAZOS.TEMPERATURA DE DESFASURARE A PROCESULUI SE ALEGE
IN DOMENIUL AUSTENITIC, IN FUNCTIE DE MEDIUL DE CARBURARE
ALES, DE DIM PIESELOR SI DE ADANCIMEA DE STRAT (850-1050*C).
DURATA SE STABILESTE IN FUNCTIE DE TEMP

2.Se uitilizeaza fara a mai suferii tratamente termice. Ele contin si

elemente d eadaos (siliciu, mangan) ca si ageti dezoxidanti precum si
elem insotitoare/impuritati (sulf fostfor) datorate elaborarii acestuia.
Se poate face o dezoxidare suplimentara realizata cu aj sil mang si al,
acestea imbunatatind propr otelului. (sudabilitate, ductibilitate,
tenacitate)

3. CuSn4

Sunt bune la fabricarea membranelor elastic, armaturi, piese industrie

chimica, contine 4% staniu

Biletul 3
1.Calirea de punere in solutie si imbatranirea aliajelor neferoase.
2.Oteluri de tratamente termice
3. CuZn39Pb2

1.Calirea de punere in sol are ca scop dizolvarea complete a fazelor scundare

rezultand o solutie solida suprasaturata. Aliajele supuse durificarii prin
imbatranire prezinta in stare de ech o solutie solida si faze secundare de tipul
compusilor chimici, Temp joaca rol central.In timpul incalz se urm dizolvarea
fazelor sec in sol solida.Daca temp este scazuta exista riscul dizolvari
incomplete a fazelor sec. Daca e prea ridicata riscul de topire zonala.Durata de
mentinere depinde de natura aliajului.

2.Includ maj marcilor dn clasa ot aliate special, si caeva nealiate special.

Destinate in principal conf de piese, comp pt contructii de masini. Grupate in
functie de %C: cementare si de imbunatatire. Ot de CEMENTARE sunt supuse
tratam chimic de carburare urmat de calire si revenire joasa. (ex. Bucse, bolturi,
tije, supape, roti dintate (rez mare la uzura, oboseala, contact)). Ot de
imbunatatire se trat termic prin calire si revenire inalta- piese slab si mediu
solicitate (discuri, arbori, came, pene )

3.Aliaj al cuprului cu 39%zn si 2%pb alama pt turnatorie. Se toarna usual in

amestecul de formare, in cochilie, rar sub presiune.

Biletul 4

1.Carbonitrurarea și cianizarea

2.Otelurile pentru scule.

3.CuZn5.

1.Este un trat termoch de imbogatire simultana cu carbon si azot a strat

superficial. El are loc fie in medii lichide (cianizare) fie in medii gazoase
(carbonitrurare). 0.2-0.4%C 820-860*C in bai de saruri ce contin cianuri, timp de
cateva ore. Racirea se face n medii ce asigura calirea directa.Se aplica pieselor
de dim mici cu scopul de a marii duritatea rez la oboseala si rez la presiunea d
econtact.

2.Ot de scule sunt marcile de otel destinate conf sculelor. Sculele servesc la
obtinerea formei finale a materialului prin procedee tehnologice de aschiere
(strunjire frezare gaurire etc), def plastic la rece sau la cald (stantare, forjare,
ambutisare , prin turnare (forme permanente de curnare sunt considerate scule)..
Solicitarile la care sunt supuse acesea in timpul utilizxarii sunt exrem de variate,
depinzand de cond concrete de utilizare=> otelul trebuie sa prezinte o serie de
caract de exploatare (dur ,rez la uzare, stabilitatea formei si dim, absenta
fragilitatii etc)

3.Alama monofazica, utilizate la deformari plastice la rece Cu+zn5%

Biletul 5
1.calirea si revenirea fontelor cenusii
2.oteluri rapide
3.CuZn36

1.Imbunatateste rezistenta la uzare si duritatea fontelor cenusii. Calirea fontelor

duce la duritati ridicate 450-600HB, insa rez meec este redusa dat tens interne f
mari rezultate in urma tratam.Revenirea se aplica imd dupa calire,. Pt a asigura o
duritate si rez la uzare temp de rev se allege intre 350-400*C, desi se mareste
rezistenta la tractiune nu este recomandata intrucat provoaca scadere mare a
duritatii si riscul declansarii fagilizarii.

