REȚELE ELECTRICE

Curs 6

1
În cursul anterior am studiat:

 Configurația punctelor de conexiuni de MT

 BSN, BSS
 BDN, BDS

 Avantaje / Dezavantaje
 limitarea zonei afectate de un defect
 rezervă privind continuitatea în alimentare
 durata întrerupere în cazurile: defect, mentenanță
 cost investiții
 spațiu fizic ocupat

2
 Configurația punctelor de conexiuni de MT

 Racordul circuitelor la bare

 cu 1 IA pe circuit (a)

 cu 1.5 IA pe circuit (b)

 cu 2 IA pe circuit (c)
 ambele bare sunt sub tensiune
 toate aparatele sunt închise
 fiecare IA are rezervă
 la un defect pe o bară, IA vor
decupla automat
 consumatorii pot rămâne alimentați
 mai scumpă
 mai fiabilă
 ocupă un spațiu fizic mai mare
3
 Configurația punctelor de conexiuni de MT

 BD - alte configurații
 există un număr mare de
combinații de scheme

 ex: BD cu o bară nesecționată

și una secționată

4
 Puncte de conexiuni în rețele de distribuție

 Am discutat despre puncte de conexiune din RED MT , care pot fi:

 stații de transformare

 stații de conexiuni
 puncte de alimentare

 posturi de transformare

 În continuare vom discuta despre rețelele de distribuție

– care fac legătura punctele de conexiune

5
 Scheme electrice ale RED MT

 RED MT
 de pe partea de MT a ST spre PT
 scheme cu distribuție
 indirectă (cu PA)
 directă

 schemele cu distribuție indirectă

existente se păstrează
 prin modernizare, PA vor deveni ST
 schemele noi sunt doar cu distribuție
directă de la ST către PT

6
 Scheme electrice ale RED MT

 Rezervă în alimentare
 la rețelele nou proiectate, nu se admite să nu existe o rezervă în
alimentare, nici chiar în zone rurale
 Rezerva poate fi :
 o secție diferită a aceleiași ST (MT)
 mai bine: altă ST

7
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţia directă prin LEA fără rezervă în alimentare

 schemă radială simplă
 alimentarea PT se face în derivaţie sau intrare-ieşire
 fără rezervă deosebită în alimentare:
 dacă se defectează sursa S1
 defect K2
 defect K1

 a fost folosită în zone rurale

 nu se mai folosește la
rețele noi

8
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţia directă prin LEA cu rezervă de pe staţii diferite

 alimentarea PT se face în derivaţie sau intrare-ieşire
 cu separaţie (S) realizată în punctul determinat prin calcul de optimizare a
schemei
 poate asigura rezervă în cazul defectării unei surse (ex. S1)
 rezervă în alimentare:
 depinde de locul defectului
 defect K2
 defect K1

 folosită în zone rurale

9
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţia directă prin LES cu rezervă de pe aceeași

stație
 schemă simplu buclată (inelară)
 folosită în zone urbane
 alimentarea PT se face în sistem intrare-ieşire
 cu separaţie realizată într-un punct
determinat prin calcul de optimizare a
schemei
 poate asigura rezervă în cazul defectării
unei secții a sursei (ex. S1 - defect K1)
 rezervă în alimentare superioară:
 defect K2 1
0
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţia directă prin LES cu rezervă de pe pe staţii

diferite
 schemă simplu buclată
 identică cu schema anterioară, dar alimentarea se face din 2 ST diferite
 poate asigura rezervă în cazul defectării unei surse (ex. S1)
 rezervă în alimentare superioară:
 folosită în zone urbane
 cu separaţie realizată într-un punct determinat prin calcul de optimizare a
schemei (pierderi de putere minime)

11
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţie directă tip grilă prin LES

 scheme complex buclate

 fiecare PT poate fi alimentat, de regulă, prin

mai mult de 2 căi

 oferă siguranță sporită în alimentare

 cu rezervare pe aceeaşi staţie sau pe staţii

diferite
 zone urbane cu densităţi de sarcină de peste
4 MVA/km2

12
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţie directă tip simplă

sau dublă derivaţie prin LES
 cu rezervare pe aceeaşi staţie sau
pe staţii diferite
 zone urbane cu densităţi de sarcină
de peste 8 MVA/km2
 un PT poate avea 1 sau 2 căi de
alimentare
 sunt scheme mult mai sigure privind
siguranța în alimentare

13
 Scheme electrice ale RED MT

 Distribuţie directă tip dublă derivaţie prin LES

 cu rezervare pe aceeaşi staţie sau pe staţii diferite
 scheme radiale duble
 zone urbane cu densităţi de sarcină de peste 8 MVA/km2
 fiecare PT are 2 căi de alimentare
 sunt scheme mult mai sigure privind siguranța în alimentare

14
Scheme electrice ale RED JT

 Pâna acum am studiat RED MT

 De acum înainte studiem RED JT

15
 Scheme electrice ale RED JT

 Structura de bază a RED JT:

