4.

Studiu, proiectarea şi realizarea circuitului hidraulic de

reţea de conducte ramificate şi buclate cu 2 pompe legate în
serie sau în paralel şi aparatele de măsură aferente.

Obiective urmărite. Realizarea unei staţii de pompare de laborator care să permită

simularea în laborator, la scară redusă a unei staţii de pompare reale care alimentează cu apă un
cartier de locuinţe dintr-o localitate urbană. Reţeaua de alimentare poate fi ramificată, inelară sau
combinat ramificată cu inelară. Locuinţele sunt dispuse la nivele (altitudini) diferite astfel că
înălţimea geometrică de pompare se modifică funcţie de consumatori. Existenţa unui vas de
compensare cu suprafaţă liberă sau închis cu pernă de aer face ca sistemul de pompare să facă
faţă vârfurilor de consum pentru perioade relativ scurte.
Alimentarea staţiei de pompare se face cu 2 pompe cu turaţie variabilă, de mărimi diferite
care prin cuplarea în serie, paralel sau singular fiecare din ele pot acoperi o mare gamă de debite
şi înălţimi de pompare.
Consumatorii din reţea „intră în funcţiune” în mod aleatoriu, rămân în consum un timp ales
aleatoriu, după care ies din consum, astfel că tot timpul vor fi consumatori în reţea numai că
numărul lor şi timpii lor activi se modifică secvenţial sau continuu pentru un interval de testare
dat.
Întregul sistem se poate cupla la un calculator prin intermediul unor senzori, placă de achiziţii
de date de la senzorii din reţea şi programe de coordonare automată a consumatorilor şi a turaţiei
pompelor astfel încât eficienţa energetică a sistemului să fie maximă. Sintetizând cele prezentate
se pot enunţa următoarele obiective:
- Simularea la scară redusă a unei staţii de pompare care alimentează un cartier de locuinţe.
- Utilizarea de reţele de alimentare ramificate, buclate sau combinarea celor două.
- Compensarea debitului în sistemul de alimentare cu apă prin vas de compensare cu suprafaţă
liberă sau cu pernă de aer (hidrofor).
- Alimentarea staţie de pompare cu 2 pompe de mărimi diferite, cu turaţie variabilă ce se pot
cupla în serie, paralel sau singular fiecare din ele.
- Consumatori cu debite de consum variabile, activare aleatorie şi timp de activare variabil.
- Modificarea reală a înălţimii statice de pompare.
Concepţia staţiei de pompare multifuncţionale de laborator. Având în vedere
obiectivele urmărite prin realizarea acestei staţii de pompare multifuncţionale şi de spaţiul
disponibil din Laboratorul de pompe de la catedra de Maşini Hidraulice de la Universitatea
"Politehnica" Timişoara a fost gândită dezvoltarea ei pe verticală până la înălţimea de 6,5 m, pe o
suprafaţă de aprox. 15 m2 (3x5 m). În acest sens instalaţia hidraulică propriu-zisă se sprijină pe o
structură cadru suport cu 3 nivele + zona de bază (la nivelul pardoselii).
Cadrul suport al instalaţiei a fost descris în raportările anterioare. Accesul la nivelul 1 se face
cu o scară mobilă din lateral, înălţimea fiind de 1,5 m. La celelalte nivele s-au prevăzut spaţii de
acces decupate în platforma de susţinere având dimensiunile necesare accesului unei persoane
normale. Urcarea se face tot cu o scară mobilă de 2,5 m (diferenţa de nivel fiind de 2 m). Arealul
de lucru al fiecărui nivel este un dreptunghi cu laturile de 3,5 m şi 2,5 m.
Reţeaua de conducte se sprijină pe platforma fiecărui nivel şi cu legături pe verticală între
etaje prin exteriorul cadrului suport. Astfel la nivelul de bază, cu fixare pe grătarele din profile I-
80 existente şi cu dimensiunea de 1x2 m se vor amplasa pompele cu turaţia variabilă. Acestea
sunt:
- Pompa I, centrifugă, multietajată cu turaţie variabilă continuu, tip WILO COR-1 MVIE 803-
2G-GE-RBI
- Pompa II, centrifugă, multietajată cu turaţie variabilă continuu, tip WILO COR-1 MVIE 204-
2G-GE-RBI.
Cele 2 pompe sunt de aceeaşi categorie constructivă şi funcţională. Ele diferă prin debit şi
înălţimi de pompare nominale. La acest nivel se va realiza o reţea de conexiuni între cele două
pompe astfel încât să poată fi realizată alimentarea reţelei de la nivelele superioare cu pompele
cuplate în serie sau paralel, sau individual fiecare, rezultând deci patru variante de alimentare
(fig. 4.1).

Pagina 1 din 46
 Fig. 4.1. Schema instalaţiei de la nivelul de bază cu cele 2 pompe cuplabile în serie şi în paralel.

În scop experimental (eventual şi didactic) reţeaua de conectare a pompelor poate fi

prevăzută cu senzori pentru debit şi presiune, putându-se determina caracteristicile pompelor
cuplate în serie sau paralel sau individual pentru fiecare pompă utilizând un soft adecvat.
Alimentarea întregii staţiuni se face dintr-un rezervor de inox de 1 m 3 care odată umplut cu
apă dă independenţă de lucru nelimitată, iar apa vehiculată în reţelele de conducte revine în
rezervor prin curgere gravitaţională.
La nivelele 1 şi 2 sunt prevăzute reţele de conducte. Structura lor va fi conform figurii 4.1
din Raportul RST sept 2009. Se observă că sunt combinate reţele inelare şi reţele ramificate. Vor
fi prevăzute elemente de separaţie astfel încât să se poată simula funcţionarea separată a unei
reţele ramificate sau inelare sau cele 2 combinate (fig. 4.2). De asemenea reţelele de la nivelul 2
se vor putea cupla în diverse variante cu reţelele de la nivelul 1. Fiecare consumator din reţea va
deversa apa într-o reţea de drenaj, care apă apoi se va scurge gravitaţional în rezervorul de
alimentare. Spaţiul ocupat de reţelele de conducte va fi de 2x3 m.
Monitorizarea debitului la fiecare consumator se face cu debitmetre de tip rotametru, iar la
baza fiecărei conducte de alimentare se conectează un manometru prin care se urmăreşte
presiunea asigurată la fiecare consumator(Secțiunea A-A din fig. 4.2). În punctele de conectare a
manometrelor pot fi montaţi senzori de presiune în cazul realizării variantei automatizate a staţie
de pompare.
După cum se observă din fig. 4.2, laturile tronsoanelor de conducte nu diferă semnificativ şi
au lungimi mult mai mici decât conductele reale de pe teren. Pentru a simula conducte reale de
anumite lungimi s-au introdus pe fiecare latură elemente de obturare care vor disipa energetic cât
o conductă de acelaşi tip, dar mult mai lungă. La conductele din reţelele inelare, obturatoarele se
aleg astfel încât să aibă acelaşi coeficient de pierderi hidraulice în ambele sensuri de curgere. În
nodurile cheie presiunile vor putea fi urmărite cu manometre clasice.
La nivelul 3 (fig. 4.3) se instalează rezervorul de compensare cu plutitor pentru menţinerea
nivelului constant. Ca măsură de siguranţă la prea plin s-a prevăzut o conductă de retur prin care
se recuperează surplusul de apă accidental în caz că ventilul de prea plin se defectează. Se evită
inundarea zonei care ar putea duce la electrocutarea persoanelor participante la măsurători.

Pagina 2 din 46
Fig. 4.2. Schema reţelei de conducte de la nivelul 1 (conducte de alimentare şi conducte de retur)

Fig. 4.3. Reţeaua de conducte de retur care captează apa de la consumatorii din reţea,
preaplinul de la rezervorul de compensare şi o conduce înapoi în rezervorul de compensare.
Staţia de pompare este destinată cercetării ştiinţifice şi lucrărilor de laborator pentru
studenţii de la ciclul de licenţă şi master, în cazul unei exploatări simplificate.

