Sunteți pe pagina 1din 5

Examen.

Lucrari tehnico-edilitare
Bilet de examen 8.

I.Sistem de alimentare cu apa. Retele de distributie. Recomandări şi condiţii impuse pentru asigurarea
presiunii în reţea. . Criterii de alegere a formei reţelelor de distribuţie . Construcții anexă pe traseul
rețelei de distribuție?

5. Rețele de distribuție
5.1 Tipuri de rețele
5.1.1 Clasificare după configurația în plan a conductelor care formează rețeaua:
• rețea inelară (figura 5.1.a) – specifică localităților mari;
• rețea mixtă (figura 5.1.b) – specifică localităților mari și localităților mici;
• rețea ramificată (figura 5.1.c) – specifică localităților mici.

Figura 5.1. Scheme de rețele de distribuție.


a. rețea inelară; b. rețea mixtă; c. rețea ramificată.
5.1.2 Clasificare după schema tehnologică de alimentare a rețelei:
• rețea alimentată gravitațional, prin rezervor de trecere (figura 5.2.a);
• rețea alimentată gravitațional prin rezervor de trecere alimentat prin pompare (fig. 5.2.b);
• rețea alimentată prin pompare (figura 5.2.c);
• rețea alimentată prin pompare și contrarezervor (figura 5.2.d).

Figura 5.2. Scheme tehnologice de funcționare a rețelei de distribuție.


a. alimentare gravitațională cu rezervor de trecere; b. alimentare gravitațională cu rezervor de trecere alimentat prin
pompare; c. alimentare prin pompare; d. alimentare prin pompare, cu contrarezervor.
5.1.3 Clasificare după presiunea asigurată în rețea în timpul incendiului:
• rețea de înaltă presiune – asigură debitul de incendiu și presiunea de funcționare a tuturor hidranților
exetriori de combatere a incendiului;
• rețea de joasă presiune este rețeaua de distribuție care asigură presiunea de funcționare Hb la branșament,
iar în caz de incendiu 7 m col.H2O la hidranții exteriori.
5.1.4 Clasificare după valoarea presiunii:
• rețea unică alimentată din același rezervor, când presiunea statică nu depășește 60 m col. H2O (figura 5.3 a);
• rețea cu zone de presiune, presiunea maximă de 60 m col. H2O fiind asigurată pe zone de presiune
gravitațional (figura 5.3 b) sau prin pompare (figura 5.3 c).

Figura 5.3. Scheme hidraulice de funcționare a rețelei de distribuție.

5.2.4 Asigurarea presiunii în rețea


5.2.4.1 Rețeaua de joasă presiune trebuie să asigure:
• în stare de funcționare normală presiunea la toate branșamentele: Hb - valoarea
presiunii în branșament, măsurată în metri coloană de apă, peste cota trotuarului:
5.7
în care:
Hb – valoarea presiunii în branșament, m col.apă ;
Hc – înălțimea deasupra trotuarului străzii a ultimului robinet ce trebuie alimentat; la
construcții locuite, se consideră egală cu înălțimea construcției;
ps – presiunea de serviciu la robinet (se măsoară în m col.apă și are valoarea de 2,00 m
pentru toate robinetele din casă, cu excepția celor de la duș sau a celor care au
prevăzută baterie de amestec apă rece/caldă, unde valoarea este 3,00 m); pentru
presiunea necesară la hidrantul interior vor fi respectate prevederile NP 086/2010;
hri – pierderea de sarcină pe conducta de branșament și pe rețeaua interioară de
distribuție; se poate considera 3 – 5 m col.apă (se va adopta valoarea superioară sau
se poate calcula exact, în funcție de forma și lungimea rețelei; pierderea de sarcină în
contorul de apă, apometru, se poate considera 1,00 – 2,00 m).
În tabelul 5.3, sunt date orientativ presiunile la branșament Hb în funcție de înălțimea
clădirilor de locuit.

Tabel 5.3. Presiunile la branșament Hb în funcție de înălțimea clădirilor de locuit.


• pentru rețele de distribuție a apei potabile în centre urbane/rurale se consideră ca optimă soluția:
asigurarea presiunii la branșament pentru clădiri < p + 4; pentru clădiri mai înalte presiunea va fi asigurată
prin instalații de hidrofor;
• în caz de folosire a apei pentru combatarea incendiului în orice poziție a hidranților exteriori trebuie
asigurată presiunea de 7 m col. H2O peste nivelul străzii, la branșamentele celor n incendii teoretic
simultane cu debitul normat;
• pentru incendiile stinse din interior se impune să se asigure un jet compact cu l ≥ 6 m la cel mai defavorabil
hidrant; pentru aceasta se estimează ca necesară o presiune de 20 m col. H2O; pentru clădirile dotate cu
hidranți interiori se vor adopta măsuri pentru dotarea cu instalații de asigurare a presiunii de funcționare
conform NP 086/2010;
• pentru zone cu distribuția apei prin cișmele se asigură pentru orice cișmea presiunea minimă de 3 m col.
H2O;
• orice capăt final de rețea va avea un branșament, o cișmea sau un hidrant.

