Instalații de reducere și reglare a presiunii gazelor.

1. Panouri şi trepte de reglare.

Sunt destinate reducerii și reglării presiunii gazelor în corelație cu regimul de presiune
admis în sistemul de distribuție, rețelele de distribuție și consumatori.
Cerințele funcționale impun în general debitul de gaze și una dintre presiunile din aval sau
amonte. Corespunzător acestor cerințe se poate acționa de maniera în care cealaltă presiune să fie
menținută în limite constante. În general se cere menținerea constantă a presiunii din aval.
Aparatul prin care se realizează procesul de reglare se numește regulator de presiune.
Cea mai simplă instalație de reglare se numește panou de reglare și este alcătuită dintr-
un regulator, montat între două robinete și racordat la colectoarele de presiune ridicată și
respectiv reglată. Pentru monitorizarea presiunilor amonte/aval, cele două colectoare sunt
prevăzute cu manometre.

1.regulator _regleaza si reduce presiunea 2.conducta, Grup de trei panouri de reglare în paralel.
3.robinet, 4.distribuito,r 5.colector , 6 ,7 . manometre
Figura 1. Panou de reglare.
Consumul de gaz variază în general pe tot parcursul exploatării dar prezintă o variație
relativ mare de la sezonul rece (când gazul este utilizat și pentru încălzire) la sezonul cald.
Întrucât, prevederea unei instalații de reglare/măsurare care să funcționeze corect în tot
domeniul de variație al debitului nu este posibil (regulatoarele de debit au capacități limitate de
debit) se impune prevederea a două regulatoare, unul pentru vară și unul pentru iarnă.
Ansamblul alcătuit din două panouri de reglare, echipate cu regulatoare de vară și de
iarnă, și prevăzut cu o conductă care să permită by-pasarea unuia dintre panouri, conductă
prevăzută cu un robinet de închidere este cunoscut sub denumirea de treaptă de reglare.
În plus, pe treptele de reglare se mai prevăd: termometre, supape de siguranță și filtre
pentru reținerea impurităților, amplasate înaintea regulatoarelor.
O treaptă reglare asigură un regim constant de presiune pe durata întregului an.

1.Conductă de intrare a gazului; 2. Distribuitor; 3. Conductă de Două trepte de reglare în paralel.

ocolire; 4. Regulator de presiune pentru debit mare (iarna) ; 4’.
Regulator de presiune pentru debit mic (vara) ; 6. Robinet de
închidere; 7. manometru presiune de reglat/reglată; 8.Termometru;
9.Supapă; 10.Flanşă electroizolantă (poate lipsi în cazul în care se
utilizează polietilena); 11. Colector; 12. Conducta de ieșire a gazului ;
Figura 2. Treapta de reglare.
 Ansamblul de aparate, accesorii, armaturi, amplasate in construcții proprii, în care se
realizează reducerea și reglarea presiunii și măsurarea debitelor se numește Stație de Reglare
_Măsurare — SRM .
Stațiile de reglare pot fi echipate cu 1,2 sau mai multe trepte de reglare, în raport cu
caracteristicile rețelelor de alimentare.
Se deosebesc stații de reglare-măsurare:
 de predare — SRM-P, unde se realizează reducerea presiunii/trecerea gazului de la rețeaua
de transport la sistemul de distribuție şi odorizarea gazului.
 de sector — SRM-S, unde se realizează reducerea presiunii/trecerea gazului de la rețeaua de
repartiție la cea de distribuție;
 de consumator, care se amplasează în incinta unor consumatori importanți, unde se reduce
presiunea de la sistemul de distribuție la cel cerut de consumatori.
La obiectivele individuale sunt prevăzute posturi de reglare-măsurare care îndeplinesc
aceleași funcțiuni dar într-o treaptă de reglare.
Amplasarea instalațiilor pentru reglarea presiunii se face în corelație cu dimensiunile lor
în firide, nișe sau construcții proprii.

2. Stații de reglare-măsurare. Panouri de reglare-măsurare.

2.1. Generalităţi.
Au în principiu aceeași alcătuire, indiferent de tip și domeniul de măsură (fig. 3).
Principiile de alcătuire funcţională a staţiilor de reglare măsurare se deosebesc, în raport cu
destinaţia acestora şi sunt normate în :
 SR EN Sisteme de alimentare cu gaz. Staţii de reglare a presiunii gazelor pentru transport şi
12186:2002/A1:2006 distribuţie. Prescripţii funcţionale
 SR EN Sisteme de alimentare cu gaz. Instalaţii de reducere - reglare a presiunii de gaz care fac
12279:2001/A1:2006 parte din branşamente. Prescripţii funcţionale

În orice stație de reglare-măsurare este obligatoriu să se prevadă, pe lângă regulatoare și

instalațiile pentru filtrarea gazelor, cele pentru măsurarea debitelor, conductele de ocolire de
treaptă și cele de ocolire a stației.
Robinetul de izolare 1 se montează în exterior, la 5 m de peretele stației de reglare, fiind
destinat opririi integrale a distribuției, în condiții de siguranță pentru operator, în cazul în care nu
este posibil accesul în stație. Ventilul de siguranță 8 are rolul de a opri trecerea gazelor în condițiile
în care presiunea la intrare scade sub valoarea minimă de siguranță, iar supapa de siguranță 12 este
destinată protejării instalațiilor din aval de stație, evacuând gazele în atmosferă atunci când
presiunea în aval a crescut peste limita admisibilă.
Oportunitatea celorlalte echipamente prevăzute în schemă se studiază de la caz la caz, în
raport cu prevederile normative și următoarele condiții specifice:
 Dispozitivul pentru încălzirea gazelor se montează în funcție de raportul de detentă și gradul de
saturație cu vapori de apă, atunci când după destindere gazul ar putea ajunge sub punctul de rouă.
 Refulatorul nu se prevede la stațiile de reglare amplasate în centrele aglomerate.
 Dispozitivul de siguranță 12 nu se prevede atunci când întreruperea gazului poate provoca
pagube tehnologice.
Stațiile de reglare se amplasează în clădiri supraterane, executate din materiale
incombustibile şi fără pod.
Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-măsurare,
independente sau alipite altor construcţii, se face:
 suprateran;
 cu respectarea distanţelor prevăzute în normele tehnice;
 la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape
de limita de proprietate a consumatorului;
 asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD;
Figura 3. Staţii de reglare măsurare.

1.conducta de alimentare ; 2. robinet de izolare ; 3.imbinare electroizolanta ; 4. Distribuitor ; 5. filtru grosier ; 6. filtru fin ; 7.
Colector ; 8.termometru ; 9.manometru ; 10.robinet de intrare in statie ; 11. Distribuitor ; 12. manometru 13. ventil de siguranta ;
14.schimbator de caldura ; 15.regulator de presiune ; 16.colector ; 17.regulator de presiune ; 18.robinete de inchidere ( la intrare
panou si iesire din panou) ; 19.conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care apar la panouri ) ; 20. robinet de laminare _reduce
presiunea , asigurand alimentare continua ; 21 .manometru ; 22. ventil de siguranta ; 23.distribuitor instalatia de masurare ;
24.termometru ; 25.diafragme , ajutaje _pentru masurare debit gaze ; 26.colector 27. conducta de distributie ; 28.conducta de
ocolire ; 29. robinet de laminare ; 30. Manometru ; 31. refulator _ tronson de conducta cu 2 robinete _montat la capatul conductei de
ocolire pentru evacuarea excesului de gaz in atmosfera ; 32.supapa de siguranta ; 33. caseta de protectie
a.Statiei de rglare –masurare cu o treapta. Schema de functionare

b2. montate in paralel

b1. montate in serie
b.Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in serie

Stație cu mai multe trepte de reglare a presiunii și măsurare a debitului.

 Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-măsurare aferente reţelei
de distribuţie se face pe domeniul public, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.
Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii de sector subterane,
prevăzute cu ventilare corespunzătoare şi măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
La realizarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare măsurare trebuiesc
considerare cerinţele minime prevăzute în standardele în vigoare.
Pardoseala staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
 din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau fontă.
 cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod
egal la partea superioară şi inferioară, însumând:
 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
 4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.
Iluminatul interior al staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
 natural, prin ferestre;
 artificial, din exteriorul construcţiei.
Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare-măsurare şi
instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din normele în vigoare.
Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare, împotriva
accesului persoanelor străine, se realizează prin împrejmuire.
2.2.Statiile reglare-masurare-predare SRM-P (figura 4).
Descriere
Se folosesc la racordarea localitatilor sau a marilor consumatori industriali la magistralele de transport a
gazelor naturale si asigura reducerea presiunii de la presiunile inalte specifice retelei de transport la
valori utilizate in reletele de distriburie, in conditii optime.
SRMP-urile sunt alcătuite din aparate, armaturi si accesorii montate intr-o cladire sau cofret metalic si au
rolul de separare, filtrare, incalzire, reglare, masurare şi odorizare a gazelor naturale.
 Presiuni nominale: 25, 40, 64 bar
 Debite: pana la 300.000 Nmc/h