Pagina 3 din 46
 Dacă se impune o strategie de exploatare şi de optimizare prin reducerea consumului
energetic atunci poate fi utilizată ca parte experimentală în lucrări de doctorat. Nivelul 2 al
cadrului suport este rezervat unor astfel de dezvoltări, de modelare la scară redusă a unei staţii
de pompare reale, pentru care se solicită un program soft de exploatare optimizată, prin care să
rezulte o economie energetică de cel puţin 20%.
Debitmetrele utilizate sunt:
- Battery-powered turbine flowmeter/totalizer, 1 1/2" NPT(F), 10 to 100 gpm/38 to 380 LPM, Aluminum, Cod
EW-05609-21, debitmetru cu turbină, cu afişaj electronic, DN 1 1/2", 1 buc.
- Battery-powered turbine flowmeter/totalizer, 1" NPT(F), 5 to 50 gpm/18.9 to 190 LPM, Aluminum, Cod EW-
05609-13, debitmetru cu turbină, cu afişaj electronic, DN 1", 1 buc.
- Acrylic In-Line Flowmeter for water, 1/2", 1 to 10 GPM, Cod EW-32445-60, tip rotametru, DN ½”, 38 buc.
Racordurile la rezervorul de alimentare de 1 m 3 au necesitat 4 flanşe cu ştuţuri adaptate racordurilor din
schemă. Desenele lor sunt prezentate în anexă.
Urmând procedura legală de achiziţie a fost prospectată piaţa ofertelor pentru materiale şi
pentru manoperă. Oferta cea mai avantajoasă a fost din partea firmei SC Mecdaf SRL Timişoara,
care a preluat lucrarea şi a finalizat-0 în 17 zile lucrătoare. Lucrările efectuate au fost
preponderent de montaj, asamblări de circuite hidraulice, reazeme, suporţi pentru ţevi. Toate
tronsoanele de ţeavă filetate au necesitat tăieri de filete la faţa locului. În cele ce urmează se
prezintă imagini din timpul montajului staţie de pompare şi din partea finală.

Pagina 4 din 46
4. Analiza domeniului optim de exploatare pentru pompa I,
WILO COR-1 MVIE 204-2G-GE-RBI.

Diagrama colinară s-a determinat pentru 5 curbe H=f(Q), aferente la 5 turaţii semnificative,
respectiv la 100%, 90%, 80%, 70%, 60% din turaţia maximă. Sub 60% din turaţia maximă
înălţimile de pompare devin nesemnificativ de mici şi nu sunt utile în exploatare.
Întreaga procedură s-a desfăşurat succesiv în trei mediii de programare diferite: MathCAD,
Pascal, AutoLISP sub AutoCAD.
În MathCAD s-au reconstruit şi completat curbele primare H=f(Q) şi =f(Q) necesare
construcţiei diagramei colinare. Rezultatele obţinute s-au scris în fişiere de unde apoi au fost
preluate în celelalte programe. Se observă că nu sunt disponibile toate curbele de putere,
respectiv pentru n=90%, n=80% şi n=60%. Acestea s-au determinat prin similitudine din cele
existente la turaţia cea mai apropiată.

4.1. Determinarea curbelor de randament în MathCAD.

Constante generale: g  9.81   1000

Curbele energetice la turatia de 100%

i  0  19 Curba H=f(Q) la turatia de 100%

N  Q100  H100  Q100

i i i i
Q100 
0 0 62.8 i 3.6
1 0.4 62 Q100p  0  0.02 2.06
2 0.8 61
H100p( Q100p)  interp( regress ( Q100 H100 3)  Q100 H100 Q100p)
3 1.2 59.5
4 1.6 58 80
5 2.0 56
6 2.4 54 70
7 2.8 51
8 3.2 48 60
9 3.6 45
10 4.0 41.7 50
H100p ( Q100p )
11 4.4 38
40
12 4.8 33.5 H100i
13 5.2 29 30
14 5.6 24.5
15 6.0 19.5 20
16 6.4 14.5
17 6.8 9 10
18 7.2 3.5
0
19 7.45 0 0 0.31 0.63 0.94 1.25 1.56 1.88 2.19 2.5
Q100p  Q100i

Pagina 5 din 46
i  0  19 Curba P abs=f(Q) la turatia de 100%

N  Q100  P100  Q100

i i i i
Q100 
0 0 0.51 i 3.6
1 0.4 0.55
2 0.8 0.63
P100p( Q100p)  interp( regress ( Q100 P100 7)  Q100 P100 Q100p)
3 1.2 0.72
4 1.6 0.8
1.1
5 2.0 0.87
1
6 2.4 0.925
7 2.8 0.97 0.9
8 3.2 1.0 0.8
9 3.6 1.02 0.7
10 4.0 1.045 P100p ( Q100p ) 0.6
11 4.4 1.065 P100i 0.5
12 4.8 1.08
0.4
13 5.2 1.085
14 5.6 1.08 0.3
15 6.0 1.06 0.2
16 6.4 1.03 0.1
17 6.8 1.0 0
18 7.2 0.97 0 0.25 0.5 0.75 1 1.25 1.5 1.75 2 2.25 2.5
19 7.45 0.94 Q100p  Q100i

Curba =f(Q) la turatia de 100%

  g  Q100p H100p( Q100p) 4 100i 


  g  Q100  H100p Q100
i i 10 4
 100( Q100p) 
P100p( Q100p)
 10 P100p Q100 i   100( 1.08)  43.182

50

45

40

35

30
 100( Q100p )
25
100i
20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2
Q100p  Q100i

Pagina 6 din 46
Curbele energetice la turatia de 90%

i  0  17 Curba H=f(Q) la turatia de 90%

N  Q90  H90  Q90

i i i i
Q90 
i 3.6
0 0 50.5
1 0.4 50.2 0.9 0.9
Q90p  0 0.02  2.06 H90  H90  1.0
2 0.8 49.2 1.0 1.0 i i
3 1.2 48
4 1.6 46.2 H90p( Q90p)  interp( regress ( Q90 H90 3)  Q90 H90 Q90p)
5 2.0 44
6 2.4 41.9 60
7 2.8 39.5
8 3.2 36.3 50
9 3.6 33.5
10 4.0 30.5 40
11 4.4 26.5
12 4.8 22.3 H90p ( Q90p ) 30
13 5.2 17.5
14 5.6 12.8 H90i
20
15 6 8
16 6.4 2.55
10
17 6.6 0

10
0 0.25 0.5 0.75 1 1.25 1.5 1.75 2
Q90p  Q90i

Curba Pabs=f(Q) la turatia de 90% (obtinuta prin transpunere de la turatia de 100%)

Se calculeaza coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 100%

C100 regress ( Q100 P100 7)

Se calculeaza puterile in punctele debitelor transpuse de la turatia de 100% la turatia de 90% utilizand
coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 100%

7  k
P100f( Q90p)   C100k 3  Q90p 1.0   P100p( 0.8)  0.97242 0
  0.9   0 3
k 0 P100f( 0.72)  0.97242
1 3
Se calculeaza puterea transpusa la turatia de 90% 2 7
3 0.511
-4
C100  4 -7.981·10
Xmin  0.8 Ymin  0.98 5 3.939
6 -8.566
Xmax  0.9 2.06 * Ymax 1.05 7 8.632
8 -4.584
9 1.221
10 -0.128

3
P90p( Q90p)  P100f( Q90p)  
0.9 
  0.98 if Q90p  0.8
 1.0 
3
Ymax  Ymin Xmax Ymin  Xmin Ymax
P100f( Q90p)  
0.9 
    Q90p   if Q90p  0.8
  
1.0 Xmax  Xmin Xmax  Xmin 

Pagina 7 din 46
 0.9

0.8

0.7

0.6

0.5
P90p ( Q90p )
0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 0.25 0.5 0.75 1 1.25 1.5 1.75 2
Q90p

Curba =f(Q) la turatia de 90%

 90( Q90p) 
  g  Q90p H90p( Q90p)
 10
4
90i 
i  i  10 4
  g  Q90  H90p Q90

P90p Q90 
P90p( Q90p)  90( 0.95)  43.549
i

50

45

40

35

30
 90( Q90p )
25
90i
20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
Q90p  Q90i

P90  P90p( 0) if i 0
i
i 
  g  Q90  H90p Q90
i 10 4 if i  0
90i P90  0.535
3

Pagina 8 din 46
 0.9

0.8

0.7

0.6

P90p ( Q90p ) 0.5

P90i
0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
Q90p  Q90i

Curbele energetice la turatia de 70%

i  0  13 Curba H=f(Q) la turatia de 70%

N  Q70  H70  Q70

i i i i
Q70 
i 3.6
0 0 30.9
Q70p  0  0.02 1.44
1 0.4 30.5
2 0.8 29.5 H70p( Q70p)  interp( regress ( Q70 H70 3)  Q70 H70 Q70p)
3 1.2 28
4 1.6 26.5 40
5 2.0 24.5
6 2.4 22.5 35
7 2.8 20
8 3.2 17.5 30
9 3.6 14.5
10 4.0 11 25
11 4.4 7.7 H70p ( Q70p )
12 4.8 4 20
H70i
13 5.2 0
15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q70p  Q70i

