Sunteți pe pagina 1din 32

Centrul Universitar Nord din Baia Mare Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Specializarea: Constructii Civile Industriale si Agricole

PROIECT

CONSTRUCTII SI INSTALATII DE GAZE

STUDENTI: FARCAS RARES MIHAI SEREGHI ROBERT

2013

1. ARGUMENT

Gazele combustibile sunt folosite in instalatiile de ardere din industrie sau Statiile de predare sunt construite din ansam blul instalatiilor de reducere si din cladirile de locuit si social-cultural,nevoi menajere (masini de gatit,incalzirea reglare a presiunii,masurarea debitelor si odorizarea gazelor. apei de consum) sau in diferite procese tehnologice. SeCele disting: mai utilizate gaze combustibile sunt gazele natur ale extrase din -statii de predare 2 la consumator platforme zacamintele subterane si gazele important petroliere (combinate lichefiate.Insi ultimii an,in conditiile crizei industriale),alimentand instalatiile de utilizare 4 direct din conducta de transport 1; mondiale de energie o importanta deosebita se acorda procedeelor si tehnologiilor -statii de predare 3 ptr.alimentarea cu gaze a localitatilor si industriilor la de obtinere a biogazului,prin prelucrarea deseurilor organice. diferite trepte de presiune (inale functie de natura consumatorilor,densitatea Proprietatile principale gazelor naturale combustibile: suprafetelor locuite,dezvoltarea in perspectiva a localitatilor si industriei etc.). -pentru intelegerea alcatuirii,functionarii si exploatarii rationale si fara riscuri a Sistemul de distributie a gazelor naturale esate un ansamblu de instalatiilor de gaze este necesar sa se cunoasca proprietatile de baza ale gazelor conducte,aparate si accesorii,care,preluand gazele de la statia de predare 3,le naturale combustibile. transporta la robinetele de bransament 16 ale consumatorilor racordati la Gazelepana naturale sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate reteaua de presiune joasa,respectiv,pana la iesirea din statiile (posturile) (metan,etan,propan etc.) si contin unele impuritati ca:bioxidul de de reglare a presiunii gazelor 12sulfurat,mercaptanul,oxizi montate la capetele bransamentelor. carbon,azotul,hidrogenul de azot,praf si altele;aceste Sistemul de distributie a gazelor naturale este alcatuit din urmatoarele tipuri gaze sunt captate cu ajutorul sondelor din zacamintele subterane. de retele: Gazele naturale sunt inodore (fara miros),incolore si combustibile. -reteaua de repartitie 5 care preia gazellespatii la treapta de presiune medie (2-6 Gazele naturale,in amestec cu aerul,in inchise,devin explozibile. bar) de la statiile de predare 3 si le transporta in interiorul zonelor locuite sau al combinatiilor si platformelor industriale,pana la statiile de reducere si reglare a Alcatuirea retelelor de transport si distributie a gazelor naturale combustibile presiunii gazelor,care pot fi: -statii de reglare la consumatori industriale 6 (consumatori importanti),in care are loc reducerea presiunii gazelor de la treapta de presiune medie la treapta de presiune redusa,necesara in instalatiile de utilizare industriala 7; -statii de reglare de sector 8 in care se reduce presiunea gazelor de la presiune redusa; -statii de reglare de sector 9 in care are loc reducerea presiunii gazelor de la presiune medie la presiune joasa; -reteaua de distributie 10 care preia gazele la treapta de presiune redusa (0,2-2 bar) de la statiile de reglare de sector 8 si le transporta pana la bransamentele 11 ale consumatorilor din cladirile de locuit ,social-culturale sau industriale.Pe acestea sunt amplasate posturile de reglare 12 a presiunii gazelor Figuracarora 1:Schema de alimentarea principiu a unui sistem de de utilizare alimentare gaze prin intermediul se face instalatiilor 13 cu la presiune joasa.In cazul statiilor de reglare de sector 9,reteaua de distributie 14 preia gazele direct la presiune joasa si alimenteaza bransamentele 15 pana la robinetele de bransament 16. Gazele naturale sunt transportate de la locul de captare (de la sursa) pana la consumatori (instalatiile de utilizare) printr-un sistem de alimentare compus din conducte de transport 1 (figura1),numita si conducta magistrala,statiile de predare 2 si 3 si sistemul de distributie.La conducta de transport prin care gazele circula cu presiune inalta (peste 6 bar/se racordeaza statiile de predare 2 si 3.