Configuratie de baza
 Instalatia de separare (din separatoare cu evacuare manuala)
 Instalatie de filtrare (filtre cu finetea de 10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare:
 regulatoare cu actionare directa sau indirecta
 elemente de siguranta: supape de blocare la sub si suprapresiune incorporate in regulator sau
separate; supape de descarcare
 sisteme locale de incalzire a elementelor sensibile
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
 Cladire sau cofret metalic

Echipamente optionale
 Dispozitiv de evacuare automata a lichidului separat
 Alte aparate de masura omologate
 Odorizare (odorizator prin evaporare sau injectie)
 Elemente de automatizare si teletransmisie
În prezent se produc şi staţii de SRM-P modulate, amplasate în cofret metalic sau termoizolant.
Asigură filtrarea, reglarea, măsurarea gazelor naturale.Sunt constituite dintr-un ansamblu de
aparate, armături si accesorii montate într-o construcţie proprie de tip cofret metalic sau termoizolant.
Prin intermediul acestora gazele trec din reţeaua de transport (p.i.) în reţeaua de distribuţie (p.m.)
 Figura 4.SRM-P modulată

a.Vedere de amsamblu

b. Schema izometrică

Legendă.
 Pentru SRM-S expuse mai sus, caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 1 de mai jos.
Alegerea SRM-S se realizează în raport cu indicaţiile producătorilor, funcţie de debit,
domeniu de variaţie a presiunii de intrare şi presiunea minimă de ieşire, respectându-se condiţiile
impuse de fabricant.
Tabelul I. Caracteristici tehnice SRM-S

Exemplu de alegere a SRM-S:

Date de intrare:
2.3.Statii reglare-masurare SRM-S
Descriere
Sunt alcătuite din aparate, armaturi si accesorii care au rolul de a filtra - regla - masura gazele naturale in
aplicatii industriale si civile.
Pot fi realizate pentru debite de pana la 300.000 Nmc/h (in functie de cerintele clientului).

Configuratie de baza
 Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta)
 Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune)
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)

Echipamente optionale
 Manomentre diferentiale
 Separatoare
 Filtre separatoare
 Baterii de filtrare
 Cofret metalic, cladire sau firida
 Elemente de automatizare si teletransmisie
În prezent, SRM-S se produc prefabricat , pentru diferite capacităţi şi în diferite configuraţii.
Asigură filtrarea, reglarea, măsurarea gazelor naturale. Sunt constituite dintr-un
ansamblu de aparate, armături si accesorii montate într-o construcţie proprie de tip cofret
metalic sau termoizolant.
Prin intermediul SRM gazele trec din reţeaua de repartiţie (presiune medie) în reţeaua de
distribuţie (presiune redusă sau presiune joasă).
În figura 5 sunt prezentate câteva astfel de configuraţii de SRM-S, realizate în variantele
constructive:
- cu măsurarea aval reglare
- cu măsurarea amonte reglare
- fără măsurare (SRS)
Configuraţia de bază include:
- instalaţia de filtrare (filtre cu fine_e de 10,80,100 sau 160 μm) cu manometre diferenţiale
- instalaţia de reglare (regulatoare directe sau indirecte pilotate, funcţie de treptele de presiune
si debit).
- elemente de siguranţă (dispozitive de blocare la sub si suprapresiune si supapă de siguranţă)
- instalaţia de măsurare (contor cu turbină sau pistoane rotative si corector PTZ)
- aparate indicatoare (manometre si termometre)
- cofret metalic sau termoizolant
La această configuraţie se mai pot adăuga:
- filtre-separatoare
- măsurare cu alte aparate omologate
- încălzire locală cu rezistenţă electrică în montaj anti-ex
- robinete clapă fluture
Un extras cu caracteristicile tehnice ale SRM-S prezentate mai este expus în tabelele 2 de
mai jos.
Alegerea SRM-S se realizează în raport cu indicaţiile producătorilor, funcţie de debit,
domeniu de variaţie a presiunii de intrare şi presiunea minimă de ieşire, respectându-se condiţiile
impuse de fabricant.
 Figura 5. SRM-S, SRM-C:
Vederi de ansamblu.

SRM-S, cu măsurare amonte de reglare – vedere de ansamblu.

SRM-S, cu măsurare aval de reglare – vedere de ansamblu.

SRM-S cu măsurare aval de reglare

SRM-S cu măsurare amonte de reglare

Legendă.
 SR fără măsurare
Tabel2.

Exemplu de alegere a SRM-S:

Date de intrare:
2.4.Posturile de reglare măsurare.
Posturile de reglare/ reglare-măsurare – PRM sunt constituite din ansamblu de aparate, armături
și accesorii, amplasate într-un cofret, cabină sau firidă, în scopul reducerii/reglării presiunii gazelor
naturale în mod centralizat. Soluțiile moderne prezintă gabarite mult mai mici și sunt caracterizate prin
posibilitatea de modulare și tipizare/prefabricare, putând fi pozate în condiții relativ diverse.
Figura 6. Instalații de reglare măsurare. Posturile de reglare măsurare - PRM

1.conducta intrare gaze

2. 3 .robinete de manevra si siguranta
4.regulator de presiune pentru debite mici
5. conducta ieşire gaze cu presiunea reglata
Post de reglare cu un regulator. Schema

1.conducta intrare gaze 2. robinete de manevra 3. Distribuitor 4.regulator de
presiune pentru debite mici 5.colector; 6. conducta ieşire gaze cu presiunea
reglata
Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel și
distribuitorul si colectorul in pozitie orizontala
1.conducta intrare gaze; 2. robinete de manevra ; 3.
Distribuitor; 4.regulator de presiune pentru debite
mici ; 5.colector; 6. conducta ieşire gaze cu presiunea
reglata; 7.Manometru
Posturi de reglare cu regulatoarele montate in
parallel și distribuitorul si colectorul in pozitie
verticala

1.regulator de presiune _ treapta I ;

2.regulator de presiune pentru debit mic_treapta II ;
3,4. conducte pentru distributie catre instalatiile de utilizare; 5.
Distribuitor;
6,7 . colectoare;
8. manometru

Post cu doua trepte de reducere si reglare a presiunii gazelor

Configuratie de baza
 Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta)
 Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune,
supape de descărcare)
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative,
diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
Echipamente optionale
 Manomentre diferentiale
 Separatoare
 Filtre separatoare
 Baterii de filtrare
 Cofret metalic, cladire sau firida
 Elemente de automatizare si teletransmisie

Posturile de reglare, utilizate pentru alimentarea consumatorilor mici sunt echipate cu

unul sau mai multe regulatoare pentru debite mici, conform schemelor de principiu indicate.
Panourile de reglare pot fi montate în plan orizontal sau vertical (soluție mai puțin agreată).
Posturile de reglare, de reglare-măsurare şi de măsurare se montează în firide, cabine sau direct
pe instalaţia de utilizare.
 În figura 7 sunt prezentate variante constructive de alcătuire a unor grupuri de reglare
măsurare în cofret, destinate reducerii si reglării presiunii gazelor naturale în vederea
alimentării unor consumatori din câmpurile de sonde, sau altor consumatori de debit mic.
Acestea au în componenţă: instalaţie de filtrare, instalaţie de reglare cu dispozitive de blocare la
sub si suprapresiune gaz, instalaţie de măsurare, supapă de siguranţă, instalaţie de odorizare,
odorizator cu fitil V=2l Pn6.

V1 V2

V3 V4
1. Robinet cu bilă; 2. Manometru; 3. Filtru de gaz; 4. Dispozitiv de blocare; 5. Regulator treapta I; 6. Supapa de
siguran_ă; 7. Contor cu pistoane/membrană; 8. Regulator treapta II; 9. Odorizator.
Figura 7. Grup de reglare-măsurare, montat în cofret metalic, alimentării unor
consumatori din câmpurile de sonde, sau altor consumatori de debit mic.
Posturile de reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2-6 bar, se pot monta şi
în cabine aerisite, alipite pereţilor clădirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii
respectivi să nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
- pe o înălţime de cel puţin 8 m;
- pe o lăţime care să depăşească cabina cu minim 5 m, în ambele sensuri.
Posturile de reglare-măsurare de la presiune redusă la presiune joasă se montează în:
- firidă îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;
- cabină independentă sau alipita de un perete exterior al clădirii .
Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:
a) pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane;
b) sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.
În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare există
spaţiu de amplasare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri de protecție:
a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite
pătrunderea gazelor în interiorul clădirii;
b) axul de manevră al robinetelor postului se etanşează.
Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii
care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.

2.5.SCADA Sisteme de supraveghere, control si achiziție de date

Toate stațiile moderne se prevăd cu sistem supraveghere, control si achiziție de date,

uzual tip SCADA.
Descriere
Sistemul este conceput si dezvoltat pentru a facilita comanda de la distanta a retelelor de
distributie a gazului natural si a echipamentelor componente, garantand un nivel inalt de
siguranta in functionare si in acelasi timp reducerea costurilor de intretinere.