Pagina 9 din 46
 i  0  13 Curba Pabs=f(Q) la turatia de 70%

N  Q70  P70  Q70

i i i i
Q70 
i 3.6
0 0 0.175
Q70p  0  0.02 1.44
1 0.4 0.2
2 0.8 0.235 P70p( Q70p)  interp( regress ( Q70 P70 7)  Q70 P70 Q70p)
3 1.2 0.27
4 1.6 0.305 0.4
5 2.0 0.33
0.35
6 2.4 0.35
7 2.8 0.37 0.3
8 3.2 0.38
0.25
9 3.6 0.385 P70p ( Q70p )
10 4.0 0.38 0.2
P70i
11 4.4 0.365
0.15
12 4.8 0.345
13 5.2 0.32 0.1

0.05

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q70p  Q70i

Curba =f(Q) la turatia de 70%

 70( Q70p) 
  g Q70p H70p( Q70p)
 10
4
70i 
i  i  10 4
  g Q70  H70p Q70

P70p Q70 
P70p( Q70p)  70( 0.7)  41.842
i

50

45

40

35

30
 70( Q70p )
25
70i
20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q70p  Q70i

Pagina 10 din 46
Curbele energetice la turatia de 80%

i  0  15 Curba H=f(Q) la turatia de 80%

N  Q80  H80  Q80

i i i i
Q80 
i 3.6
0 0 40
0.8 0.8
1 0.4 39.5 Q80p  0  0.02  1.44 H80  H80  1.0
0.7 0.7 i i
2 0.8 38.5
3 1.2 37.5 H80p( Q80p)  interp( regress ( Q80 H80 3)  Q80 H80 Q80p)
4 1.6 36
5 2.0 34 50
6 2.4 32
7 2.8 29.3 40
8 3.2 26.5
9 3.6 23.5 30
10 4.0 20 H80p ( Q80p )
11 4.4 16.5 20
12 4.8 12.7 H80i
13 5.2 8
10
14 5.6 2.9
15 5.8 0
0

10
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q80p  Q80i

Curba Pabs=f(Q) la turatia de 80% (obtinuta prin transpunere de la turatia de 70%)

Se calculeaza coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 70%

C70  regress ( Q70 P70 7)

Se calculeaza puterile in punctele debitelor transpuse de la turatia de 70% la turatia de 80% utilizand
coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 70%
0
7  k 0 3
P70f( Q80p)   C70k 3  Q80p 0.7   P70p( 0.8)  0.37175 1 3
  0.8   2 7
k 0 P70f( 0.72)  0.34512
3 0.175
C70  4 0.11
Se calculeaza puterea transpusa la turatia de 90% 5 1.337
6 -3.696
7 4.905
3
P80p( Q80p)  P70f( Q80p)  
0.8  8 -3.526
  1.00
 0.7  9 1.238
10 -0.159

Pagina 11 din 46
 0.6

0.55

0.5

0.45

0.4

0.35

P80p ( Q80p ) 0.3

0.25

0.2

0.15

0.1

0.05

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q80p

Curba =f(Q) la turatia de 80%

 80( Q80p) 
  g  Q80p H80p( Q80p) 4
 10
80i 
i  i 10 4
  g  Q80  H80p Q80

P80p Q80 
P80p( Q80p)  80( 0.8)  42.578
i

50

45

40

35

30
 80( Q80p )
25
80i

20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
Q80p  Q80i

Pagina 12 din 46
 P80  P80p( 0) if i 0
i
  g  Q80  H80p Q80
i   10 4
i
if i  0
80i P80  0.385
3

0.6
0.55
0.5
0.45
0.4

P80p ( Q80p ) 0.35

0.3
P80i
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6
Q80p  Q80i

Curbele energetice la turatia de 60%

i  0  11 Curba H=f(Q) la turatia de 60%

N  Q60  H60  Q60

i i i i
Q60 
i 3.6
0 0 22.5
0.6 0.6
1 0.4 21.7 Q60p  0  0.02  1.44
2 0.8 20.6 0.7 0.7
3 1.2 19.3 H60p( Q60p)  interp( regress ( Q60 H60 3)  Q60 H60 Q60p)
4 1.6 17.7
30
5 2.0 16
6 2.4 14
7 2.8 11.5 20
8 3.2 9
H60p ( Q60p )
9 3.6 6
10
10 4.0 2.7 H60i
11 4.3 0
0

10
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
Q60p  Q60i

Pagina 13 din 46
 Curba P abs=f(Q) la turatia de 60% (obtinuta prin transpunere de la turatia de 70%)
Se calculeaza coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 70%
C70  regress ( Q70 P70 7) 0
Se calculeaza puterile in punctele debitelor transpuse de la turatia de 70% la turatia 0 3
de 60% utilizand coeficientii polinomului de interpolare a puterii la turatia de 70% 1 3
2 7
3 0.175
7  k
P70f( Q60p)   C70k 3  Q60p 0.7   C70  4 0.11
  0.6   P70p( 0.8)  0.37175 5 1.337
k 0
P70f( 0.72)  0.37614 6 -3.696
7 4.905
Se calculeaza puterea transpusa la turatia de 90%
8 -3.526
3 9 1.238
P60p( Q60p)  P70f( Q60p)  
0.6 
 0.999999999999999999999999 10 -0.159
 0.7 
0.26
0.24
0.22
0.2
0.18
0.16
0.14
P60p ( Q60p )
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4
Q60p

Curba =f(Q) la turatia de 60%

 60( Q60p) 
  g  Q60p H60p( Q60p)
 10
4
60i 
i  i 10 4
  g  Q60  H60p Q60

P60p( Q60p) P60p Q60 i  60( 0.58)  39.747

45

40

35

30

 60( Q60p )25

60i
20

15

10

0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4
Q60p  Q60i

Pagina 14 din 46
 P60  P60p( 0) if i 0
i
  g  Q60  H60p Q60
i   10 4
i
if i  0
60i P60  0.181
3

0.26
0.24
0.22
0.2
0.18
0.16
P60p ( Q60p )
0.14
P60i 0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4
Q60p  Q60i

i  0  25

MQ100  for i  0  19 MQ90  for i  0  17 MQ80  for i  0  15

i i i
MQ100  Q100 MQ90  Q90 MQ80  Q80
i i i i i i
for i  20 25 for i  18 25 for i  16 25
MQ100  0 MQ90  0 MQ80  0
i i i

MQ70  for i  0  13 MQ60  for i  0  11

i i
MQ70  Q70 MQ60  Q60
i i i i
for i  14 25 for i  12 25
MQ70  0 MQ60  0
i i

Pagina 15 din 46
 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0.111 1 0.111 1 0.111 1 0.111 1 0.111
2 0.222 2 0.222 2 0.222 2 0.222 2 0.222
3 0.333 3 0.333 3 0.333 3 0.333 3 0.333
4 0.444 4 0.444 4 0.444 4 0.444 4 0.444
5 0.556 5 0.556 5 0.556 5 0.556 5 0.556
6 0.667 6 0.667 6 0.667 6 0.667 6 0.667
7 0.778 7 0.778 7 0.778 7 0.778 7 0.778
8 0.889 8 0.889 8 0.889 8 0.889 8 0.889
9 1 9 1 9 1 9 1 9 1
10 1.111 10 1.111 10 1.111 10 1.111 10 1.111
11 1.222 11 1.222 11 1.222 11 1.222 11 1.194
MQ100  12 1.333 MQ90  12 1.333 MQ80  12 1.333 MQ70  12 1.333 MQ60  12 0
13 1.444 13 1.444 13 1.444 13 1.444 13 0
14 1.556 14 1.556 14 1.556 14 0 14 0
15 1.667 15 1.667 15 1.611 15 0 15 0
16 1.778 16 1.778 16 0 16 0 16 0
17 1.889 17 1.833 17 0 17 0 17 0
18 2 18 0 18 0 18 0 18 0
19 2.069 19 0 19 0 19 0 19 0
20 0 20 0 20 0 20 0 20 0
21 0 21 0 21 0 21 0 21 0
22 0 22 0 22 0 22 0 22 0
23 0 23 0 23 0 23 0 23 0
24 0 24 0 24 0 24 0 24 0
25 0 25 0 25 0 25 0 25 0
26 26 26 26 26

MH100  for i  0  19 MH90  for i  0  17 MH80  for i  0  15

i i i
MH100  H100 MH90  H90 MH80  H80
i i i i i i
for i  20 25 for i  18 25 for i  16 25
MH100  0 MH90  0 MH80  0
i i i

MH70  for i  0  13 MH60  for i  0  11

i i
MH70  H70 MH60  H60
i i i i
for i  14 25 for i  12 25
MH70  0 MH60  0
i i

Pagina 16 din 46
 MP100  for i  0  19 MP90  for i  0  17 MP80  for i  0  15
i i i
MP100  P100 MP90  P90 MP80  P80
i i i i i i
for i  20 25 for i  18 25 for i  16 25
MP100  0 MP90  0 MP80  0
i i i