2.Otel rap sunt destinate in mod deosebit prelucrarii prin aschiere cu viteze mari,
acestea sunt inalt aliate continand: cr, w,v,mo. Dat continutului ridicat de
elemente de aliere, punctual de transf eutectoida este plasat la 0.25%C.

3. Alame deformabila la cald cu 36% zn, aschiabilitate foarte buna se util la conf
prin aschiere de bucse axe lagare tije piulite.

Biletul 6 
1.Temperatura de incalzire si viteza de incalzire la calire
2.Oteluri inoxidabile si refractare
3.X210Cr12

1.Viteza de incalzire adoptata trb sa fie inferioara celei admisibile. Vit admisibila
de incalzire se calculeaza din conditia de evitare a producerii tensiunilor termice
mai mari decat rezistenta admisibila a mat. Temp de incalzire repr unul din
param tehno cei mai imp la calire. Se allege in functie de pozitia temperaturilor
critice de transformare. Domeniul optim de incalz pt oteluri este det in functie
de pozitia pct AC1 si AC3
2.Sunt ot aliate special. Se grupeaza in marci de oteluri inalt aliate, rezistente la
coroziune, dpdv al comp chimice conditia ca un otel sa aiba character inox este
ca el sa prez max 0.45%C si peste 12%Cr. Rez la coroziune este data astfel de
pelicula de oxizi de crom compacta aderenta si rezistenta ce se form la supraf
pieselor

3.Este un otel aliat cu un continut mediu in carbon de 2.1% si 12%crom

Biletul 7
1.Reciacerea otelurilor
2.Aluminiu și aliaje de turnătorie
3.S235

1.Recoaceerea este un tratament termic preliminary. Scopul recoacerii este

reducerea sau chiar eliminarea def prov de prelucrarile anterioare ca de ex
:Struc de turnare dendritice, ecruisaje, tens interne si asigurarea struct de echi
lcare sa confere atat prop tehno optime semifab (aschiab si deformabilitatea)
precum si conditiile aplic corecte de tratam term finale. Vit de incalzire reduse,
temp de incalz se allege in funtie de tipul trat term, durata de mentinere repr
timpul nec pt uniformizarea temp. Recoacere d eomogenizare, normalizare,rec
completa,incomplete, de detensionare, globulizare, recristalizare

2.Aliajele pe baza de AL sunt num aliaje usoare. Ele repr o cat de material a
caror principal calitate o constituie greutatea specifica f mica, ceea ce le face
indispensabile, de ex, la fabr comp si struct din Indus aeronautica autoveh a
mecanicii fine etc. Ali de Al ocupa dupa oteluri al 2 loc in ceea ce priv productia
si consumul de material met. Greutatea specif este de aprox 3 ori mai mica
decat la Fe.

Alia de turn se caract printr-o excelenta curgere, temp de topire joasa, absenta
frmarii retasurii si o buna reparative a porozitatii. Prez elem de aliere este
specifica intrucat fav dimin interv de solidif, coborarea pct de top, si obt unei
cant inseminate de eutectic.
3. Este un otel de constructii cu o valoare minima a lim la curgere de 235
N/mm^2 avand garantata o enr de rupere de 40J la -20*c in stare normalizata si
rez in medii corozive. Produsul din otel este acoperit electrolytic cu staniu.