Obiective
 Oferirea tuturor informațiilor necesare administrării sistemului.
 Furnizarea de date in timp real referitoare la orice eveniment regulat sau neregulat ce poate apărea în sistem.
 Emiterea de alarme si atenționări asupra posibilelor erori de funcționare sau a avariilor ce pot avea efecte
asupra mediului: scurgeri de gaz din rețea.
 Managementul eficient al resurselor.
 Soluții pentru simplificarea întreținerii sistemului.
 Intervenții prompte pentru corecția erorilor.
Prezentare tehnica
Sistemul este împărțit pe doua nivele ierarhice permițând managementul tuturor
elementelor funcționale ale reţelelor de gaz.
Nivelul de jos este constituit din unităţi electronice inteligente, periferice conectate la senzorii
amplasați in sistem si sunt capabile sa acționeze funcțiile de achiziție de date si management al alarmelor
precum si cele de execuție a comenzilor/setărilor de la distanta si al controlului PID local.
Nivelul înalt este reprezentat de calculatorul de proces amplasat in centrul operațional de
monitorizare care se ocupa cu managementul întregului sistem, colectând, procesând si afişândand
datele ce provin de la echipamentele electronice periferice amplasate in sistem.
Reţele de comunicație pot fi: rețea locala, GSM (CSD/GPRS/3G), radio.
 Figura 8. SCADA Sisteme de supraveghere, control si achiziție de date

Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - măsurare se face ţinând seama

de parametrii hidraulici (debit, presiune, temperatură), domeniul de variaţie a acestora şi de calitatea
gazelor naturale.
Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Staţiile şi posturile de reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de securitate
corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare – măsurare se face astfel încât să rezulte o grupare
cât mai compactă, avându-se in vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-măsurare se montează flanşe
electroizolante în locuri uşor accesibile.
Staţiile de reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor de
utilizare nu poate fi întreruptă.
În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile de
reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi / sau separare.
Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează
obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.
Staţiile de reglare – măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare (impedanţa sub 4
Ώ), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe.
Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu
platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mm2.
Instalaţii şi dispozitive auxiliare.
Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de securitate care să prevină:
 creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune;
 creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
 scăderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi ale consumatorului.
Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
Echipamentul de securitate se prevede:
 fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi
după aceasta;
 cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun.
Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi
de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
 staţiilor sau posturilor independente;
 clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.
Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos, sau cu o
căciulă de protecţie.
Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare măsurare se montează:
 manometre prevăzute cu robinet de închidere;
 armături pentru termometre.
Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.

3.Regulatoare de presiune

3.1. Generalităţi.
Reducerea și reglarea presiunii gazelor se realizează cu ajutorul aparatelor numite
regulatoare.
Orice regulator se caracterizează printr-o diferență de presiune amonte-aval, p asupra
căreia se poate acționa prin modificarea valorilor inițiale simultan sau succesiv.
Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin secțiunea îngusta a unui orificiu,
fenomenul care se produce este numit proces sau efect de laminare.
Regulatorul poate menține diferența de presiune amonte-aval constantă sau o poate
varia între anumite limite și după anumite reguli.
Astfel, procesul de reducere + reglare se poate realiza prin:
 modificarea valorilor inițiale ale p:
 simultan sau succesiv:
 diferența de presiune amonte-aval
 se poate menţine constantă
 poate fi variată între anumite limite și după anumite reguli;
 laminarea gazului (trecerea prin secțiunea îngusta a unui orificiu).
Pot funcționa cu: una sau două trepte de presiune.
Variația secțiunii orificiului de laminare a gazului se poate comanda în mod:
 direct:
 pe cale mecanică, în funcție de diferența de presiune amonte-aval, cu ajutorul unui sistem
de pârghii, membrane elastice, și un arc de reglaj;
 condiţie funcţională: diferența de presiune amonte-aval trebuie să fie suficient de mare
 indirect: se utilizează un dispozitiv auxiliar – pilot- pentru a amplifica forța de acționare a
dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare.
 Mărimile specifice ale regulatorului sunt:
 Presiunea nominală Pn este presiunea maximă pentru care a fost proiectat să funcţioneze
regulatorul.
 Presiunea de intrare P1 este valoarea presiunii măsurată pe partea de intrare în regulator.
 Presiunea de ieşire P2 este valoarea presiunii măsurată pe partea de ieşire din regulator.
 Presiunea de ieşire reglată P2r este valoarea efectivă a presiunii de ieşire obţinută la
reglarea regulatorului pe ştand.
 Presiunea de închidere Pi este valoarea presiunii măsurată pe partea de ieşire din
regulator când debitul este nul
 Grupa de reglare GR este valoarea care indică, în procente, abaterea maximă a presiunii de
ieşire P2 faţă de presiunea reglată P2r.
 Grupa de presiunii de închidere GI este dată de valoarea maximă,exprimată în procente,a
abaterii presiunii de ieşire P2 faţă de presiunea reglată P2r
 Debitul de gaz Q este volumul de gaz ce trece prin regulator în unitatea de timp.
 KG–coeficient de debit (depinde de forma şi secţiunea ventilului)

Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Qn, se face conform

specificaţiilor tehnice date de producător.
La alegerea mărimii regulatoarelor se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:
 Qn = (1,1...1,2) × Qt, pentru regulatoarele cu acţionare indirectă;
 Qn = 1,45 × Qt, pentru regulatoarele cu acţionare directă, unde Qt reprezintă debitul nominal
total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite.
Abaterea maximă a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5% ;
În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială sunt necesare diferite trepte de
presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune.

3.2.Regulatoarele cu acţionare directă (Figura 9).

Variația secțiunii orificiului de laminare a gazului este realizată în mod direct, pe cale
mecanică, în funcție de diferența de presiune amonte-aval; sunt acționate cu resort și
contragreutate; sunt utilizate pentru: debite mici, cuprinse între 10 și 100 m3N/H și presiuni la
intrare 0,2-2 bari și la ieșire, 0,015-0,03 bar.
Gazul intra cu presiune redusă P1 prin racordul amonte, prevăzut cu sita, acționează
ventilul 1 cu o forța de presiune F1, tinzând sa închidă orificiul 2. Ventilul este pus in legătura cu
o tija si o membrana 4, pe a cărei suprafața acționează arcul 5, cu forta elastica F2, in sens invers
fortei F1. Gazul este laminat când trece prin secțiunea îngustă a ventilului și reglat de arcul 5.
Cele 2 forte tind sa se echilibreze mentinand orificiul deschis intr-o anumita pozitie , astfel incat
gazul care trece prin orificiu este laminat , si presiunea scade la valoarea P2 <P1.
Reglarea presiunii se face in functie de presiunea P2 , din aval de regulator , de aceea
spatiul de sub membrana este pus in legatura cu racordul de iesire a gazelor , prin conducta 6.
In cazul cand P2 scade la o valoare mai mica P′ 2 ,( datorita cresterii debitului de gaze) ,
echilibrul dintre F1 si F2 este perturbat , F2>F1, ventilul coboara , marind sectiunea orificiului 2,
creste debitul gazelor care trec prin orificiul 2, creste P2 , care se transmite si sub membrana,
prin conducta 6 , restabilind echilibrul intre F1 si F2. Ventilul de reglare este menținut în poziția
normal deschis, fiind în echilibru dinamic cu acțiunea rezultantei forței exercitate pe suprafețele
inferioară și respectiv superioară ale membranei de comandă.
Dacă debitul de gaz crește, presiunea reglată tinde să scadă, și se modifică echilibrul dinamic în
favoarea forțelor ce acționează de sus în jos, ventilul coboară și crește secțiunea orificiului de laminare.
În consecință, presiunea reglată tinde să crească, ceea ce conduce la creșterea forței de presiune pe
suprafața inferioară a membranei de comandă, restabilindu-se treptat echilibrul dinamic inițial și
respectiv presiunea reglată. Regulatoarele de tip RTD au debite ridicate. În tabelele de mai jos sunt
prezentate caracteristicile regulatoarelor RTD, produse de total gaz.
Figura 9. Regulator de presiune cu acționare directă.

b. Regulator direct pentru debite mici: Secțiune:1.corp; 2.

a.Schema de funcționare. 1.ventil, 2. orificiu
de laminare; 3. tija ; 4. membrana elastic; 5. arc
(resort) ; 6.conducta
Capac; 3.sită; 3.ventil; 5. Supapă; 6. Pârghie; 7. Membrană elastică;
8. Arc ventil siguranţă; 9. Arc regulator; 10. Racord de ieșire a
gazului cu presiune joasă; 11.ventil de siguranţă;