MP70  for i  0  13 MP60  for i  0  11

i i
MP70  P70 MP60  P60
i i i i
for i  14 25 for i  12 25
MP70  0 MP60  0
i i

M100i  for i  0  19 M90i  for i  0  17 M80i  for i  0  15

M100i  100i M90i  90i M80i  80i
for i  20 25 for i  18 25 for i  16 25
M100i  0 M90i  0 M80i  0

M70i  for i  0  13 M60i  for i  0  11

M70i  70i M60i  60i
for i  14 25 for i  12 25
M70i  0 M60i  0

0 1 2 3

M100  MQ100 M100  MH100 M100  M100 M100  MP100

0 1 2 3

M90  MQ90 M90  MH90 M90  M90 M90  MP90

0 1 2 3

M80  MQ80 M80  MH80 M80  M80 M80  MP80

0 1 2 3

M70  MQ70 M70  MH70 M70  M70 M70  MP70

0 1 2 3

M60  MQ60 M60  MH60 M60  M60 M60  MP60

WRITEPRN "C:\RET_COND\DAT_MVIE\QHE_100.dat"  M100

WRITEPRN "C:\RET_COND\DAT_MVIE\QHE_90.dat"  M90

WRITEPRN "C:\RET_COND\DAT_MVIE\QHE_80.dat"  M80

WRITEPRN "C:\RET_COND\DAT_MVIE\QHE_70.dat"  M70

WRITEPRN "C:\RET_COND\DAT_MVIE\QHE_60.dat"  M60

În partea finală a programului MathCAD se dau comenzile de transfer a datelor calculate în

fişiere utilizate apoi în programul Pascal la determinarea diagramei colinare (universale).

Pagina 17 din 46
4.2. Curbe caracteristice grupate

H
[m] n=10 Var.H-urilor pompei conform datelor din catalog
60 0%

55

50 n=90
%
45

40 n=80
%
35
n=70
30 %
25
n=60
%
20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 Q [l/s]
Fig. 4.1. Curbe caracteristice H=f(Q) conform datelor din catalog

Pa
[kW] n=
10
0%
1

0.9

0.8 n=9
0%

0.7

0.6
n=
80
0.5 %

0.4
n=7
0%
0.3
n=60%
0.2

0.1

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 Q [l/s]
Pagina 18 din 46
 Fig. 4.2. Curbe caracteristice Pabs=f(Q) conform datelor din catalog

[%]
40

35

30

25

n=60%
20

15

n=10
0
10

%
n=90%
n=70%

n=80%
5

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 Q [l/s]
Fig. 4.3. Curbe caracteristice =f(Q) rezultate din prelucrarea datelor din catalog

H
[m] n=10
60 0%






55


n=90




50 %
 


 





45 




40 n= 80 
%





35 





 
 


n=70  
30 %   


25
n=60  

%
20 
 

15 

10

5 

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 Q [l/s]
Fig. 4.4. Diagrama colinară H=f(Q) conform datelor din catalog
Pagina 19 din 46
5. Analiza domeniului optim de exploatare pentru pompa II,
WILO COR-1 MVIE 803-2G-GE-RBI.

Diagrama colinară s-a determinat pentru 5 curbe H=f(Q), aferente la 5 turaţii semnificative,
respectiv la 100%, 90%, 80%, 70%, 60% din turaţia maximă. Sub 60% din turaţia maximă
înălţimile de pompare devin nesemnificativ de mici şi nu sunt utile în exploatare.
Întreaga procedură s-a desfăşurat succesiv în trei mediii de programare diferite: MathCAD,
Pascal, AutoLISP sub AutoCAD.
În MathCAD s-au reconstruit şi completat curbele primare H=f(Q) şi =f(Q) necesare
construcţiei diagramei colinare. Rezultatele obţinute s-au scris în fişiere de unde apoi au fost
preluate în celelalte programe. Se observă că nu sunt disponibile toate curbele de putere,
respectiv pentru n=90%, n=80% şi n=60%. Acestea s-au determinat prin similitudine din cele
existente la turaţia cea mai apropiată.

5.1. Determinarea curbelor de randament în MathCAD.

Constante generale: g  9.81   1000

Curbele energetice la turatia de 100%

i  0  20 Curba H=f(Q) la turatia de 100%

N  Q100  H100  Q100

i i i i
Q100 
i 3.6
0 0 49
1 1 48.4 Q100p  0  0.05 6
2 2 48
H100p( Q100p)  interp( regress ( Q100 H100 3)  Q100 H100 Q100p)
3 3 47.6
4 4 47.3 50
5 5 46.8
6 6 46.2 45
7 7 45.3 40
8 8 44.4
35
9 9 42.8
10 10 41 30
H100p ( Q100p )
11 11 38.8
25
12 12 36.4 H100i
13 13 33.3 20
14 14 29.7 15
15 15 25.9
16 16 21.4 10
17 17 16.9 5
18 18 11.9
0
19 19 6.32 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6
20 20 0.46 Q100p  Q100i

Utilizând acelaşi program MathCAD, dar cu datele pompei II s-au obţinut aceleaşi categorii
de curbe caracteristice, care apoi grupate în aceeaşi diagramă au rezultat după cum urmează.
Pentru a economisi spaţiul listat se prezintă doar rezultatele finale.

Pagina 20 din 46
5.2. Curbe caracteristice grupate

H n=100%
[m]
45

40 n=90%

35
n=80%
30

25 n=70%

20
n=60%
15

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 Q [l/s]

Fig. 5.1. Curbe caracteristice H=f(Q) conform datelor din catalog

Pa
[kW]
2 n=10
0%

1.8

1.6

n=90
1.4 %

1.2

n=80%
1

0.8
n=70%

0.6

n=60%
0.4

0.2

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 Q [l/s]
Fig. 5.2. Curbe caracteristice Pabs=f(Q) conform datelor din catalog

Pagina 21 din 46
 
[%]
55

50

45

40

35

n=80%
n=70%
30

25

n=60%
20

n=100%
15

n=90%
10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 Q [l/s]
Fig. 5.3. Curbe caracteristice =f(Q) rezultate din prelucrarea datelor din catalog

H n=100%
[m]



45











 


 


40 n=90%












35
n=80% 


30
  














25 n=70%   
 
  
 
20 
n=60% 


15  



10

5


0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 Q [l/s]
Fig. 5.4. Diagrama colinară H=f(Q) conform datelor din catalog
Pagina 22 din 46
5. Teste preliminare ale SPMFL

După ce întreaga instalaţie a fost montată s-a trecut la prima probă la care se supune orice
instalaţie hidraulică şi anume proba de etanşeitate. În urma umplerii instalaţiei cu apă s-au
constatat vizual câteva racorduri olandeze care picurau. S-au mai strâns puţin şi etanşeitatea a
fost restabilită peste tot.
5.1. Testarea pompei 1, tip WILO COR-1 MVIE 204-2G-GE-RBI.
Prin testare s-a urmărit dacă se reproduc curbele de catalog, adică daca în procesul de fabricaţie
nu s-au produs erori care să denatureze curbele caracteristice H=f(Q). Testul s-a făcut la turaţia
maximă, iar apoi prin sondaj la celelalte turaţii. Pentru turaţia maximă rezultatele se redau mai
jos.
Se observă o bună suprapunere a punctelor ceea ce înseamnă că în calculele ulterioare se pot
folosi cu încredere curbele de catalog ale pompei.
Următorul test a fost pentru determinarea experimentală a unor caracteristici de reţea care în
raportările anterioare au fost calculate teoretic. În acest sens s-a realizat punctul de lucru de la
turaţia maximă, închizând mai multe vane din reţea. În continuare s-a redus treptat turaţia până
la turaţia minimă posibil de realizat prin sistemul electronic al pompei. În acest fel punctele de
lucru s-au deplasat pe o caracteristică exterioară (a reţelei). Rezultatele obţinute se observă în
fig. 5.2.