 RED-JT la furnizor

 Puncte de delimitare (PD) cu clienții

(consumatorii)
 bornele de ieșire din contor

 RED-JT la consumator

 Așadar avem 2 rețele:

la furnizor și la consumator

16
 RED JT la furnizor

 Distribuția EE pe JT

 Energia este distribuită către clienți (ai furnizorilor)

 Particularități principale:
 sursa RED-JT: PT (barele de JT ale PT)
 legătura electrica directă cu un număr
foarte mare de clienți (consumatori)
 în cadrul consumatorilor există un număr
imens de receptori

17
 Tensiuni standardizate JT

 Tensiunea standardizată pentru RED-JT la furnizor

 sistemul trifazat 400/230V

 Cum s-a ales această tensiune?

 Studiu tehnico-economic în care s-au luat în

calcul:
 pierderile de tensiune

 pierderile de putere

 securitatea omului

 eficiența surselor luminoase, etc.

 În alte zone ale globului există alte sisteme

 Ex. America de Nord: 208 / 120V

18
 Scheme electrice ale RED JT la furnizor

 Distribuţie radială simplă

 folosită în zonele rurale şi din zonele urbane
periferice
 se poate realiza în LES sau LEA
 nu oferă rezervă în alimentare:
 dacă se defectează sursa S1
 pentru unii consumatori – ex. defect K

 este simpla și economică

19
 Scheme electrice ale RED JT la furnizor

 Distribuţie simplu sau complex buclată cu funcţionare

radială
 folosită în zonele urbane sau rurale cu consumatori importanți
 fiecare buclă este secționată
 fiecare secție funcționează
economic în regim normal
 oferă rezervă în alimentare superioară
 este mai scumpă
 transformatoarele au rezerva necesară
pentru preluare liniib care ar rămâne
nealimentate, la avarierea
transformatorului dintr-un PT vecin

20
 RED JT

 RED-JT la consumatori:

21
 Tensiuni standardizate JT

 RED-JT la consumator
 cel mai răspândit: sistemul trifazat 400/230V
 mai există „rămășițe” de rețele cu alte tensiuni (ex. 660 sau 500V la unii
consumatori industriali, 220/127V și 208/120V)

 rețele de c.c. – ex. panouri fotovoltaice

 în unele cazuri se pot face rețele de:
 TFJ – tensiune foarte joasă
 limite: 50V c.a. sau 120 V c.c.
 pot fi folosite în instalații electrice speciale:
 în încăperi de baie sau duș
 piscine
 fântâni
 etc.

22
Tensiuni standardizate JT

 Tensiunea standardizată pentru

RED-JT
 sistemul trifazat 400/230V

23
 Tipuri de receptori de JT

 Receptori monofazați:
 de iluminat
 de putere
 prize monofazate

 Receptori trifazați:
 de putere

 Cine este sursa S ?

 Cum trebuie sa fie legat secundarul sursei care
alim. un consumator casnic (în Y sau Δ) ?
 Ar putea fi legată în Δ ?

24
 Receptori de putere (forță)

 Receptori trifazați de putere

 3 impedanțe Z1, Z2 și Z3, egale (în imagine este trecut greșit R !)
 pot fi legate în Δ sau în Y
 reprezintă un sistem trifazat echilibrat => conductorul neutru nu este
necesar! De ce?
 => o rețea cu 3 conductoare (4 cu conductorul de protecție)
 în acest caz tensiunea de fază nu este accesibilă !
 dacă utilajul respectiv are nevoie de iluminare locală, trebuie ca rețeaua să
aiba 4 conductoare (5 cu conductorul de protecție)

25
 Receptori de putere

 Receptori monofazați de putere

 o singură impedanță Z
 dezechilibrează sistemul trifazat
 sunt folosite la puteri relativ reduse, ex. până la 4-5kW

26
 Receptori de putere

 Motoare trifazate vs monofazate

 cele trifazate nu dezechilibrează sistemul trifazat
 cele trifazate pornesc singure
 la aceeași putere cele trifazate sunt de regulă mai mici ca gabarit
 cele monofazate nu pornesc singure, au niște circuite suplimentare
pentru pornire
 la aceeași putere debitată (utilă) cele trifazate au randament mai
bun (în jur de 20%)
 curentul pe fiecare conductor este mai mic => IA mai mic
 ex. M 4kW => InM= 27A monofazat; InM=9A trifazat
 cele trifazate: factor de putere mai ridicat
 cele trifazate: mai ieftine
 cele trifazate: mai puține vibrații
 rețeaua trifazată nu este disponibilă la toți consumatorii
 un branșament trifazat uneori este f. scump
 ș.a.
27
 Receptori de putere

 Problemă: sarcină electrică variabilă în timp

 La pornire: Ip ≈ 6In

 Cu sarcina: Pmec = Pel

 Cmax=cuplul max.
 Csarc=cuplul de sarcină
 Cp=cuplul de pornire
 ncr=turația critică
28
 nn=turația nominală