2. PROIECTAREA SI EXECUTIA INSTALATIILOR DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE

2.1. Scheme de principiu Alimentarea consumatorilor de gaze naturale din reteaua exter ioara de distributie se realizeaza prin intermediul conductei de bransament (figura 2).

Figura 2: Schema de legare a unui consum ator la conducta publica 1 - conducta publica 2 -bransament 3 - limita de proprietate 4 - instalatia interioara 5 - aparat de utilizare 6 - contor

Traseul conductei de bransament trebuie ales perpendicular pe conducta de distributie, iar daca sunt motive speciale pentru racordare la un alt unghi, acesta nu poate fi mai mic de 60 de grade. Bransamentul se executa cu panta spre conducta publica. Racordarea conductei de bransament la reteaua de distributie exterioara se realizeaza prin sudura. n dreptul sudurii de racord, conducta de distributie se perforeaza pentru a permite accesul gazelor n bransament. Att la sudura efectuata pe conducta de distributie, ct si la capatul bransamentului (lnga cladire), se monteaza obligatoriu o rsufltoare (figura 2)

pentru eliminarea n atmosfera a eventualelor sca pari de gaze prin neetanseitatile conductelor. La capatul conductei de ale bransament sede monteaza un Este interzisa montarea conductelor de gaze natur indiferent modul de robinet de bransament, cazuri care permite scoaterea din functiune a ntregii instalatii. pozare, n urmatoarele : nterenuri general,susceptibile orice proprietar este legat la conducta publica n la tasari, aluneca ri, erodari, etc.; printr-un singur bransament. sub constructii de orice categorie; de utilizare tin de la regulatorul de presiune amplasat la nInstalatiile tunele si galerii; intrarea n incinta proprietatii la evacuarea gazelor arse (inclusiv cosul si n canale de orice categorie pna care comunica direct cu cladirile; canalul de fum). la un nivel inferior fundatiei cladirilor nvecinate, la distante sub 2 m; sub linii de tramvai sau cale ferata, sau paralel cu acestea la o distanta mai mica de 2 m. n zone construite cu densitate mare de instalatii subterane, pe retelele de

Figura 3: Bransamentul si instalatia interioara de utilizare

2.2. Montajul conductelor

Instalatiile de distributie se executa la presiune medie sau redusa . Ele se executa din conducte de otel sau polietilena de nalta densitate (PEHD). Conductele din otel se monteaza aparent sau ngropat, iar cele din PEHD doar ngropat. Atunci cnd se stabileste traseul conductelor de gaz, regulile de siguranta sunt cele care trebuie respectate mai presus de orice. Conductele, fitingurile si armaturile din polietilena, precum si cele din otel cu protectie exterioara anticoroziva se monteaza direct ngropate n pamnt, adncimea minima de montaj fiind de 0,9 m de la gener atoarea superioara. n cazul n care adncimea minima de montaj a conductelor nu poate fi respectata, este necesar sa se prevada masuri de protejare a conductelor care sa evite deteriorarea acestora. Conductele de gaz se monteaza ntotdeauna deasupr a altor tipuri de conducte.

distributie si/sau pe instalatiile exterioare subterane executate din otel, se monteaza rasuflatori (figura 4).

Figura 4: Tipuri de rasuflatori: a) pentru carosabil b) de perete si pentru spatii verzi c) pentru spatii verzi n dreptul rasuflatorilor, peste conducta din polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10...15 cm, se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se asaza calota ra suflatorii. n dreptul rasuflatorilor, pentru conducta din otel, conducta se nconjoara pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5...10 cm peste care se adauga piatra de ru cu granulatia 5...8 mm, gros de 15 cm, peste care se asaza calota rasuflatorii. La capatul bransamentului se monteaza (figura 5) un robinet de sectionare, o piesa electroizolanta si un regulator de presiune.