Pagina 23 din 46
 Calculul curbelor pompei WILO-COR-1-MVIE-204-2G-GE-RBI
Constante generale: g  9.81   1000

Curbele energetice la turatia de 100%

i  0  19 j  0  14 Curba H=f(Q) la turatia de 100%

N  Q100  H100  Q100mas H100mas 

i i i j j

0 0 62.8 0 62.7
1 0.4 62 0.4 62.1
2 0.8 61 0.8 61.2
3 1.2 59.5 1.2 59.4
4 1.6 58 1.6 57.9
5 2.0 56 2.0 56.1
6 2.4 54 2.4 54.2
7 2.8 51 2.8 50.09
8 3.2 48 3.2 48.1
9 3.6 45 3.6 45
10 4.0 41.7 4.0 41.6
11 4.4 38 4.4 38
12 4.8 33.5 4.8 33.3
13 5.2 29 5.2 29.1
14 5.6 24.5 5.6 24.4
15 6.0 19.5
16 6.4 14.5
Q100 Q100mas
17 6.8 9 i j
Q100  Q100mas 
18 7.2 3.5 i 3.6 j 3.6
19 7.45 0 Q100p  0  0.02 2.06
H100p( Q100p)  interp( regress ( Q100 H100 3)  Q100 H100 Q100p)

70

61.25

52.5

43.75
H100p ( Q100p )

H100i
35
H100mas
j
26.25

17.5

8.75

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2
Q100p  Q100i  Q100mas
j

Fig. 5.1. Curba înălţimii de pompare dată de producător cu punctele măsurate suprapuse

Pagina 24 din 46
 H
[m] n=10
60 0%

55

50 n=90
%
45

40 n=80
%
35
n=70
30 %

25
n=60
%
20

15

10

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 Q [l/s]
Fig. 5.2. Curbe ale reţelei teoretice şi măsurate suprapuse peste curbele pompei 204.

Se constată o bună suprapunere a curbei măsurate peste cea teoretică la înălţimi de pompare
peste 30 m, adică în zona de interes pentru un reglaj optimizat al turaţiei.

5.2. Testarea pompei 2, tip WILO COR-1 MVIE 803-2G-GE-RBI.

Procedând în mod asemănător cu pompa 1 s-au obţinut următoarele rezultate:
Calculul curbelor pompei WILO-COR-1-MVIE-803-2G-GE-RBI
Constante generale: g  9.81   1000

Curbele energetice la turatia de 100%

i  0 20 j  0 17 Curba H=f(Q) la turatia de 100%

N  Q100  H100  Q100mas H100mas 

i i i j j

0 0 49 0 49
1 1 48.4 1 48.5
2 2 48 2 48.2
3 3 47.6 3 47.4
4 4 47.3 4 47.4
5 5 46.8 5 46.6
6 6 46.2 6 46
7 7 45.3 7 45.5
8 8 44.4 8 44.2
9 9 42.8 9 42.6
10 10 41 10 41.3
11 11 38.8 11 38.5
12 12 36.4 12 36.2
13 13 33.3 13 33.5
14 14 29.7 14 29.5
15 15 25.9 15 25.7
16 16 21.4 16 21.2
17 17 16.9 17 17
18 18 11.9
19 19 6.32
20 20 0.46

Pagina 25 din 46
 Q100 Q100mas
i
Q100  j
i 3.6 Q100mas 
j 3.6
Q100p  0 0.05 6
H100p( Q100p)  interp( regress ( Q100 H100 3)  Q100 H100 Q100p)

50

45

40

35

H100p ( Q100p )30

H100i
25
H100mas
j
20

15

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6
Q100p  Q100i  Q100mas
j

Fig. 5.3. Curba înălţimii de pompare dată de producător cu punctele măsurate suprapuse

H n=100%
[m]
45

40 n=90%

35
n=80%
30

25 n=70%

20
n=60%
15

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 Q [l/s]
Fig. 5.4. Curbe ale reţelei teoretice şi măsurate suprapuse peste curbele pompei 803.

Se constată o bună suprapunere a curbei măsurate peste cea teoretică la înălţimi de pompare
peste 30 m, adică în zona de interes pentru un reglaj optimizat al turaţiei.
Pagina 26 din 46
6. Estimarea probabilă a economiei de energie în cazul reglării
debitului prin turaţie şi menţinerea înălţimii de pompare
constante.

6.1. Analiza comparativă a domeniilor optime pentru cele două pompe.

Conform celor analizate în rapoartele anterioare se observă că prin varierea turaţiei aria
ocupată de zona optimă se întinde pe un domeniu mare de înălţimi de pompare. Întrucât aceste
două pompe sunt de tip „inteligent”, adică pot fi programate să menţină constantă înălţimea de
pompare, în perspectiva cuplării lor în paralel vor fi programate pentru aceeaşi înălţime de
pompare. În acest sens analizând cele două diagrame se constată că un H=30 m ar fi o variantă
acceptabilă şi din punctul de vedere al randamentelor.
Un alt aspect care se remarcă din analiza comparativă a celor două diagrame este că
randamentele maxime diferă relativ mult. Aceasta se explică prin faptul că pompa mai mică
(MVIE 204) intră în categoria pompelor mici la care ponderea pierderilor hidraulice şi mecanice
este mare în raport cu energia transferată fluidului pompat. Din punct de vedere al
experimentelor preconizate se vor pune în evidenţă pregnant şi aspectele negative ce pot apare
dacă se utilizează pompe cu performanţe scăzute.
Pompele vor alimenta o reţea în care, aşa cum se întâmplă în realitate, consumatorii vor
intra în mod aleatoriu în funcţiune. Ca urmare pompa inteligentă va menţine H=const. pe un
domeniu de debite ales iniţial pentru Pompa I de la 0,4 la 1,4 l/s, iar pentru Pompa II de la 1 la
3,8 l/s. În exploatare frecvenţa debitelor accesate va avea un maxim în zona centrală a
intervalului şi un minim la extremităţi. Aceasta înseamnă că intervalul preconizat va fi împărţit în
trei subintervale cu ponderi procentuale diferite care vor influenţa bilanţul energetic final.

6.2. Caracteristici de reţea utilizate în rezolvarea problemei

Caracteristica reţelei, Hpn, reprezintă în mare parte ponderea pierderilor hidraulice din reţeaua de
conducte la care se racordează pompa şi se calculează cu o relaţie de forma:
2
H pn=H g+ Chl ⋅Q2 H pn=H g +C hl⋅Q (1)
Constanta pierderilor hidraulice, Chl, se calculează pentru un punct de lucru dat cunoscând Hpn=H
şi din ecuaţia (1) rezultă:
H pn−H g
H pn−H g C =
C hl = hl
Q2
Q2 (2)
Pentru instalaţiile în circuit închis, Hg = 0. Celelalte puncte ale curbei caracteristice se
calculează dând valori debitului de la zero la debitul maxim. Având o instalaţie cu posibilitatea
varierii turaţiei, punctele de lucru de pe caracteristica instalaţiei rezultă efectiv prin modificarea
turaţiei pompei şi implicit se modifică şi debitul de lucru.
Dacă avem o instalaţie de pompare într-o reţea de conducte în care se cere să se menţină
constantă înălţimea de pompare pe un domeniu de debite atunci vom avea un parametru impus
constant şi toate punctele de lucru vor fi situate pe palierul H = Hct fig. 6.1.
Pentru debitul de lucru Q A , reglat din vană pe curba de turaţie maximă, n = 100%
corespunde pentru reţea curba arc de partabolă AP. Constanta acestei parabole se determină cu
relaţia:
H pnA −H g
H −H C =
C hlA = pnA 2 g hlA
Q2A
QA (3)

Pagina 27 din 46
 Dacă acelaşi debit QA se reglează micşorând turaţia n la n x, n = nx, caracteristica reţelei va fi
tot un arc de parabolă care trece prin punctul M, adică CMP. Constanta acestei parabole se
determină cu relaţia:

H
A
B
C

M H=Hct

n=
P

10
0%
n=
nx
%
Hg

O QA QB QC Q

Fig. 6.1. Cele trei parabole implicate în reglarea debitului QA.