Mai nou, s-au promovat diferite soluții îmbunătățite ale regulatoarelor RTG.
Vom prezenta mai jos regulatorul RTG 25 cu ventil echilibrat. Aceste regulatoare au o
gamă vastă de aplicaţii, atât în instalaţiile casnice cât şi în cele industriale. Regulatorul de
presiune tip RTG 25 se utilizează pentru reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale (SR
3317-2003) sau a altor gaze care nu atacă piesele componente (GPL, aer).
Principalele componente şi principiul de funcţionare ale unui regulator RTG 25 sunt
prezentate în figura 10.
Presiunea din amonte pătrunde în corpul regulatorului prin racordul de intrare. Reglarea
presiunii se face prin modificarea distanţei dintre scaunul (7) şi ventilul (12) care are ca rezultat
secţiuni de trecere diferite. Presiunea din aval (reglată) se aplică prin intermediul racordului de
impuls sub mem-brana de comandă (5) generând o forţă care se opune forţei produsă de arcul
(2). O modificare a presiunii din aval creează un dezechilibru în sistem care face ca ventilul (12)
să se deschidă proporţional cu debitul necesar solicitat de consumator. În condiţiile stabilite de
funcţionare (presiune intrare constantă, debit constant), sistemul format din arc, membrană,
tijă, ventil se află într-un punct de echilibru. Modificarea unuia sau mai multor parametri
produce un dezechilibru în sistem, iar acesta se va deplasa până la găsirea unui alt punct de
echilibru. Modificarea valorii reglate a presiunii de ieşire se face acţionând asupra piuliţei de
reglare (1). Piuliţa acţionează asupra arcului (2) modificând forţa de pretensionare.
Dacă presiunea de ieşire creşte accidental peste valoarea setată, forţa dată de presiunea de sub
membrana de comandă (5) va învinge forţa dată de arcul de descărcare (4); se va deplasa ansamblul
format din membrana de comandă (5) şi talerul (15) al membranei. Surplusul de presiune va fi evacuat
în atmosferă prin racordul de descărcare (16). Presiunea reglată poate fi măsurată prin intermediul
prizei de presiune (11) aflată pe exteriorul corpului. Aceasta se montează opţional.
SB: supapă blocare;
DB:dispozitiv de siguranţă în cazul lipsei gazului
HTB: valvă blocare termică
Figura 10. Regulatorul direct cu ventil echilibrat RTG 25.

.Dispozitiv de siguranţă şi accesorii.

Oricare dintre regulatoare poate fi îmbunătăţit prin includerea unor dispozitive de
siguranţă şi accesorii. Cele mai
 filtru impurităţi –plasat în partea de intrare în regulator. (pentru regulatoare fără supapă de
blocare);
 priză de presiune – pentru măsurarea presiunii de ieşire;
 supapă de blocare (SB) – blochează debitul de gaz la creşterea şi la scăderea presiunii de ieşire;
 valvă blocare termică (HTB) – blochează debitul de gaz în cazul în care temperatura
gazului la intrarea în regulator ajunge în jurul valorii de 90 ÷ 100° C;
 membrană de siguranţă – acoperă membrana de lucru şi previne scăpările de gaz în cazul
distrugerii acesteia. Limitează scurgerile de gaz în atmosferă la mai puţin de 30 dm3/h;
 dispozitiv de siguranţă în cazul lipsei gazului (DB) – blochează fluxul de gaz prin
regulator în cazul absenţei, scăderii accentuate a presiunii de intrare sau a depăşirii debitului
la ieşirea din regulator.

3.3.Regulatoare cu acționare indirectă:

La acestea, forța necesară acționării dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului
de laminare este amplificată de un dispozitiv auxiliar, numit pilot.
În figura 11 se prezintă vederea de ansamblu şi alcătuirea unui astfel de regulator RPA3.
Gazul pătrunde în regulator la presiunea din amonte, este laminat la trecerea prin
secțiunile orificiilor ventilului, care este acționat prin tijă și membrană elastică, după care iese
din regulator la presiunea P2.
Reglarea presiunii de ieșire a gazelor se face de către servoregulatorul compus din arcul și
membrana care comunică cu conducta de gaze din aval de regulator. O parte din gazul pătruns
prin racordul de intrare, la presiunea P1 trece prin filtru și prin reductorul de presiune, unde i se
scade presiunea la valoarea p2 și intră în conductă pentru comanda servoregulatorului. Excesul de
gaz se evacuează printr-o conductă.
Funcție de valoarea presiunii la ieșire aceste regulatoare pot fi destinate pentru joasă,
redusă, medie, înaltă presiune.
Sortotipodimensiunile existente pe piață în prezent au gabarite reduse, sunt fiabile și
au un domeniu de lucru extins.
Şi aceste regulatoare pot fi prevăzute cu dispozitive auxiliare şi de siguranţă.
În figura 12 se prezintă un astfel de regulator îmbunătăţit, pentru instalaţiile în care
există variaţii rapide de debit: RTG 410.
Aceste regulatoare prezintă mai multe avantaje în raport cu alte regulatoare:
 viteză mare de răspuns a regulatorului la modificările de debit;
 funcţionare precisă, exactă şi stabilă (şi la fluctuaţii mari presiune de intrare);
 reglarea uşoară a valorii presiunii de ieşire;
 schimbarea foarte uşoară a domeniului de reglare a regulatorului
 un debit ridicat datorită construcţiei speciale a corpului regulatorului (coeficient de debit ridicat);
 fiabilitatea ridicată ( materiale calitate, prelucrări precise, controlului riguros);
 dimensiuni de gabarit reduse, comparativ cu alte produse;
 gama dimensională largă;
 întreţinerea uşoară, fără demontare regulatorul;
 zgomot redus în funcţionare;
 pot fi echipate cu supapă de blocare încorporată.
Din punct de vedere constructiv regulatoarele RTG 410 sunt formate din: mecanismul
de comandă – filtru F 604 (1), pre-regulator R 106 (2) sau R 102, Pilot P 510 (3) –
echipamentul de execuţie – regulator (4) şi opţional, supapă de blocare încorporată cu
mecanism de comandă model SB 75 (5).
Regulatoarele RTG 410 pot fi dotate opţional şi cu un încălzitor electric pentru gaze tip WE
860 pentru sistemul de pilotare. Descrierea funcţionării este făcută în baza schemei din Figura 12.
Funcţionarea regulatoarelor RTG 410 (Figura 12) se bazează pe principiul echilibrării
forţelor care acţionează asupra elementului de execuţie. Forţa dată de presiunea din aval (Pa), asupra
membranei mecanismului de execuţie se cumulează cu forţa dată de arcul mecanismului de execuţie
şi greutatea mecanismului. Rezultanta acestor forţe echilibrează
 P1- presiune de intrare 1. Flansă de capăt
P2 - presiune de iesire 2. Corp regulator
Pc1 - presiune de comandă redusă 3. Ventil
Pc2 - presiune de comandă efectivă 4. Tija
5. Arc reglare
6. Capac inferior
7. Membrană
8. Capac superior
9. Reductor cu filtru
10. Servoregulator
Vedere de ansamblu Descriere instalatie Schema regulatorului
Figura 10. Regulator de presiune RPA 3 DN 50 cu 1 scaun
 Regulatorul fiind normal închis, în absenţa presiunii în circuitul echipamentului de
comandă, pistonul mecanismului de execuţie este menţinut în poziţia închis de către arc.
Variaţia presiunii din amonte nu modifică această poziţie întrucât pistonul este complet
echilibrat şi este expus la presiune egală pe suprafeţe cu aceiaşi arie. De asemenea tija este
echilibrată.
Fluidul de lucru al mecanismului de comandă este preluat din regulator, dintr-o zonă în
care acţionează presiunea de intrare. Gazul este trecut prin filtrul F 604 şi suferă o primă
reducere de presiune în pre-regulatorul R 102. La ieşirea din pre–regulator se obţine presiunea
de alimentare a pilotului (Pep). Valoarea acestei presiuni depinde de presiunea de ieşire din
regulator. Presiunea (Pep) este aplicată pe intrarea pilotului P 510 şi se obţine presiunea de
motorizare (Pm), care se aplică pe partea inferioară a membranei mecanismului de execuţie.
Valoarea presiunii de ieşire (Pa) poate fi modificată prin rotirea şurubului de reglare al
pilotului. Rotirea în sens orar creşte (Pm) prin urmare şi presiunea (Pa), iar valorile acestor
presiuni scad când şurubul de reglare este acţionat în sens antiorar. Dacă în aval are loc o
scădere a presiunii (Pa) cauzată de o creştere a debitului necesar, aceasta provoacă un
dezechilibru în subansamblul mobil al pilotului care produce modificarea presiunii de
motorizare (Pm) şi implicit o altă poziţie de echilibru a elementului de reglare. O creştere a
presiunii din aval de regulator modifică poziţia de echilibru a subansamblului mobil din pilot
şi duce la scăderea valorii presiunii de motorizare (Pm), (la o anumită valoare a presiunii din
aval (Pa) se produce închiderea pilotului), presiunea (Pm) scade, iar elementul de reglare din
regulator este deplasat către poziţia închis de către forţa exercitată de arc. Funcţionarea
continuă este asigurată de duza de descărcare, plasată în pilot, prin care gazul având presiunea
de motorizare (Pm) trece către tronsonul de ieşire (Pa).
Monitor
Monitorul (Figura 2) este un regulator de urgenţă care intervine în procesul de reglare
în momentul în care presiunea din aval de regulator creşte şi atinge valoarea la care
monitorul a fost reglat.
Există două variante de montaj: cu monitor încorporat sau cu monitor în linie.
a. Monitor încorporat
În acest caz, regulatorul de urgenţă (monitorul) este asamblat direct pe corpul
regulatorului principal. Ambele regulatoare utilizează acelaşi corp cu următoarele diferenţe:
- sunt motorizate de două sisteme de pilotare diferite montate separat;
- etanşează pe suprafeţe diferite ale aceluiaşi scaun.
Monitorul poate fi montat oricând pe un regulator RTG 410 deja instalat fără
modificări majore.
b. Monitorul în linie
Monitorul se montează în linie, în amonte de regulatorul de lucru şi este identic cu
regulatorul principal. Presiunea de comandă a monitorului este culeasă în aval de regulatorul
de lucru iar presiunea care se aplică echipamentului de pilotare de pe regulatorul de lucru este
culeasă din amonte de monitor.
Schema operaţională a supapei de blocare.
Poziţia de lucru a supapei este normal deschisă. Când presiunea reglată (Pa) se află în
intervalul de lucru, supapa de blocare este deschisă.
Presiunea reglată acţionează asupra membranei (1) a servomotorului menţinând tija (2)
în poziţie de echilibru. În această situaţie deplasarea camei (7) sub acţiunea arcului este
împiedicată de furca (5) a cărei deplasare radială este dată de tija (2).
La creşterea presiunii peste valoarea maximă admisă forţa arcului (4) este învinsă, ceea
ce duce la deplasarea tijei (2). În acest caz furca (5) eliberează cama (7) care sub acţiunea
arcului (6) se deplasează deblocând suportul ventil (9).
 La scăderea presiunii sub valoarea minimă admisă, forţa arcului (3) deplasează tija (2)
care roteşte furca (5) eliberând cama (7) care sub acţiunea arcului (6) se deplasează eliberând
mecanismul de blocare a pistonului. Deplasarea suportului ventil (9), sub acţiunea arcului (8),
închide supapa. Etanşările sunt asigurate de O-ring-uri şi ventilul scaunului.
Figura 12. RTG 410.