Figura 5: Legatura dintre bransament si instalatia interioara Orice portiune supraterana a unei conducte de gaz, situata amonte de robinetul de sectionare trebuie sa fie continua din punct de vedere electric si legata la pamnt. Cnd trecerea conductelor prin ncaperi cu umiditate pronuntata atmosfera corosiva este inevitabila, se vor folosi tevi zincate sau protejate cu lacuri anticorozive si tuburi de protectie. De asemenea, pentru alimentarea punctelor de consum care nu amplasate lnga pereti, se admite montarea conductelor n canale amenajate in pardoseala , cu respectarea urmatoarelor conditii: -se interzice montarea conductelor pentru alte instalatii n canalele pentru conductele de gaze naturale; -se interzice intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalatii sau comunicarea cu acestea. Pentru a citi si ntelege o plansa a unei instalatii de gaz, este necesara cunoasterea semnelor si simbolurilor conventionale din domeniu

Figura 6: Exemple de simboluri conventionale utilizate n domeniul gazului

3 . APARATE DE UTILIZARE, DISPOZITIVE DE MASURA SI CONTROL


3.1. Aparate de utilizare a gazului metan Cteva exemple: Figura 1:Un aparat de utilizare a gazelor naturale foarte familiar

Figura 2: Preparatorul instantaneu de apa calda menajera, cu gaze naturale: 1 - corp 2 - schimbator de caldura 3 - conducta de apa rece 4 - conducta de apa calda 5 - conducta de gaz 6 - arzator 7 - evacuarea gazelor arse

Figura 3: Convectorul cu gaz cu tiraj fortat In cazul convectorului cu gaz cu tiraj fortat, aerul necesar combustiei este preluat din exterior, din vecinatatea punctului de evacuare a gazelor arse, cu un dispozitiv terminal special.

Figura 4: Deosebirea dintre un aparat de utilizare periculos si unul sigur n functionare

3.2. Contoare de gaz


Aparatele pentru masurarea si nregistrarea debitelor de gaze combustibile naturale se numesc contoare Dupa modul de masurare si nregistrare, contoarele pot fi: volumetrice (cu nregistrare directa, la care masurarea are loc prin umplerea si golirea succesiva a unor compartimente cu volum determinat). Exista doua tipuri: contoare cu camere si membrane, respectiv contoare cu pistoane rotative; diferentiale (cu nregistrare indirecta , determinndu-se diferenta de Figura 2: Ansamblu de contoare presiune ntre sectiunile amonte si aval ale unei diafragme de diametru cunoscut si calculnduse debitul de gaz pe baza acestei diferente de presiune ma surate) 3.3. Dispozitive de siguranta si control Ansambluri de contoare (figura 2): daca se instaleaza mai multe contoare,legaturile la fiecare contor trebuie etichetate / marcate cu o pla cuta de Cel mai si obisnuit mod pentru de a controla o n instalatie dece gaz se face metal sausimplu alt mijloc permanent, a indica mod clar parte din cla dire prin intermediul robinetului de nchidere / separare. Acesta este format dintrdeserveste fiecare contor. un corp si un cep, suprafetele de contact de forma tronconica fiind fin prelucrate pentru a asigura o etansare eficienta. Cele doua suprafete de contact sunt unse cu un lubrifiant, pentru o manevrare usoara. Robinetii de nchidere se prevad: naintea fiecarui contor; pe fiecare ramificatie importanta, pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare, etc., la baza fiecarei coloane n cladiri cu peste 5 nivele si naintea fiecarui arzator, astfel: - doi robineti montati pe conducta, pentru cazul arzatoarelor si aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevra propriu sau n cazul celor care au racord flexibil; - un singur robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racord rigid si au robinet de manevra propriu.

Figura 1: Diferite tipuri de contoare volumetrice

1 racord de intrare a gazului 2 sita 3 ventil 4 resort 5 resort 6 membrana elastica (diafragma) 7 prghie

8 racord de iesire a gazului 9 ventil de siguranta


10 capac 11 stut pentru evacuarea gazelor

Figura 1: Partile componente ale unui regulator

Regulatorul de presiune este instalat pentru a furniza presiunea adecvata a gazului pe conducte si n final la arzatorul aparatului de utilizare. Asa cum se poate observa n figura 1, functionarea lui este simpla: orice fluctuatie de presiune la intrare actioneaza asupra diafragmei 6, care urca sau coboara ventilul 3, realiznd n acest mod o presiune de iesire constanta. Un alt dispozitiv de siguranta, ntlnit nsa la nivelul unui aparat de utilizare, este ventilul special care porneste preparatorul instantaneu de apa calda menajera (figura 2):