H pnM −H g
H −H C =
C hlM = pnM 2 g hlM
Q 2M
QM (4)

Problema care se pune este de a găsi punctul de lucru de unde pleacă reglarea turaţiei de la
n=100% la n=nx, adică acea curbă H=f(Q) care trece prin M şi in final cât este turaţia necesară n x
la care trebuie reglată pompa. Acest lucru rezultă din parabola regimurilor asemenea, BMO.
Cunoscând coordonatele punctului M şi evident ale lui O rezultă imediat constanta parabolei
regimurilor asemenea:
H H
H pnM H pnM C = pnM = pnM
C hlC= = 2 srB
Q2M Q2A
Q 2M QA (5)

Punctul B rezultă din intersecţia arcului de parabolă OM cu curba H=f(Q) de la turaţia

n=100%. Intersecţia se realizează analitic în acest caz, având interpolarea curbelor caracteristice
prin funcţii de regresie polinomială de gradul 3.
Utilizând relaţiile de similitudine şi având toate datele necesare se poate calcula turaţia
necesară ca pompa să funcţioneze în punctul M de pe curba de H=Hct la debitul prescris QA
Q Q
Q Q n =n =n M =n A
n x =n M =nC M =n100% A x M B Q B 100 %
QB
QC QC (6)

6.3. Diferenţa de putere la reglarea debitului modificând turaţia în comparaţie cu

reglarea prin vana de refulare.
Economia de energie rezultă din diferenţele de putere electrică luată de pompă în timpul lucrului
în cele două cazuri de reglare a debitului. Pe traseul transmiterii de putere la fluid intervin
randamentele motorului electric şi a pompei. Dacă pompa ar funcţiona la turaţia maximă şi
debitul QA s-ar regla cu vana de refulare (fig. 6.2), puterea electrică se calculează cu relaţia:
h P A A ρ gQ H
Pu ρg Q A H A P = =
PelA = = elA
ηem η pA ηem η pA
ηem η pA ηem η pA (7)

Pagina 28 din 46
Produsul QAHA reprezintă aria haşurată, AA’OQA în Fig. 6.2. dacă acelaşi debit QA este reglat prin
reducerea turaţiei până la obţinerea în instalaţie a înălţimii de pompare cerute, H = H M, puterea
electrică consumată în acest caz este (cealaltă arie haşurată):
h P M M ρ gQ H
Pu ρg QM H M P = =
PelM = = elM
η η η η
ηem η pM ηem η pM em pM em pM (8)

Diferenţa de putere va fi proporţională cu diferenţa între cele două arii ale domeniilor haşurate.
Relaţia de calcul rezultă din diferenţa (7) şi (8).

H
A' A

M H=Hct
M'

n=
P

10
0%
n=
n
x%
Hg

O QA Q

Fig. 6.2. Ariile geometrice ale puterilor hidraulice.

ρ gQ A H A H M
Δ P el=
ρgQ A H A H M
ηem
⋅ ( −
η pA η pM ) ΔP el= ⋅
( −
η em η pA η pM ) (9)

6.4. Economia de energie pe timp de un an pentru pompa tip WILO COR-1 MVIE 204-
2G-GE-RBI

Comportamentul staţiei de pompare rezultă din suprapunerea caracteristicilor de reţea

peste caracteristica universală a pompei. Dacă se monitorizează funcţionarea unei staţii de
pompare se constată că există un domeniu de debite mici cerute de consumatori, Q min, un
domeniu de debite mijlocii, Qmed, şi un domeniu de debite maxime, Q max. Prelucrând statistic
funcţionarea la aceste debite pe timp de un an se pot estima nişte coeficienţi de utilizare Cut. Se
impune condiţia ca pompa să menţină constantă înălţimea de pompare Hrq = 30 m, pentru
următoarele domenii de debite:
ΔQmin = 0.4÷0.7 l /s cu un coeficient de utilizare Cutmin = 20 %
ΔQmed = 0.7÷1.1 l/s cu un coeficient de utilizare Cutmed = 65 %
ΔQmax = 1.1÷1.4 l/s cu un coeficient de utilizare Cutmax = 15 %
Debitele limită de interval a celor trei domenii sunt: Q 1 = 0.4 l/s; Q2 = 0.7 l/s; Q3 = 1.1
l/s; Q4=1.4 l/s. Acestor debite le corespund înălţimile de pompare H 1, H2, H3, şi H4 de pe curba
H=f(Q) la n=100%. Dacă staţia de pompare n-ar avea posibilitatea să regleze debitul prin turaţie
atunci ar lucra la înălţimi de pompare de la 31 la 58 m, în loc de 30 m cât necesită reţeaua de
pompare. Chiar dacă randamentul pompei este relativ bun totuşi o mare parte din energie se
disipează. Funcţionarea pompei în cele trei intervale se face la randamente diferite. De aceea este
necesară o mediere pe cele trei intervale a puterilor consumate şi implicit a energiei în timp.
Diferenţa de putere medie rezultă din relaţia:

Pagina 29 din 46
 N
N
∑ ΔP
∑ ∆ Pem ( ΔP ) = k=0 el
k
k

el med
( ∆ P el )med = k=0 N +1 (10)
N +1
Economia de energie pe timp de un an pentru un domeniu de debite se poate calcula cu:

∆ E=( ∆ P el )med ⋅ N dy ⋅N hd ⋅ C p ΔE=( ΔPel )med⋅N dy⋅N hd⋅C ut

[kWh] (11)

unde Ndy=numărul de zile dintr-un an (365),

Nhd=numărul de ore dintr-o zi (24).

Rezultatele obţinute pentru cele trei domenii sunt date în tabelele 6.1 şi 6.2 Este de notat că
economia de energie obţinută prin utilizarea unei pompe inteligente depăşeşte 35%.

H n=10
[m] 0%
60 H1






55 H2


n=90




50 %

 



 





45





 H3 H=Hct
40 n=80 
%






35 



 
  H4



n=70  
30 %   


25
n=60  

%
20 
 

15 

10

5 

Limita caracteristicilor de retea
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 Q [l/s]
Q1 Q2 Q3 Q4

Fig. 6.3. Curbele caracteristice ale pompei WILO COR-1 MVIE 204-2G-GE-RBI şi
ale reţelei pe domeniile de exploatare.

Tabel 6.1. Rezultate obţinute pentru cele trei domenii

Domeniul de
Q1=0.4 [l/s] Q2=0.7 [l/s] Q3=1.1 [l/s] Q4=1.4 [l/s]
debite

Hn=100%[m] 58.75 52.99 41.81 30.96

n=100%[%] 29.89 38.81 43.14 39.30

H=30m[%] 36.00 41.95 41.96 38.8

Pagina 30 din 46
Tabel 6.2. Energia economisită pe cele trei domenii.

Domeniul de Cut (Pel)med (Pel)med (Pel)med E

debite
[%] (n=100%) (H=30m) [kW] [kWh]

[kW] [kW]

Q1Q2 20 1.005 0.481 0.524 918

Q2Q3 65 1.167 0.743 0.424 2414

Q3Q4 15 1.252 1.078 0.173 228

(E)total [kWh] 3560

Etotal (cazul n=nmax) [kWh] 10049

Economia=(E)total / Etotal [%] 35.42

Cercetările au continuat şi pentru pompa a II-a urmând apoi a fi comparate cu rezultatele

experimentale pe staţia de pompare multifuncţională.
6.5. Economia de energie pe timp de un an pentru pompa tip WILO COR-1 MVIE 803-
2G-GE-RBI
Comportamentul staţiei de pompare rezultă din suprapunerea caracteristicilor de reţea
peste caracteristica universală a pompei. Dacă se monitorizează funcţionarea unei staţii de
pompare se constată că există un domeniu de debite mici cerute de consumatori, Q min, un
domeniu de debite mijlocii, Qmed, şi un domeniu de debite maxime, Q max. Prelucrând statistic
funcţionarea la aceste debite pe timp de un an se pot estima nişte coeficienţi de utilizare Cut. Se
impune condiţia ca pompa să menţină constantă înălţimea de pompare Hrq = 30 m, pentru
următoarele domenii de debite:
ΔQmin = 1÷2 l /s cu un coeficient de utilizare Cutmin = 20 %
ΔQmed = 2÷3,3 l/s cu un coeficient de utilizare Cutmed = 65 %
ΔQmax = 3,3÷3,8 l/s cu un coeficient de utilizare Cutmax = 15 %
Debitele limită de interval a celor trei domenii sunt: Q 1 = 1 l/s; Q2 = 2 l/s; Q3 = 3,3 l/s;
Q4=3,8 l/s. Acestor debite le corespund înălţimile de pompare H 1, H2, H3, şi H4 de pe curba
H=f(Q) la n=100%. Dacă staţia de pompare n-ar avea posibilitatea să regleze debitul prin turaţie
atunci ar lucra la înălţimi de pompare de la 31 la 48 m, în loc de 30 m cât necesită reţeaua de
pompare. Chiar dacă randamentul pompei este bun totuşi o mare parte din energie se disipează.
Funcţionarea pompei în cele trei intervale se face la randamente diferite. De aceea este necesară
o mediere pe cele trei intervale a puterilor consumate şi implicit a energiei în timp. Diferenţa de
putere medie rezultă din relaţia:
N
N
∑ ΔP
∑ ∆ Pem ( ΔP ) = k=0 el
k
k

el med
( ∆ P el )med = k=0 N +1 (10)
N +1
Economia de energie pe timp de un an pentru un domeniu de debite se poate calcula cu:

∆ E=( ∆ P el )med ⋅ N dy ⋅N hd ⋅ C p ΔE=( ΔPel )med⋅N dy⋅N hd⋅C ut

[kWh] (11)

unde Ndy=numărul de zile dintr-un an (365),

Nhd=numărul de ore dintr-o zi (24).