c. vedere de ansamblu

d. Schema funcţională
 e. Schema funcţională a monitorului

f. Supapa de blocare. Schemă operativă.

 g. Caracteristici tehnice.

Alegerea regulatorului de presiune se face funcţie de:

 presiunea de intrare
 presiunea de ieşire
 debitul maxim
 mediul de lucru
 temperatura mediului de lucru
 temperatura mediului ambiant.
Mărimea regulatorului se alege conform SR EN 334+A1:2009 pe baza coeficientului
de debit Cg.
Debitul maxim se stabileşte plecând de la premisa că regulatorul este deschis total.
In concluzie regulatorul de presiune realizează si reducere si reglare de presiune.
Relaţiile calcul: debit=f(regimul de lucru, Kg)

unde:
 Q – debitul [Nm3/h]
 Pe – presiunea de intrare absolută [bar]
 Pa – presiunea de ieşire absolută [bar]
 Cg – coeficientul de debit pentru aer [m3/h×bar],
 Kg – coeficient de debit pentru gaz natural [Nm3/h]
 d – densitatea relativa (pentru aer d = 1)
 te – temperatura gazului natural la intrarea în regulator
Coeficienţi de debit pentru regulatorul RTG 410 sunt daţi în tabelul de mai jos:
Tabelul 4.

Dispozitive de siguranţă şi accesoriile asociate acestui regulator sunt:

 Echipamentul de pilotare formate din:
 microfiltru seria F 604
 incălzitor electric pentru gaze seria WE 860 (opţional)
 preregulator seria R 100 (R 102 sau R 106)
 pilot seria P 510 (P 510, P 510 A, P 510 HP, P 511)
 Tipul de pilot montat pe regulator depinde de valoarea presiunii de ieşire (Pa) solicitată
 Monitor: in linie,
 Supapa de blocare SB 750
 Amortizor încorporat

 Încălzitor electric WE 860 : se monteaza în circuitul echipamentelor de pilotare care

motorizează regulatoarele de presiune cu acţionare indirecta
 asigură o temperatură a gazului suficient de ridicată înainte de detentă şi astfel se previne
formarea hidratilor şi îngheţarea ca urmare a fenomenelor specifice procesului de reducere a
presiunii gazelor.

Schema de montaj a regulatorului de presiune ţine cont de condiţiile tehnice obligatorii

pentru amplasarea senzorilor de prelevare a presiunii.

Pentru o bună funcţionare a regulatorului se recomandă respectarea schemei de montaj

indicată de producător.
Presiunea de comandă pentru regulator şi supapa de blocare trebuie culeasă din aval de
regulator. Prizele de impuls se vor dispune conform Figurii de mai jos
Prizele multiple de impuls vor fi dispuse conform schemelor de mai jos, diferit pe
tronsonul orizontal şi pe cel vertical.
 orizontal

vertical
Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a
următoarelor condiţii:
 încăperile în care se montează să fie ventilate;
 regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
 elementele de etanşeitate faţă de mediul exterior, precum şi componentele regulatoarelor
care comunică cu exteriorul să prezinte stabilitate la temperaturi înalte (minim 650°C).
4. Innstalații/Aparate de masurarea gazelor naturale

În procesul de extracție, tratare, transport, distribuție, tranzacționare și utilizare este

necesară cunoașterea debitelor și presiunilor gazelor precum și caracteristicile gazelor.
Tipurile de aparate de măsură, metodele de măsură, precizia măsurătorilor sunt corelate cu
poziția în schemă a punctele de măsură și fac obiectul contractelor de tranzacționare.

 Măsurarea debitelor de gaze. Contorizarea debitelor.

În acțiunile de tranzacționare este necesară contorizarea gazelor.
Contoarele de gaze sunt debitmetre de gaze prevăzute cu elemente de integrare în timp a
volumelor de gaze care tranzitează aparatul, cu sau fără evidențierea debitului instantaneu.
În raport cu principiul de măsurare a debitului, contoarele sunt de două tipuri:
 directe, caz în care măsoară direct volumul tranzitat sau
 indirecte, caz în care măsoară o altă mărime care poate servi la determinarea volumului
tranzitat.

Contoarele directe.
Sunt contoare care măsoară în mod direct volumul tranzitat, motiv pentru care se numesc
contoare volumetrice.
Elementul de referință al contoarelor directe este camera de măsură.
Principiul de măsurare constă în numărarea ciclurilor de umplere/descărcare a unor camere
de măsură etalonate.
Din punct de vedere constructiv această cameră poate avea:
 fie un perete deformabil/elastic:contoare de gaz cu cameră de măsurare, cu pereți
deformabili (cu membrane);
 fie un perete mobil, realizat de un piston rotativ:contoare de gaz cu cameră de
măsurare, cu pereți mobili (cu pistoane rotative).
Contoare de gaz cu cameră de măsurare, cu pereți deformabili (cu membrane).
Sunt destinate măsurării debitelor mici și medii de gaze combustibile. Sunt utilizate la
măsurarea debitelor casnice.
Ciclul de măsurare se poate observa în figura..
Contorul lucrează cu două camere de măsură (cunoscute și sub denirea de burdufuri) CM1 și
CM2, fiecare dintre acestea fiind subdivizată la rândul ei în două semicamere (CM1a, CM1b,
respectiv CM2a și CM2b) prin intermediul unei memrane elastice. Camerele sunt incluse într-o
carcasă etanșă. Gazele întră prin racordul de inrare și umblu carcasa contorului.
Ficare dintre camere este prevăzută cu un sertăraș mobil cu ventile de admisie și evacuare a
gazului. Din interiorul carcasei contorului, gazele pătrund în unul din compartimentele camerei,
prin orificiul de admisie al sertărașului și, exercitând presiune pe membrana elastică determină
deplasarea membranei și în consecință și deplasarea sertărașului prin intermediul unui sistem
de pârghii asociat membranei, care transmit mișcare printr-un sistem bielă-manivelă, la tija
sertărașului. Deplsarea sertărașului are ca efect golirea camerei prin ventilul de evacuare spre
conducta de ieșire. Operația este sincronizată: când o cameră se golește, cealaltă se umple.
Deplasările membranelor antrenează prin intermediul pârghiilor dispozitivul de
măsurare/integrare care însumează fiecare golire a fiecărei camere, indexul contoarului
indicând de fapt cantitatea de gaz trecută prin contor în intervalul de timp de referință.
 1 - camere inchise ;
2 - membrană ;
3 - sertăraşe ;
4 - conductă de intrare ;
5 - conductă de ieşire ;
6 - cutia etanşă a contorului;
7 - sistem de pirghii ;
8 - tijele sertarului ;
9 - manivela dispozitivului de măsurare;
10 - distribuitor
schema funetională

a b c d
fazele de lucru ale contorului cu burduf
Fig. Contoare de gaz cu cameră de măsurare, cu pereți deformabili (cu membrane).
Intervalele de măsură sunt standardizate conform tabelului de mai jos:
Normativ Qmax (Qmin)max
m3/h m3/h
O.I.M.31 EN 1359 1 0,016
1,6 0,016
2,5 0,016
4 0,025
6 0,040
10 0,060
16 0,100
25 0,160
40 0,250
65 0,400
100 0,650
160 1,000
250 1,600
400 2,500
650 4,000
1000 6,500
Notă: La Qmin, mai mic decât cel din tabel, se alege (Qmin)max care reprezintă cea mai mare valoare pentru Qmin,
Intervalele de măsură standardizate pentru contoarele volumetrice cu camere cu pereți deformabile.