Figura 2: Ventilul preparatorului instantaneu de apa calda menajera 1 - robinet cu ventil pentru apa 2 - conducta de alimentare cu apa rece 3 - corp 4 - membrana elastica 5 - taler 6 - cui 7 - ventil pentru admisia gazului 8 - conducta pentru alimentare cu gaze 9 - arzator 10 - flacara de veghe

La instalatiile care impun controlul riguros al arderii si nu sunt supravegheate continuu, se prevad dispozitive automate de control, reglare si semnalizare, care sa antreneze automat nchiderea alimentarii cu gaze naturale la: - stingerea accidentala a flacarii; - lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.

4. AERUL NECESAR COMBUSTIEI, CANALE DE VENTILARE SI COSURI DE FUM

4.1. Asigurarea aerului necesar procesului de ardere

Utilizarea gazelor naturale este admisa numai n ncaperi n care nu exista pericol de incendiu, explozie si intoxicare sau asfixiere c u gaze de ardere. Toate ncaperile n care se monteaza aparate de utilizare a gazelor natur ale se prevad cu suprafete vitrate sub forma de ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafata minima totala functie de materialul peretilor ncaperii si de volumul acesteia (0.03 m2 pe m3 de volum net de ncapere, n cazul constructiilor din beton armat, 0.05 m2 pe m3 de volum net de ncapere, n cazul constructiilor din zidarie).

Figura 1: Exemplu de amplasare a suprafetelor vitrate si a golurilor Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze naturale, n toate cazurile se asigura ventilarea naturala a subsolurilor cladirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, ntre ncaperile din subsol, precum si prin legarea subsolului cladirilor la canale de ventilare naturala special destinate acestui scop, n afara ventilarii naturale prevazute pentru anexele apartamentelor sau cladirilor.

Figura 2: Asigurarea aerului necesar arderii n diverse situatii

La ncaperile n care se instaleaza aparate cu flacara libera, independent de volumul lor, se prevad canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere se racordeaza la partea superioara a ncaperilor, ct mai aproape de plafon si nu se prevad cu dispozitive de nchidere sau reglaj. n ncaperi cu volum mai mic de 18 m3 si n bai (indiferent de volumul acestora) nu sunt admise : - aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; - aparate de utilizare pentru ncalzire centrala sau locala, prevazute cu arzator atmosferic si rupere de tiraj, chiar daca au termostat de cos. 4.2. Cosuri de fum Evacuarea gazelor arse din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mecanic, utilizndu-se cosuri individuale la constructiile cu numar redus de etaje, sau canale colectoare acolo unde numarul etajelor este mare.

Figura 3: Aparat de utilizare racordat la cos de fum individual

Figura 4: Modul de legare a mai multor aparate de utilizare la acelasi cos de fum 1 - aparat de utilizare 2 - conducta de legare la cos 3 - cos de fum 4 - usa cosului de fum 5 compartimentarea cosului de fum Este interzisa: trecerea burlanelor dintr-o ncapere n alta, cu exceptia burlanelor etanse mbinate cu sudura; montarea dispozitivelor de nchidere sau obturare a sectiunii de iesire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual (sobe, masini de gatit, etc.); evacuarea gazelor de ardere n podurile cladirilor; evacuarea gazelor de ardere direct prin peretii exteriori ai cladirilor, cu exceptia aparatelor de utilizare omologate sau atestate / agrementate tehnic, prevazute din fabricatie cu astfel de evacuare; racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, carbune, etc.), cu exceptia aparatelor de utilizare car e au fost special construite pentru alimentare mixta (gaze naturale / combustibil lichid / solid).

4.3 Montarea segmentelor terminale ale cosurilor de fum Partea terminala a unui cos de fum trebuie plasata ntr-o astfel de pozitie nct vntul sa poata sufla fara probleme peste el. Acest segment terminal nu trebuie montat ntr-o zona cu presiune excesiva a aerului. Trebuie prevenita astfel reintrarea produselor de ardere napoi n cladire.

Figura 1: Distante permise la montarea cosului de fum pe un acoperis tip sarpanta

Figura 2: Dimensiuni care trebuie respectate la executia golurilor pentru ventilare si a cosurilor de fum Pozitionarea segmentelor terminale de cos pe acoperisuri tip sarpanta si pe peretii exteriori se precizeaza n legislatia din fiecare tara (figura 1;2).