5.2.1 Forma rețelei


• Rețeaua de distribuție, din punct de vedere al calcului este formată din bare (conducte), noduri și o sursă de
alimentare a rețelei (rezervor, stație de pompare).
• Într-o localitate cu distribuția utilizatorilor (caselor de locuit în principal) în lungul străzilor, forma rețelei este
similară rețelei stradale. În localitățile/cvartalele unde distribuția clădirilor este făcută pe suprafață, forma
rețelei rezultă din amplasarea rațională a conductelor în spațiile libere, fără legătură directă cu rețeaua
stradală.
• Modul de legare a conductelor ce transportă apa depinde de mărimea, forma și relieful localității, schema de
alimentare cu apă a rețelei, siguranța în funcționare, distribuția marilor consumatori de apă (inclusiv
sistemul de termoficare), perspectiva de dezvoltare, criteriile de optimizare. Principalele tipuri de rețele sunt
prezentate în figura 5.1. Combinarea acestor tipuri poate conduce la orice formă reală de rețea de
distribuție.
• Întrucât pentru aceeași rețea stradală pot fi obținute mai multe tipuri de rețele, alegerea se face prin criterii
de optimizare, pe baza:
 asigurarea serviciului de distribuție a apei în condițiile legii;
 costul total minim al lucrărilor;
 cheltuielile totale anuale minime;
 costul energetic minim total.
• Forma rețelei poate fi schimbată în timp, din cauza extinderii suprafeței deservite sau a debitului
transportat, prin retehnologizare în vederea creșterii siguranței și calității funcționării. Noua formă se obține
tot prin optimizare în noile condiții.
• Ori de câte ori este posibil, se adoptă soluția cu alimentare gravitațională a rețelei, cel puțin parțial.

5.4 Construcții anexe în rețeaua de distribuție


• Cămine de vane
• Cămine cu armături de golire
• Cămine de ventil de aerisire – dezaerisire
• Compensatori de montaj, de dilatare, de tasare
• Hidranți de incendiu
III.Sistem de alimentare cu gaze.Structura sistemului de alimentare cu gaze naturale. Schema generalã.
Elemente componente.

Sistemul de alimentare cu gaze – SAGN este alcătuit din totalitatea instalatiilor, echipamentelor si dotarilor
aferente acestora, funcţional, tehnologic și logic interconectate, destinate captãrii, tratãrii, distributiei si utilizãrii
gazelor naturale.
Drumul gazului, de la sursă până la consumatorii finali este lung.
Schema funcțională generală a unui SAGN (figura 1) include în mod obligatoriu următoarele
componente:
• Instalația de extracție
• Instalația de tratare a gazului după extracție, în scopul transportului la distanță;
• Rețeaua de transport;
• Sistemul de distribuție a gazului la nivelul localității: instalația de preluare a gazului din rețeaua de transport/stație
reglare-măsurare-predare; rețeaua de repartiție; stașiile de reglare-măsurare zonale/de sector, rețeaua de distribuție
de medie și joasă presiune, stațiile de reglare/măsurare, bransamentele, posturile de reglare/măsurare.
• Instalația de utilizare la consumator;

Exploatare Extracți
e

Tratare

Transpor
t
Prin Conducte Cu rezervoare GPL

Distribuți
e
Rezidențial
Generare energie
Comercial Industrial

Automobile funcționând pe gaz natural Pile de combustibil


Figura 1.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

Principalele componente ale sistemului de distributie sunt:

• sursa de alimentare - reprezentatã prin statiile de reglare-măsurare de predare (S.R.M.P.) - 2;


• retelele de repartitie - (R.R.) - 5, care asigurã alimentarea marilor consumatori industriali si a statiilor de reglare-
mãsurare de zonã sau sector;
• instalatiile de reglare a presiunii - reprezentate prin statiile de reglare-mãsurare de zonã, de sector - 8, sau la
mari consumatori industriali (S.R.M.) - 6;
• retelele de distributie (R.D.) - 10, care asigurã distributia gazelor de la instalatiile de reglare - mãsurare de
consumatori;
• bransamente (B) - 11, care alimenteazã consumatorii de la reteaua de distributie pânã la posturile de reglare
individuale (P.R.) - 12, sau direct, la instalatiile de utilizare 4.
Pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii în conditii de sigurantã si securitate, în sistemele de distributie se
integreazã dispozitivele si aparatura auxiliarã pentru mãsurã si control, de protectie contra coroziunii, pentru
preluarea deformatiilor din variatii de temperaturã, pentru localizarea avariilor si scoaterea din functiune a
diferitilor consumatori etc.

S-ar putea să vă placă și