Erorile minime admisibile pentru verificarea inițială și de model cât și pentru verificarea de
serviciu sunt expuse în tabelul de mai jos.
varianta debitul Erori maxime admise la verificare
Inițială și de model Ăn serviciu
A qmin q0,1qmax 3% -6%+3%
0,1qmax qqmax 1,5% 3%
B qmin q2qmax 3% Conform reglementărilor naționale
2qmin qqmax 2%
Întrucît debitul de gaz este variabil în raport cu variațiile parametrilor de stare este
absolut necesară corecția volumului măsurat de parametrii de stare.
Relația de corecție a volumului de gaze este:
Întrucît debitul de gaz este variabil în raport cu variațiile parametrilor de stare este absolut
necesară corecția volumului măsurat de parametrii de stare.

Relația de corecție a volumului de gaze este:

𝑷𝒎 𝑻𝒃 𝒁𝒃
𝑽𝒃 = 𝑽𝒎 ∙ ∙ ∙ = 𝑲 ∙ 𝑽𝒎
𝑷𝒃 𝑻𝒎 𝒁𝒎
unde:
 Vb, volumul de gaz, în condiţii de bază;
 Pb, presiune absolută a gazului, în condiţii de bază;
 Tb, temperatura absolută a gazului în condiţii de bază;
 Zb, coeficientul de compresibilitate a gazului în condiţii de bază;
 Pm, presiune absolută a gazului, în condiţii de măsurare;
 Tm, temperatura absolută a gazului în condiţii măsurare;
 Zm, coeficientul de compresibilitate a gazului în condiţii de măsurare;
 K, coeficientul de corecţie a volumului Vm, măsurat în volumul Vb, corespunzător condiţiilor
de bază.
În prezent există convertoare electronice automate care realizează conversia volumului
de gaz măsurat în condiţiile reale de exploatare în volumul de gaz corespunzător condiţiilor de
bază. Aceste convertoare electronice automate se caracterizează prin faptul că
 gama extinsa pentru senzorul de presiune: 0.9-10 bar sau 7.2 – 80 bar
 posibilitatea de programare locala
 posibilitati diverse de citire la distanta
 autonomie mare de alimentare, capacitate mare de stocare a datelor
 constructie compacta, modulara, operare simpla
 afisarea graficelor de variatie a parametrilor
 achizitionarea si integrarea volumului masurat de contor
 masurarea factorului de compresibilitate conform formulelor PT, AGANX 19, S-GERG, AGA
8/16 sau unui tabel PT-Z
 calculul factorului de conversie C
 actualizarea volumelor
 calculul debitului masurat si corectat
 afisarea informatiilor
 managementul alarmelor
 managementul bazelor de date (consum, presiune, temperature, inregistrari zinice, lunare,
 jurnal evenimente, etc)
 comunicarea printr-un port serial sau printr-o legatura optica
 retransmisia impulsurilor LF de volum masurat, de volum corectat si alarmelor
 Acestea se cuplează în sistem la ieşirea din contorul de gaz.
Echipamentul
 converteste volumul de gaz masurat de un contor intr-un volum standard in conditiile de
referinta (temperatura T=15ï‚°C, presiunea P=1bar).
 are autonomie mare de alimentare, capacitate mare de stocare a datelor
 are constructie compacta, modulara, operare simpla
 achizitionează si integrează volumul masurat de contor
 masoară factorul de compresibilitate conform formulelor PT, AGANX 19, S-GERG, AGA 8/16
sau unui tabel PT-Z
 calculează factorului de conversie C
 actualizează volumele
 calculul debitului masurat si corectat
 afişează informatiile
 realizează managementul alarmelor
 realizează managementul bazelor de date (consum, presiune, temperatura)
 comunicarea printr-un port serial sau printr-o legatura optica
 retransmisia impulsurilor LF de volum masurat, de volum corectat si alarmelor

Intrari 1. debit volumic *); Contact REED, frecventa max.2 Hz; 0.01 / 0.1 / 1 / 10 / 100 imp/m3
2. temperatura *); Senzor de temperatura tip PT1000, clasa A (0.1%),T = -20 la +500C
3. presiune *); Traductor de presiune CZ-PTZC-2, precizie 0.3%, 4 game de masura
0.9-4.5 / 2-10 / 4-20 / 15-7bar

Iesiri Volum corectat si necorectat in impulsuri; alarma;

Presiune, temperatura sau debit corectat in curent 4-20mA (optional).

Interfata de Optica si RS 232

comunicatie
Afisor Matrice LCD cu 8 digiti; Simboluri pentru alarma si intrari in impulsuri;

Carcasa Polycarbonat, protectie IP 65;

Temperatura mediului ambiant: de la -20 la +500C;

Marimi afisate Volumul masurat VM; Volumul corectat VB; Debitul volumic corectat QVB; Presiunea
P; Temperatura gazului T; Factorul de compresibilitate Z/ZB; Codurile de alarma ;
Coeficientul de corectie C

Contoarele de gaz sunt destinate:

Pentru aplicatii fiscale:
- Contoare cu pistoane rotative G10-G1000
- Contoare cu turbina G40-G24000
- Contoare ultrasonice cu cai multiple 4'-36'
Pentru aplicatii industriale:
- Contoare cu diafragma si calculator de debit
- Contoare cu turbina
- Contoare cu pistoane rotative
- Contoare cu efect termic (FCI)
- Contoare ultrasonice
- Contoare vortex
- Contoare Coriolis
- Debitmetre cu tub Pitot
- Debitmetre masice

Ficare dintre camere este prevăzută cu un sertăraș mobil cu ventile de admisie și evacuare a
gazului. Din interiorul carcasei contorului, gazele pătrund în unul din compartimentele camerei,
prin orificiul de admisie al sertărașului și, exercitând presiune pe membrana elastică determină
deplasarea membranei și în consecință și deplasarea sertărașului prin intermediul unui sistem
de pârghii asociat membranei, care transmit mișcare printr-un sistem bielă-manivelă, la tija
sertărașului. Deplsarea sertărașului are ca efect golirea camerei prin ventilul de evacuare spre
conducta de ieșire. Operația este sincronizată: când o cameră se golește, cealaltă se umple.
Deplasările membranelor antrenează prin intermediul pârghiilor dispozitivul de
măsurare/integrare care însumează fiecare golire a fiecărei camere, indexul contoarului
indicând de fapt cantitatea de gaz trecută prin contor în intervalul de timp de referință.
Întervalele de măsură sunt standardizate conform tabelului de mai jos:

Normativ Qmax (Qmin)max

m3/h m3/h
O.I.M.31 EN 1359 1 0,016
1,6 0,016
2,5 0,016
4 0,025
6 0,040
10 0,060
16 0,100
25 0,160
40 0,250
65 0,400
100 0,650
160 1,000
250 1,600
400 2,500
650 4,000
1000 6,500
Notă: La Qmin, mai mic decât cel din tabel, se alege (Qmin)max care reprezintă cea mai
mare valoare pentru Qmin,
Întervalele de măsură standardizate pentru contoarele volumetrice cu camere cu
pereți deformabile.
 Erorile minime admisibile pentru verificarea inițială și de model cât și pentru verificarea de
serviciu sunt expuse în tabelul de mai jos.

varianta debitul Erori maxime admise la verificare

Inițială și de model Ăn serviciu
A qmin q0,1qmax 3% -6%+3%
0,1qmax qqmax 1,5% 3%
B qmin q2qmax 3% Conform reglementărilor naționale
2qmin qqmax 2%
Întrucît debitul de gaz este variabil în raport cu variațiile parametrilor de stare este
absolut necesară corecția volumului măsurat de parametrii de stare.
Relația de corecție a volumului de gaze este:
𝑷𝒎 𝑻𝒃 𝒁𝒃
𝑽𝒃 = 𝑽𝒎 ∙ ∙ ∙ = 𝑲 ∙ 𝑽𝒎
𝑷𝒃 𝑻𝒎 𝒁𝒎
unde:
 Vb, volumul de gaz, în condiţii de bază;
 Pb, presiune absolută a gazului, în condiţii de bază;
 Tb, temperatura absolută a gazului în condiţii de bază;
 Zb, coeficientul de compresibilitate a gazului în condiţii de bază;
 Pm, presiune absolută a gazului, în condiţii de măsurare;
 Tm, temperatura absolută a gazului în condiţii măsurare;
 Zm, coeficientul de compresibilitate a gazului în condiţii de măsurare;
 K, coeficientul de corecţie a volumului Vm, măsurat în volumul Vb, corespunzător condiţiilor
de bază.
În prezent există convertoare electronice automate care realizează conversia volumului
de gaz măsurat în condiţiile reale de exploatare în volumul de gaz corespunzător condiţiilor de
bază. Aceste convertoare electronice automate se caracterizează prin faptul că
 gama extinsa pentru senzorul de presiune: 0.9-10 bar sau 7.2 – 80 bar
 posibilitatea de programare locala
 posibilitati diverse de citire la distanta
 autonomie mare de alimentare, capacitate mare de stocare a datelor
 constructie compacta, modulara, operare simpla
 afisarea graficelor de variatie a parametrilor
 achizitionarea si integrarea volumului masurat de contor
 masurarea factorului de compresibilitate conform formulelor PT, AGANX 19, S-GERG, AGA
8/16 sau unui tabel PT-Z
 calculul factorului de conversie C
 actualizarea volumelor
 calculul debitului masurat si corectat
 afisarea informatiilor
 managementul alarmelor
 managementul bazelor de date (consum, presiune, temperature, inregistrari zinice, lunare,
jurnal evenimente, etc)
 comunicarea printr-un port serial sau printr-o legatura optica
 retransmisia impulsurilor LF de volum masurat, de volum corectat si alarmelor
 Acestea se cuplează în sistem la ieşirea din contorul de gaz.
Pentru restul contoarelor se va studia materialul
de prezentare SG-măsurarea gazelor, slide 1-44.
5.Cerințe impuse pentru contorizarea debitelor de gaze
tranzacționate pe piața en gros.
Pentru măsurarea gazelor tranzacționate engros se impun o serie de condiții generale și tehnice:

5.1.Cerinte generale
Masurarea gazelor naturale se realizeaza prin intermediul mijloacelor de masurare care sunt
montate în statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare (SRM), sau posturile de reglare-
măsurare.
Masurarea comerciala a gazelor naturale pe piata angro se realizeaza prin intermediul mijloacelor
de masurare care sunt montate în statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare (SRM).
SM-urile sau SRM-urile trebuie sa fie proiectate, construite, exploatate si întretinute în conformitate
cu legislatia în vigoare, normele si reglementarile tehnice europene si internationale aplicabile, cu
instructiunile producatorilor de contoare / sisteme si echipamente de masurare si vor îndeplini
conditiile minime de performanta stipulate în contractul dintre parti.
Conditiile concrete si precizarea particularitatilor de exploatare a SM-urilor si SRM-urilor sunt
precizate în Acordul Tehnic de exploatare a punctelor de predare / preluare comerciala a gazelor
naturale.
Pentru gazele naturale masurate pe piata angro este obligatorie conversia volumelor masurate în
conditii de lucru la conditii de baza.
Conditiile de bază sunt :
 p=1,01325 bar si T=288,15 K,
 p=1,01325 bar si T=273,15 K, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana.
Temperatura de combustie pentru determinarea compozitiei chimice a gazelor naturale este de
150C, iar dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, aceasta va fi 250C .
Clasa de exactitate a mijloacelor de masurare trebuie sa fie mai buna sau cel putin egala cu cea
precizata în reglementarile emise de ANRGN.
Caracteristicile fiecarei componente a sistemului de masurare trebuie sa corespunda
caracteristicilor masurandului caruia i se adreseaza, astfel încît sa fie asigurata incertitudinea necesara.
Mijloacele de masurare utilizate la masurarea cantitatilor de gaze naturale pe piata angro trebuie sa
corespunda legislatiei metrologice în vigoare.

5.2.Caracteristici metrologice ale sistemelor de masurare utilizate pe piata angro.

 Sisteme de masurare cu element deprimogen.
Sistemul este alcatuit din urmatoarele componente:
 Tronsoane de conducte amonte si aval;
 Element primar
 element deprimogen de tipul :
1. diafragma cu prize de presiune în unghi;
2. diafragma cu prize de presiune la flanse;
3. diafragma cu prize de presiune la D si D/2;
Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragma.
 prize de presiune
 Elemente secundare (traductoare), care pot fi:
 traductoare de presiune statica;
 traductoare de presiune diferentiala;
 traductoare de temperatura;
 traductor multivariabil ;
 termorezistenta;
 traductor de densitate;
 cromatograf de linie;
 Element tertiar (calculator de debit);
 Elemente auxiliare, care sunt tevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale;
 Incertitudinea de masurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale, este de maxim ±1,5%.
Elementele secundare din sistemul de masurare, respectiv traductoarele de
presiune statica, diferentiala, temperatura, multivariabile sau densitate, nu trebuie sa depaseasca o
eroare maxima de ±0,1%.
Elementul tertiar al sistemului de masurare, respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoare
le de intrare) va avea eroarea maxima admisa de calcul a volumului corectat de ±0,2% .

Sisteme de masurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina .

Aceste sisteme pot fi alcatuite în doua configuratii:
1. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de două tipuri:
- complet (cu traductoare integrate);
- cu traductoare externe;
2. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. traductoare:
- de presiune statica si de temperatura;
- de densitate;
c. calculator de debit;
Incertitudine de masurare a cantitatilor de gaze naturale (în volume) trebuie să fie de ±1%, în cazul
măsurării gazelor naturale tranzacționate engros.
Convertoarele electronice de volum trebuie sa fie în conformitate cu normativele europene si / sau
internationale în vigoare.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica initiala pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu
turbina sunt:
 pentru QminQ <Qt, eroarea maxima este de ± 2% ;
 pentru Qt Q Qmax, eroarea maxima este de ±1% ;
unde:
─ Qmax – debitul maxim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu
privire la erorile maxime admise;
─ Qmin – debitul minim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu
privire la erorile maxime admise;
─ Qt – debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în doua zone distincte,
care au erori maxime admise diferite.
Valoarea debitului de tranzit este functie de raportul Qmax/Qmin.

Verificarea metrologica initiala se face la presiuni mai mari de 4 bar iar erorile maxime admise sunt
urmatoarele:
- pentru Qmin Q<Qt, eroarea maxima este de ±1%
- pentru Qt  Q Qmax, eroarea maxima este de ±0,5%
Erorile maxime admise la verificarea metrologica initiala pentru convertoarele
electronice sunt:
- ±0,5%, pentru conditii de referinta(t= 20±50C si presiune atmosferica )
- ±1% , pentru conditii de lucru

Sisteme de masurare cu contoare cu ultrasunete.

Acest sistem este alcatuit din:
1. contor cu ultrasunete;
2. traductoare, care pot fi
- de presiune statica si de temperatura;
- de densitate;
3. calculator de debit.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica a contoarelor cu ultrasunete sunt prezentate în
tabelul de mai jos (unde Dn reprezinta diametrul contorului):

Debit Eroare maximă admisă

QminQQt Dn12 Dn=12
QminQQt 1,4% 1,4%
QtQQmax 1% 0,7%

Pe piata angro a gazelor naturale se pot folosi si alte tipuri de mijloace de

masurare. Acestea trebuie sa detina marcaj CE sau dupa caz, aprobare de model eliberata de BRML, dar
numai cu acordul partilor participante la tranzactie.

5.3.Cerinte tehnice
Toate mijloacele de masurare trebuie sa fie realizate de catre producatori care detin un sistem al
calitatii certificat.
Mijloacele de masurare utilizate trebuie sa corespunda parametrilor de curgere (debit, presiune,
temperatura), de calitate a gazelor naturale masurate si de mediu în care acestea sunt montate.
Contoarele cu pistoane rotative, cu turbina sau cu ultrasunete trebuie sa functioneze corespunzator
si în cazul masurarii unui debit de 1,2 Qmax timp de minim de o ora.
Convertoare electronice de volum .
Se recomanda ca factorul de compresibilitate Z, sa se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1, SR
ISO 12213-2, SR ISO 12213-3.
Convertorul trebuie sa afiseze toate datele relevante ale masurarii fara utilizarea unor echipamente
aditionale. Afisarea volumului corectat trebuie sa se faca de regula la nivel de unitate de volum. Prin
acordul partilor implicate în masurarea gazelor naturale, pentru indicarea volumului corectat se pot
utiliza afisaje de tipul 10n unitati de volum.
Convertorul nu trebuie sa influenteze functionarea corecta a contorului.
Convertorul trebuie sa sesizeze functionarea în afara domeniului de masurare a diversi parametrii
(temperatura, presiune, debit). In acest caz, echipamentul va opri contorizarea volumului corectat si va
contoriza în alt registru de memorie volumul necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de
presiune si temperatura de substitutie presetate. Valorile de presiune si temperatura de substitutie vor
fi precizate de catre operatorul care preda gazele naturale si vor fi aprobate de catre beneficiar.
Bateria de alimentare a convertorului trebuie sa aiba o durata de viata de minim 5 ani. La consumarea
a 90 % din durata de viata a acesteia, convertorul trebuie sa afiseze un semnal de avertizare vizibil pe
ecran.
Convertoarele electronice de volum si mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative
sau cu turbina trebuie sa aiba un grad de protectie de cel putin IP 64.
In cazul montarii într-o incinta, este permisa si utilizarea contoarelor / sistemelor si echipamentelor de
masurare care au un grad de protectie IP 54.
Convertoarele electronice de volum si accesoriile lor vor fi în constructie antiex daca locul de montaj o
impune.
Traductoare si calculatoare de debit.
Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, multivariabile si de
densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitarile la care sunt supuse în timpul
functionarii.
Elementele componente care alcatuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu mediul ambiant si cu
fluidul d e lucru, trebuie sa aiba acoperiri de protectie sau sa fie executate din materiale care sa reziste
la actiunea coroziva a acestora.
Pentru a evita erorile introduse de variatia presiunii atmosferice, pentru masurarea presiunii statice se
vor utiliza traductoare de presiune absoluta.
Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 de bar se pot utiliza si traductoare de
presiune relativa.
Elementul sensibil al termorezistentei trebuie sa fie alcatuit din metale pure.
Termorezistenta va fi, cel putin, de tip cu trei fire.
Toate traductoarele utilizate vor fi în constructie antiex corespunzatoare cerintelor impuse de locul de
montaj.
Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimanta în vederea tiparirii declaratiei de configurare, a
consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale, sau sa dispuna de o interfata la care,
prin conectarea unui calculator, sa poata fi cititi indicatorii mentionati.
Calculatoarele de debit vor afisa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor.
Pentru a asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a sistemelor de masurare electronice,
acestea vor fi prevazute cu surse neîntreruptibile de tensiune cu autonomie de cel putin 8 ore. În cazul
în care sistemul de masurare este echipat cu grup electrogen automat, autonomia sursei
neîntreruptibila de tensiune trebuie sa fie de cel putin 2 ore.