5. RECEPTIA, VERIFICAREA SI PUNEREA N FUNCTIUNE A INSTALATIEI DE GAZ METAN

5.1. Verificarea si controlul n timpul executarii lucrarilor Executia de lucrari pentru realizarea unui nou sistem de distributie a gazelor naturale se face numai n baza autorizatiilor emise de ANRGN si cu avizul operatorului de distributie licentiat, mputernicit pe baza de contract ncheiat cu investitorul, pentru controlul calitatii lucrarilor n timpul executiei. Executantul trebuie sa respecte prevederile proiectului si ale reglementarilor n vigoare si efectueaza toate verificarile impuse de acestea. Rezultatele verificarilor se consemneaza ntr-un proces verbal de lucrari ascunse, care se semneaza de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar si operatorul licentiat de distributie, pentru urmatoarele operatiuni: - realizarea sudurilor; - tipul si calitatea izolatiei anticorosive; - verificarea rezistentei de izolatie dupa umplerea completa a santului cu pamnt (verificare pentru care se va specifica numarul si data n Buletinul de ncercari elaborat de un laborator de specialitate autorizat); - respectarea distantelor de siguranta fata de alte instalatii; - traversarea traseelor altor instalatii; - adcimea de pozare a conductelor.

5.2. Receptia tehnica si punerea n functiune a instalatiilor de gaze naturale

Receptia tehnica si punerea n functiune a lucrarilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie, prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului. Operatiile tehnice necesare pentru receptie si punere n functiune a noilor instalatii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, n prezenta: - delegatului operatorului licentiat al sistemului de distributie, pentru conductele de distributie, bransamente, statii si posturi de reglare; - delegatului operatorului licentiat al sistemului de distributie si al beneficiarului, pentru instalatiile de utilizare. Daca se considera necesar se convoaca si proiectantul. Efectuarea receptiei tehnice si a punerii n functiune se confirma pe baza documentelor ncheiate.

5.3. Documente necesare pentru efectuarea receptiei tehnice Pentru toate lucrarile se prezinta documentatia completa, cu toate modifica rile aduse pe parcursul executarii lucrarilor.Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv, care contine toate piesele din dosarul preliminar, cu modifica rile survenite.Pentru conductele de distributie, n care se includ si bransamentele, se prezinta n plus: - fisa tehnica a conductei de distributie gaze naturale / a bransamentului; - pe planul avizat, pozitia cotata a armaturilor, schimbarilor de directie, rasuflatorilor,sudurilor de pozitie, caminelor, adncimea de pozare a conductei, etc.; - certificatul de calitate al tevilor; - factura de procurare a tevilor si armaturilor; - buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor; - buletin de calitate a protectiei anticorosive, eliberat de un laborator autorizat; - proces verbal pentru lucrari ascunse, nsotit si de buletin de verificare a calitatii izolatiei conductelor ngropate (dupa umplerea completa a santului cu pamnt) si de asigurare a electrosecuritatii portiunilor de conducta aparenta (rezistenta de dispersie a prizelor de mpamntare/electrosecuritate), eliberat de un laborator de specialitate, autorizat; - situatia de plata a lucrarilor; - autorizatia de construire; - procesul verbal de receptie a reparatiei drumului, semnat de administratia domeniului public.

5.4. Punerea n functiune a instalatiilor Punerea n functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica, dupa ncheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Racordarea conductelor noi de distributie si a bransamentelor la conductele n functiune, se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie, la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat lucrarea. Operatiile de nchidere a sectorului, anuntarea abonatilor si redeschiderea sectorului se efectueaza de catre formatia de exploatare a operatorului licentiat al sistemului de distributie. mbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele n functiune, se verifica la presiunea din conducta sau din instalatie.