Pagina 31 din 46
Rezultatele obţinute pentru cele trei domenii sunt date în tabelele 6.3 şi 6.4 Este de notat că
economia de energie obţinută prin utilizarea unei pompe inteligente depăşeşte 35%.

Tabel 6.3. Rezultate obţinute pentru cele trei domenii

Domeniul de
Q1=1 [l/s] Q2=2 [l/s] Q3=3,3 [l/s] Q4=3,8 [l/s]
debite

Hn=100%[m] 47,75 45 36,5 31

n=100%[%] 40 54,8 59,6 57

H=30m[%] 46.00 58,5 59 56,7

H n=100% H1
[m]
H2



45













 


 


n=90%



40



H=Hct








H3



35
n=80%  H4

 

30


 

 


 
25 n=70% 
 
 
 
20 
n=60% 


15  

 

10

5

Limita caracteristicilor de retea
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 Q [l/s]
Q1 Q2 Q3 Q4

Fig. 6.4. Curbele caracteristice ale pompei WILO COR-1 MVIE 803-2G-GE-RBI şi
ale reţelei pe domeniile de exploatare.

Tabel 6.4. Energia economisită pe cele trei domenii.

Domeniul de Cut (Pel)med (Pel)med (Pel)med E

debite
[%] (n=100%) (H=30m) [kW] [kWh]

[kW] [kW]

Q1Q2 20 1.637 0.968 0.668 1171

Q2Q3 65 2,114 1,56 0.554 3153

Pagina 32 din 46
 Q3Q4 15 2,359 2,129 0.23 303

(E)total [kWh] 4627

Etotal (cazul n=nmax) [kWh] 18003,6

Economia=(E)total / Etotal [%] 25,7

Se observă că în ambele cazuri economia de energie este cu peste 20% mai mare faţă de
cazul reglării debitului numai din vană.

7. Caiet de sarcini privind montarea şi exploatarea pompelor

Descrierea funcționării. Staţia de pompare Wilo-Economy porneşte şi se opreşte in funcţie de
presiune prin panoul de automatizare ER, in combinaţie cu diferiţi senzori de presiune şi nivel (v.
fig. 7.1). In funcţie de presiune şi in limitele nivelelor, in concordanţă cu consumul de apă,
pompele aferente staţiei sunt pornite/oprite in cascadă. Prin repartizarea pe mai multe pompe
mici, se asigură o adaptare continuă la stările momentane de consum şi de încărcare, in limitele
de presiune prevăzute. Domeniul de funcţionare a instalaţiei se află intre nivelul de pornire pentru
toate pompele pON şi nivelul de oprire pOFF2 pentru
a) pompa bază şi
b) nivelul de oprire pOFF1 pentru pompa vârf.
După atingerea celui de-al doilea nivel de oprire (pOFF2) şi o temporizare minimă a opririi de 1–
120 sec. are loc deconectarea instalaţiei la aproape Q = 0 m 3/h. Astfel, se reduc la minim şocurile
de presiune precum şi pornirile şi opririle inutile ale staţiei la consumuri minime de apă.
Pornirea pompelor de bază şi de vârf are loc la atingerea valorii nominale a presiunii pON.

Fig. 7.1. Funcţionarea instalaţiei

Funcţionarea instalaţiei cu convertizor de frecvenţă. La funcţionarea cu convertizor de

frecvenţă, domeniul de funcţionare corespunde valorii nominale. Numai când una dintre pompe
ajunge la o turaţie de 100% înainte de pornirea următoarei pompe, presiunea va scădea la nivelul
de anclanşare pON respectiv va creşte la nivelul de declanşare pOFF înainte de decuplarea
pompei de vârf. Pentru evitarea creşterii excesive a presiunii la cuplarea/decuplarea pompei de
vârf cu turaţia maximă, convertizorul de frecvenţă va reduce/mări turaţia pompei de bază pentru
realizarea unei presiuni cvasiconstante asigurând debitul necesar, de obicei variabil in instalaţiile
interioare. Staţia de pompare porneşte imediat după scăderea presiunii până la nivelul de
anclanşare pON prin acţionarea pompei de bază controlate de convertizorul de frecvenţă (pornire
soft, cu turaţia crescând de la valoarea minimă). Staţia de pompare este oprită de procesor la Q
= 0. Astfel sunt excluse şocurile de presiune provocate de oprirea timpurie şi repornirea imediat.

Pagina 33 din 46
 Fig. 7.2. Funcţionarea instalaţiei cu convertizor de frecvenţă

Codificare
De ex.: Wilo-COR-3 MVISE 406-2G/VR
COR Staţie de pompare Compakt cu reglarea integrată a turaţiei
-3 Număr de pompe
MVISE Seria de pompe
406 Debit nominal al pompei cu un rotor [m3/h] (la modelul cu 2 poli/50 Hz)
406 Număr de etaje ale pompei cu un rotor
-2G Generaţia a doua
VR Unitate de reglaj; VR = Vario-Regler
Utilizare. Alimentarea cu apă şi pomparea apei in clădiri de locuinţe, de birouri şi administrative,
hoteluri, spitale, magazine şi complexe industriale. Pentru vehicularea apei potabile şi a apei de
consum, a apei de răcire, a apei pentru stins incendii sau a altor tipuri de apă care nu atacă
materialele folosite atât chimic cat şi mecanic şi nu conţin substanţe abrazive sau cu fibră lungă.
Construcţie
Cadru de bază. Zincat şi prevăzut cu amortizoare de vibraţii cu înălțime reglabilă pentru izolare
fonică optimă. Alte modele, la cerere.
Sistemul de conducte. Sistem de conducte complet, din oţel inoxidabil 1.4571, adecvat pentru
racordarea cu toate conductele utilizate in tehnica instalaţiilor. Sistemul de conducte este
dimensionat la puterea hidraulică totală a staţiei de pompare.
Model COR-... MVIE...-2G/VR: Sunt folosit cate 2 până la 4 pompe din seria MVIE 4, 8 şi MVIE
16. Convertizorul de frecvenţă, cu răcire cu aer, adaptat la motor, permite funcţionarea in regim
de reglaj continuu intre 24 Hz şi max. 60 Hz pentru toate pompele din aceste serii.
Armături. Fiecare pompă este prevăzută pe partea de aspiraţie şi de refulare cu cate o armătură
sferică cu reductor mecanic din CuZn, acoperită cu Ni, cu marcaj DVGW respectiv clapete de
închidere şi o clapetă de refulare pe partea de refulare din material POM cu aprobare DVGW, in
carcasă CuZn
Vas de presiune cu membrană 8 l/PN 16 la presiunea finală cu membrană din cauciuc butilic,
cu respectarea prevederilor legii privind protecţia alimentelor. Pentru operaţiuni de control şi
revizie, prevăzută cu un robinet sferic cu reductor mecanic din CuZn, cu strat de acoperire de Ni,
cu armătură de traversare conform DIN 4807.
Senzor de presiune 4 până la 20 mA, dispus pe partea presiunii de ieşire pentru comanda
regulatorului central Confort Vario.
Afişaj presiune pe partea presiunii de admisie şi de ieşire prin manometru ( 63 mm); afişaj de
presiune pentru presiunea de ieşire şi in format digital pe ecranul LCD alfanumeric al regulatorului
Confort Vario.
Indicaţii privind proiectarea
Presiunea de intrare. La alegerea staţiei, se va avea in vedere presiunea maximă de intrare
(vezi datele tehnice). Presiunea maximă de alimentare se calculează din presiunea maximă de
funcţionare a staţiei minus înălțimea maximă de pompare a pompei la Q = 0.
Reductorul de presiune. Presiunea de intrare oscilantă este compensată prin reglajul de turaţie
integrat in fiecare pompă, in măsura in care variaţia presiunii nu este mai mare decât diferenţa
dintre valoarea nominală a presiunii şi înălțimea de pompare la debit zero a pompei individuale la