5.4.Proiectarea SM si SRM
SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementarile în vigoare astfel încât:
 sa fie asigurata functionarea lor corecta pentru întregul domeniu de debite, presiuni si temperaturi
specificate în tema de proiectare, si în limitele de variatie a compozitiei chimice a gazelor. Pentru
cazul în care sunt prezente impuritati solide si lichide în gazele naturale, se vor prevedea din
proiectare separatoare si filtre adecvate.
 sa asigure continuitatea în furnizare în conditii de siguranta si în timpul efectuarii operatiunilor de
întretinere. In cazuri extreme, trebuie sa fie posibila separarea statiei de conducta amonte si aval
prin robineti de sectionare cu închidere rapida, în conditii de siguranta.
Mijloacele de masurare se monteaza de regula într-o încapere. Este permisa si montarea în aer
liber, cu conditia ca o astfel de instalare sa nu inflenteze
exactitatea acestor aparate.
Pentru cazurile în care este posibila o curgere bidirectionala a gazelor naturale prin sistemul de
masurare si acest lucru este de natura sa afecteze masurarea corecta, este obligatorie montarea unei
clapete de curgere unisens.
La proiectarea SM-urilor si SRM-urilor, diametrul interior al conductelor situate amonte de organul
de reglare a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor sa fie de maxim 30 m/s;
pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval de organul de reglare, se va lua
în calcul o viteza de maxim 20 m/s.
Exceptie de la aceasta regula vor face conductele situate amonte/aval de elementul deprimogen
sau de contor, prin care indiferent daca se afla înainte sau dupa elementul de reglare a presiunii, se
limiteaza viteza maxima la 20 m/s.
Se accepta viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de masurare cu debitmetre cu ultrasunete, în
conformitate cu recomandarile producatorului.
Robinetele amonte si aval de sistemul de masurare vor fi cu deschidere completa la dimensiunea
diametrului interior al conductelor (aceasta conditie nu este obligatorie în cazul utilizarii contoarelor
cu pistoane rotative).
Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare data de titularul de licenta
care urmeaza sa predea gazele naturale în punctul respectiv si care va cuprinde cel putin urmatoarele
precizari :
- destinatia;
- locatia de amplasare;
- date climaterice;
- studii de teren, pentru amplasamente noi;
- compozitia gazelor, tipul si nivelul impuritatilor;
- fisa tehnica care sa cuprinda parametrii de intrare si iesire ai gazului livrat si anume:
a. debitul de gaze naturale maxim si minim;
b. presiunea maxima/minima, temperatura la intrare în statie, presiunile reglate si temperatura la
iesirea din statie;
c. caderea maxima de presiune admisa pe statie si pe fiecare echipament;
d. cerinte functionale ale statiei (grad de automatizare, cu/fara personal operativ, monitorizare
parametrii, teletransmisie de date);

Tabelul de mai jos prezinta unele cerinte recomandate la proiectarea SMurilor

sau SRM-urilor, în functie de marimea debitului vehiculat.

In cazul proiectarii mai multor linii de masurare a gazelor naturale, numarul acestora trebuie sa fie
ales astfel încât debitul maxim pe statie sa poata fi masurat cu o linie închisa si cu celelalte linii
functionând în conditiile specificate .
Odorizarea gazelor nu trebuie sa influenteze performantele mijloacelor de masurare. Amplasarea
instalatiei de odorizare se va face în aval de sistemul de masurare.
Orice echipament periferic care se conecteaza la mijloacele de masurare nu trebuie sa influenteze
exactitatea masurarii.
Echiparea statiilor de reglare masurare / masurare.
In functie de necesitati, SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu urmatoarele componente
principale:
─ mijloace de masurare pentru determinarea cantitatilor de gaze naturale;
─ echipament pentru determinarea compozitiei gazului;
─ robinete de izolare;
─ sisteme de monitorizare;
─ filtre si separatoare;
─ încalzitoare de gaze naturale;
─ echipamente pentru reducerea zgomotului;
─ echipament de reglare a debitului ;
─ echipamente de reducere a pulsatiilor si vibratiilor;
─ flanse electroizolante ;
─ aparate indicatoare.
Montarea mijloacelor de masurare s realizează în raport cu respectarea unui ansamblu de conditii de
montaj a mijloacelor de masurare normate, care să garanteze funcționarea în clasa de precizie
adoptată/normată. Acestea se diferențiază în raport cu principiul de măsură avut la bază, astfel:
a) La sistemele de masurare cu element deprimogen, se recomanda respectarea conditiilor de montaj
prevazute în SR EN ISO 5167-1:2004, SR EN ISO 5167- 2:2004, SR EN ISO 5167-3:2004 si SR EN ISO
5167-4:2004. Elementele secundare se vor monta astfel încît sa poata fi izolate de proces, pentru a
putea fi verificate pe teren.
b) La sistemele de masurare cu contoare cu pistoane rotative, cu turbina si ultrasonice, pentru a
asigura un profil uniform al curgerii, se prevad portiuni de conducta rectilinii, fara obstacole, deviatii,
prize de presiune în amonte si aval de contor. Daca producatorul de contoare nu recomanda altfel,
lungimile tronsoanelor amonte si aval de contor recomandate de SR EN 1776:2002 sunt date în tabe lul
urmator. Pentru mijloacele de masurare aflate în functiune la data intrarii în vigoare a prezentului
regulament, distantele amonte/aval pot ramâne neschimbate.

Lungimile rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a curgerii, conform
standardelor aplicabile fiecarei metode de masurare în parte.
Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piata angro vor fi montate în conformitate cu indicatiile
producatorului.
Montarea traductoarelor de temperatura, de presiune statica, de presiune diferentiala, multivariabile si
de densitate
Traductoarele electronice de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, multivariabile
si de densitate se pot monta în cofrete termostatate, pentru a asigura o temperatura de lucru
corespunzatoare exactitatii indicatiilor, daca prin aprobarea de model nu se specifica altfel.
Pentru sisteme de masu rare, altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element
deprimogen, sondele de temperatura se monteaza în aval de contor pentru a evita deformarea
profilului curgerii.
Pentru asigurarea masurarii corecte a temperaturii, teaca pentru sonda termometrica trebuie sa
patrunda în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul conductei. La conducte cu
diametrul mai mare de 300 mm este permisa reducerea lungimii de insertie la minimum 75 mm.
Teaca de temperatura se va monta numai în amonte de elementul deprimogen.
La panourile existente, unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte, se admite
montarea acesteia în aval, cu conditia ca sistemul de masurare sa detina aprobare de model cu
precizarea expresa a posibilitatii de masurare a temperaturii gazelor naturale în aval de elementul
deprimogen.
Cu ocazia modernizarii acestor panouri, teaca pentru masurarea temperaturii se va monta în amonte
de elementul deprimogen.
Pentru a asigura masurarea corecta a temperaturii gazelor naturale poate fi necesara izolarea partii
exterioare a traductorului de temperatura si a unor portiuni de conducta amonte si aval de contor /
element deprimogen, în functie de precizia dorita a masurarii.
Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, si multivariabile se
monteaza astfel încât sa poata fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate si calibrate. Robinetii de
izolare trebuie sa aiba posibilitatea de sigilare pentru a preîntâmpina închideri accidentale care
afecteaza calitatea masurarii.
În cazul utilizarii traductoarelor de densitate, trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene
si/sau internationale în vigoare.
In cazul în care se utilizeaza un alt sistem de masurare decît cel cu element deprimogen, proba de gaz
pentru traductorul de densitate trebuie prelevata de la priza de presiune a contorului marcata pm.
Conducta de legatura între punctul de prelevare pm si traductorul de densitate trebuie sa fie izolata te
rmic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare.
In cazul în care se utilizeaza traductoare de densitate care se monteaza în conducta, acestea se vor
monta numai în aval de contor/sistem sau echipament de masurare, pentru a evita deformarea
profilului curgerii.
Aceasta regula nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative.
Anexa 1. SRM-P vederi caraccteristice.
Anexa 2. SRM-S, SRM-C: vederi caraccteristice.

Anexa 3. Regulatoare de presiune directe.

În tabelul de mai jos sunt prezentate și modele cu supapă de blocare încorporată.
Anexa 4. Regulatoare cu acţionare indirectă