Pentru lucrarile aferente sistemului de distributie gaze (conducte, bransamente si statii de reglare-masurare) nainte de punerea n functiune se preda operatorului sistemului de distributie cartea tehnica a constructiei, care va contine: a. pentru conductele din sistemul de distributie, statii si posturi: -documente care au stat la baza executiei, receptiei si punerii n functiune; -planul conductelor efectiv montate pe traseul real, cu precizarea cotelor fata de repere fixe usor de identificat. b. pentru bransamente: -planul de ncadrare n zona; -plan si schema izometrica pe care se indica diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalatiei de utilizare, distanta de identificare fata de repere fixe, pozitia si caracteristicile constructive ale armaturilor, regulatoarelor, pieselor electroizolante. c. pentru statii de reglare: -plan de situatie; -plan si schema izometrica pe care se indica diametrele si lungimile panourilor, distribuitoarelor, pozitia regulatoarelor, armaturilor, flanselor de masurare, pozitia si caracteristicile contoarelor, punctelor de intrare si iesire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare si masurare a statiei; -documentele care constituie obiectul dosarului preliminar; -pozitia tarusilor si platbandelor aferente sistemului de mpamntare. -pozitia tarusilor si platbandelor aferente sistemului de mpa mntare. 5.5. ntocmirea cartii constructiei pentru conducte de distribut ie si bransamente n functie de materialul conductei, n Anexa C sunt enumerate toate documentele pe care trebuie sa le contina Cartea tehnic a constructiei. 5.6. Verificari si probe de rezistenta si etanseitate la sistemele de distributie si la instalatiile de utilizare a gazelor naturale Verificarile de rezistenta si etanseitate a sistemelor de distributie si a instalatiilor de utilizare se efectueaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor. Presiunile necesare efectuarii verificarilor si probelor de rezistenta si etanseitate se realizeaza cu aer comprimat la conductele de distributie si instalatiile de utilizare si cu ap la statiile de reglare masurare.

6. EXPLOATAREA SI NTRETINEREA INSTALATIILOR DE GAZ METAN

6.1. Exploatarea sistemului de distribut ie

Operatorul licentiat al sistemului de distributie este obligat sa verifice si sa refaca, n caz de degradare, marcajele traseelor conductelor si bransamentelor. Verificarea integritatii firului trasor pentru conductele din polietilena se efectueaza periodic cu aparatura adecvata. n cazul constata rii unor discontinuitati, acestea se remediaza imediat. Controlul conductelor, n vederea depistarii eventualelor sca pari de gaze se face cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislatiei n vigoare si se efectueaza de catre operatorul sistemului de distributie, conform regulamentelor proprii, n functie de: - starea tehnica si vechimea conductelor; - densitatea constructiilor si nivelul de risc n functie de destinatia acestora; - intensitatea traficului; - alte conditii locale specifice; - tipul conductelor: otel sau polietilena. Controlul se executa la intervale de maximum o luna n localitatile urbane si rurale si la maximum 2 luni n afara localitatilor, n scopul cresterii eficientei depista rii scaparilor de gaze naturale si reducerii gradului de risc de accidente. Controlul scaparilor de gaze se efectueaza: - pe toata lungimea traseelor conductelor si bransamentelor; - n caminele altor retele de utilitati subterane amplasate la o distanta de maximum 5 m fata de conductele de gaze naturale. Dupa efectuarea controlului se ntocmesc rapoarte scrise, conform ordinului de serviciu. Dupa efectuarea controlului, echipa respectiva consemneaza n ordinul de serviciu constatarile facute si masurile luate n vederea diminuarii/elimina rii neconformitatilor. nlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor portiuni din acestea se face n functie de: - starea tehnica si vechimea acestora; - frecventa defectelor; - agresivitatea solului si a curentilor de dispersie; - modernizarea carosabilului si infrastructurii sistemelor de utilitati; - schimbarea regimului de presiune.