Pagina 34 din 46
turaţia minimă (funcţionare la 20 Hz respectiv la 26 Hz). Dacă variaţia presiunii este mai mare, se
va instala un ventil de reducere a presiunii înaintea staţiei.
Debit
Model COR-... MVIE/VR u. COR-... MHIE/VR: Până la 282 m3/h (78,33 l/sec.) dimensionarea
instalaţiei conform DIN 1988 (EN 806); cu pompă de rezervă până la 390 m3/h (108,33 l/sec.)
la funcţionarea pompei de rezervă ca agregat suplimentar de bază.
Releu de protecţie la punerea accidentală la pământ. La instalarea releelor de protecţie la
punerea accidentală la pământ in combinaţie cu convertizoarele de frecvenţă, se va avea in
vedere că trebuie să se prevadă numai releele de protecţie la punerea accidental ă la pământ
sensibile la curentul total, conform DIN/VDE 0664.
Senzor pentru oprire la lipsa apei Wilo-WMS. La toate staţiile de pompare de tip Comfort-
Vario, pompele dispun deja de un dispozitiv de recunoaştere automată a funcţionării fără apă. Cu
toate acestea, conform DIN 1988 (EN 806), este necesar montajul unei siguranţe la lipsa apei
WMS, când staţiile de pompare sunt racordate direct la o reţea publică de alimentare cu apă;
astfel se evită o posibilă scădere a presiunii de admisie la valori sub 1,0 bar pe conducta de
alimentare. Vă rugăm să comandaţi direct această protecţie odată cu comanda staţiei de
pompare. Wilo montează şi cablează WMS in staţia de pompare şi de asemenea testează
funcţionarea corectă.
Presiunea de intrare. La alegerea staţiei, se va avea in vedere presiunea maximă de intrare
(vezi datele tehnice). Presiunea maximă de alimentare se calculează din presiunea maximă de
funcţionare a staţiei minus înălțimea maximă de pompare a pompei la Q = 0.
Norme/directive. Întregul sistem corespunde in totalitate prevederilor
- DIN 1988, partea 5
- DIN 1988, partea 6*
* Trebuie respectate indicaţiile DIN 1988 (EN 806) şi dispoziţiile întreprinderii locale de
distribuţie a apei.
In privinţa componentelor electronice, instalaţia este in conformitate cu prevederile
- VDE 0100, partea 430/partea 540
- VDE 0110, partea 1/partea 2
- VDE 0660, partea 101/partea 107 precum şi
- DIN 40719/IEC 754

Instrucţiuni de montare şi descrierea funcţionării în cazul utilizării unei pompe de vârf

Fig. 7.3. Comutarea pompelor de vârf

Pagina 35 din 46
Descrierea funcţionării. Staţia de pompare Wilo-Comfort-Vario este reglată şi supravegheată
de panoul de automatizare Comfort-Vario-Controller, in combinaţie cu diferiţi senzori de presiune
şi de nivel. In funcţie de presiune şi in domeniul de reglaj, in concordanţă cu consumul de apă,
pompele aferente staţiei sunt pornite/oprite in cascadă. Prin repartizarea pe mai multe pompe
care sunt, toate, prevăzute cu un reglaj continuu al turaţiei realizat prin convertizoare de
frecvenţă integrate/adaptate, se asigură adaptarea continuă a performanţelor la situaţia de
moment a consumului, in limitele lăţimii benzii de reglare a presiunii presetate. Lăţimea
admisibilă a benzii de reglaj este de }0,1 bar până la o valoare nominală de 5,0 bar. La valori
nominale mai mari de 5,0 bar, lăţimea admisibilă a benzii de reglaj este de 2% din valoarea
nominală reglată. Premisă pentru menţinerea presiunii intre limitele de mai sus este ca viteza de
variaţie a debitului necesar de apă la preluare să nu fie mai mare decât viteza de reglare a unei
pompe (timpul de rampă pentru convertizorul de frecvenţă 1 sec.), respectiv ca performanţele
unei pompe să nu fie depăşite = timpul de rampă + temporizarea pentru conectarea pompei
(pompelor) de vârf.
Pornirea pompei active. Conectarea pompei de bază are loc fără temporizare dacă presiunea
scade sub valoarea nominală reglată. In interiorul lăţimii benzii de debit al pompei (intre 0 şi
debitul maxim), aceasta este adaptată continuu, prin convertizorul de frecvenţă integrat, la
starea de încărcare a sistemului, in interiorul lăţimii benzii de reglaj.
Pornirea pompelor de vârf (vezi fig. 7.3) La creşterea consumului de apă, creşte mai întâi
turaţia pompei de bază până la turaţia maximă. Aici, reglajul turaţiei este blocat, pentru ca
această pompă să poată funcţiona la un randament optim. Acum pompa de vârf nr. 1 va prelua
funcţia de reglaj. Această pompă de vârf a fost pornită de procesorul Comfort-Vario-Controller
incă de la atingerea turaţiei de 96% de către pompa de bază. Însă numai intr-un regim stand-by
(funcţionare la 20/26 Hz) pentru ca, in cazul depăşirii performanţelor pompei de bază, să poată
prelua fără întârziere funcţia de reglaj. Prin aceasta, se asigură atenuarea şocului de presiune
care apare in mod normal la pornirea pompei de vârf. Dacă după pornirea pompei de vârf nr. 1,
apare o stagnare a consumului de apă in instalaţie, pompa de vârf va fi oprită din nou după 15
sec. In acest fel, se evită un consum inutil de energie electrică. In regimul stand-by al pompei de
vârf nr. 1 aceasta nu are o influenţă notabilă asupra debitului total al staţiei de pompare, datorită
turaţiei foarte scăzute in regimul de funcţionare la 20 Hz. Conectarea următoarelor pompe de vârf
are loc similar cu prima pompă de vârf. şi aici, pompele aflate in funcţiune sunt blocate la turaţia
maximă, iar sarcina de reglaj este transferată către pompa nou conectată. Astfel, se obţine un
regim economic la turaţia nominală şi prin aceasta, un randament optim al pompelor ce
funcţionează deja la capacitatea integrală.

Pagina 36 din 46
 Fig. 7.4. Deconectarea pompelor de varf

Oprirea pompelor de vârf (vezi fig. 7.4). La scăderea consumului de apă, turaţia pompei de
vârf aflate in funcţionare reglată este redusă mai întâi atât de mult încât nu mai are influenţă
asupra debitului total al staţiei. Astfel, datorită reducerii turaţiei înălțimea de pompare a acestei
pompe scade sub valoarea nominală a înălțimii de pompare in punctul de lucru şi prin aceasta se
situează sub domeniul de debit al pompei de bază sau de vârf care, până atunci, funcţionează
încă blocată la turaţia maximă.
După aceasta, prin regulatorul Comfort-Vario, are loc trecerea următoarei in ordinea inversă a
pornirii, pompe de vârf sau pompe de bază, in regimul reglat de funcţionare. Turaţia pompei de
vârf deja încetinite, este redusă la minim posibil (20 Hz).
După o temporizare de 15 sec., are loc deconectarea pompei de vârf.
Dacă in continuare va scădea consumul de apă, vor fi scoase din funcţiune alte pompe de vârf, in
mod analog cu cele expuse mai sus.

Fig. 7.5. Test de debit zero respectiv deconectare

Test la debit zero sau oprirea pompei de bază (vezi fig. 7.5). Pentru a evita o funcţionare
ciclică a staţiei şi prin aceasta, posibilele oscilaţii de presiune, panoul Comfort-Vario-Controller
deconectează întreaga staţie numai atunci când intr-adevăr nu mai are loc nici un consum de apă.
Condiţiile in acest sens sunt interogate de panoul Comfort-Vario- Controller prin aşa-numitul test
de debit zero.
Condiţiile sunt ca numai pompa de bază să mai fie in funcţiune, şi pentru o anumită perioadă de
timp, presiunea şi turaţia pompei de bază să rămână constante (parametrizabile timeframe). La
îndeplinirea acestei condiţii, panoul Comfort-Vario-Controller iniţiază sau execută testul de debit
zero. In acest scop, presiunea impusă este modificată timp de 60 secunde la un nivel superior cu
0,1 bar (la valori ale presiunii nominale ≤5,0 bar). La valori ale presiunii impuse > 5,0 bar,
creşterea este de 2% din valoarea nominală.
Apoi, are loc readucerea la nivelul iniţial. Dacă in acest timp presiunea efectivă rămâne la nivelul
presiunii nominale crescute, staţia de pompare este deconectată, deoarece nu mai există preluare
de apă. Dacă însă presiunea efectivă scade cu cel puţin 0,1 bar faţă de valoarea impusă crescută,
pompa de bază continuă să rămână in funcţiune, deoarece mai are loc o preluare de apă.
Pagina 37 din 46
Pagina 38 din 46
 Desenele explicative

Fig. 1. Schema reţelelor de conducte şi a branşamentelor (consumatori) în plan orizontal

Pagina 39 din 46
Fig. 2. Cadrul suport al instalaţiei

Pagina 40 din 46
Fig. 3. Schema staţiei de pompare cu 2 pompe cuplabile in serie sau in paralel

Pagina 41 din 46
Fig. 4. Schema reţelei de conducte de alimentare şi de retur a apei consumate

Pagina 42 din 46
Fig. 5. Schema conductelor de retur de la nivelul 1 şi de la rezervorul de compensare

Pagina 43 din 46
Pagina 44 din 46
Pagina 45 din 46
Pagina 46 din 46