Biletul 9
1.Revenirea
2.alame 
3.G17CrMo5-5

1.Este un tratam termic secundar ce se aplcia otelurilor in stare calita la temp

cupr intre 150-650*c.Consta in reducerea tens interne aparute la calire si real
propri de exploatare impuse produsului.Viteza de incalz joaca rol minor,avand in
vede temp de incalzire utilizate.Mediile de racier nu influenteaza seminificativ
prod.Temperatura de incalzire si durata de mentinere joaca cel mai imp rol.
Stabilirea param se face pe cale experimental.Rev poate fii inalta (500-
650C),joasa(150-250), medie(350-500)

2.Sunt aliaje Cu Zn in care pt aplicatiile industrial continutul de zinc nu

depaseste 45%. Mai prezinta uneori Mn, Pb,Staniu, Al,Fe,etc numindu-se alame
speciale sau aliate.Rez mec se imbunatateste prin aliere cu Mn,Ni,Fe,Al, iar rez
la coroz prin alierea cu staniu (aprox !%)

3. Otel aliat turnat cu un cont mediu de carb de 0,17% si un cont mediu de crom
de 1,25% si molibden de 0,5%.

Bilet 10
1. Procedee de calire volumica
2. Bronzuri
3. Analizati materialul x10CrNi 18-8

1.Calire directa consta in racirea de la temp de austenitizare intr-un mediu ce

asigura o vit de racier super celei critice. Este cun si sub numele de calire
clasica sau continua. Calirea intrerupta (cal in 2 medii) impune racirea intr-un
mediu ce asig o vit de racier m mare decat cea critica pana la o anumita temp
dupa care se continua racirea intr-un alt mediu ce prez o vt de racier mai mica.
Calirea la frig se aplica otelurilor carbon cu peste 0,5%C si maj ote aliate ce au
tempoeratura Mf sub 0*c. Calirea in trepte elimina dezavantajele calirii
intrerupte, prod se mentine in baie de saruri sau ulei a caror temp este usor sup
temp Ms. Calirea izoterma se efectueaza in aceleasi cond ca si racirea in trepte

2.Aliajele Cu cu Sn, Al. Si, Mn, Be (fara zinc). Cu-Sn sunt cele mai utilizate aliaje
ale Cu. Cun sub denumirea de bronzuri sau bronzuri de staniu. Bronzurile pentru
tunratorie se uitilzeaza pe scara larga avand fluiditate ridicata, contractie micasi
tend redusa de a dizolva gazelle.

3.Otel inox austenitic nu prez transf structural la incalzire sau racier.

Bilet 11
1.Nitrurarea
2.Titanul si aliajele de titan
3.Calculcati X210CrW12

1.Este un tratam termoch ce consta in imbog cu azot a strat superf. Solubilitatea

azotului in Fe este de maxim 0,4% la aprox 600*C.Nitrurarea in mediu gazos
foloseste Amoniacul, 500-520*C. Lichid-bai de saruri, 550-570*C. Mai exista Nitr
in plasma si nitr ionica, bazate pe principiul descarcarii luminii intr-o atm
rarefiata.
2.Titanul are 3 grupe, alfa, beta si alfa+beta. Alfa: elem de aliere stabilizeaza
faza alfa ridica temp de transf polimorfa(Al, M, C, O, Germaniu. BETA: elem in
care alierea stab faza Beta coboara temp de transormarepolimorfa. Vanadiu
molib . ALF+BET: prezinta struct bifazica, continand inafara de Al si elem stab
fazei BETA(Cr, Fe) in prop de 2-4%

Biletul 12 
1 calibilitatea otelurilor
2 materiale ceramice 
3 analizarea mat ATNSi2Zg

1.Calibilitatea repr cap unui aliaj de a preznta o trasf martensitica in conditii de

racier date. Intrucat pe sect unui produs vit de racier scade de la supraf la
centru, va rez ca doar o anumita grosime a suferit transf mart. Gros start cal =
50% martensita si 50% bainita/perlita(struct semimartensitica). Indicii de
apreciere ai calib sunt viteza critica de calire,diam critic, lungimea critica de
calirea.

2.Sticla,cimenturi, betoane,etc.Ceram repr o clasa de mat util de om din cele mai

vchi timpuri. Rocile sunt material ceramic natural., primele ceram sintetice au
fost argilele arse fol ca obiecte de uz casnic. Sticla este mat ceramic pe baza de
silice SIO2. Sticla comerciala este alc din 70%SiO2, 10CaO, 15Na2O.Cimenturile
si bet sunt cons mat de constr urmare a utilize lor totalitate in acest domeniu

3.ATN=Aliajhe de aluminiu turnate in ame