6.2. Exploatarea instalatiilor de utilizare apart innd persoanelor juridice

Consumatorii de gaze naturale, persoane juridice, sunt obligati sa asigure exploatarea si ntretinerea corecta a instalatiilor de utilizare prin una din variantele: - personal propriu autorizat conform Regulamentului pentru autorizarea si verificarea personalului care desfas oara activitati de proiectare, executie si exploatare n sectorul gazelor naturale; - agenti economici autorizati conform Regulamentului pentru autorizarea si verificarea agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare n sectorul gazelor naturale; - societati licentiate pentru activitatea de distributie gaze naturale de catre ANRGN. De asemenea, consumatorii sunt obligati sa ntocmeasca si sa afiseze la locuri vizibile: - instructiuni specifice de utilizare si exploatare pentru fiecare apar at si agregat alimentat cu gaze naturale; - numerele de telefon ale echipelor de interventie proprii si ale operatorului de distributie. Verificarea periodica a instalatiilor de utilizare se face conform instructiunilor specifice si consta din efectuarea urmatoarelor operatiuni: - verificarea arzatoarelor si a starii mbinarilor si garniturilor de etansare aferente; - verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi; - verificarea etanseitatii mbinarii conductelor si armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa cu sapun; - verificarea functionarii echipamentelor si dispozitivelor auxiliare din componenta instalatiei de utilizare si a instalatiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupa caz; Revizia periodica a instalatiilor de utilizare consta n: - efectuarea tuturor operatiunilor prevazute la verificarea periodica, revizia din anul respectiv nlocuind verificarea; - efectuarea probei de rezistenta numai pentru partea de instalatie la care s-au facut nlocuiri si/sau modificari; - efectuarea probei de etanseitate a ntregii instalatii.

6.3. Protectia,siguranta si igiena muncii Pentru toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta prevederile referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii. Obligatiile si raspunderile pentru protectia, siguranta si igiena muncii revin: - conducatorilor locurilor de munca; - personalului de exploatare; - consumatorilor casnici. Conducatorii locurilor de munca sau, dupa caz, delegatii mputerniciti ai acestora au obligatia sa realizeze, n principal: - instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatie, ntocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare; - dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru; - acordarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea mbolnavirilor profesionale; - verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor, cu care se lucreaza si nlaturarea sau repararea celor care prezinta defectiuni; Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii: - sa participe la toate instructajele n conformitate cu legislatia n vigoare; - sa poarte echipamentul de lucr u si de protectie la locul de munca si sa-l ntretina n stare de curatenie; - sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte; - sa aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire,precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea accidentelor. 6.4. Prevenirea si stingerea incendiilor n toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta normele si dispozitiile referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca, personalului de exploatare al operatorului de distributie si consumatorilor. Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa realizeze n principal: - instruirea personalului la etapele stabilite prin legislatie, ntocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare; - verificarea starii utilajelor, aparatelor, echipamentelor si sculelor cu care se lucreaza si nlaturarea sau repararea celor care prezinta pericol de incendiu; Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii: - sa participe la toate instructajele n conformitate cu legislatia n vigoare; - sa nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente si scule defecte sau neadecvate mediului de lucru; - sa aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor; - sa asigure ndeplinirea masurilor de prevenire si stingere a inc endiilor, stabilite potrivit legii

7. EXEMPLE DE REA PRACTICA

Din cauza erorilor de proiectare si executie, dar si a celor de exploatare, n domeniul instalatiilor de gaze naturale au loc uneori evenimente care se soldeaza cu victime omenesti. Urmatoarele exemple de rea practica se bazeaza pe ntmplari reale, ilustrnd fenomenul nerespectarii unor principii si reguli elementare. Exemplul 1 de rea practica
ntr-un apartament, o sob de teracot dintr-o camer si o sob cu plit din buctrie aveau cosuri de fum individuale pn n pod. De aici, pentru a evita iesirea pe acoperis de dou ori, s-a construit un singur cos, asa cum se poate vedea.

Legarea incorecta a doi consumatori de gaze diferiti la un cos de fum 1 - planseu 2 - pod 3 - acoperis 4 - cos de fum 5 - usita de curatire 6 - moloz 7 - cos de fum de la soba cu plita 8 - cos de fum de la soba de teracota insuportabil.

Exemplul 2 de rea practica Probleme legate de numrul de coloane pe casa scrii si de traversarea planseelor: n blocurile de locuinte, nu este recomandat ca pe casa sca rii sa se monteze dect o singura coloana. Proiectul este bine sa se faca de acelasi proiectant, iar executia de acelasi executant. Daca totusi se fac 2 coloane, este bine ca apartamentele de pe o parte sa fie alimentate de la o coloana, iar cele de pe partea cealalta la cealalta coloana . Nu se recomanda sa se lege consumatorii intercalat, deoarece n caz de pericol, masurile care se impun se pot lua cu greutate. Tubul de protectie la trecerea conductei prin pereti sau plansee se va monta nainte de montarea conductei si se va ridica cu circa 1 cm fata de nivelul pardoselii, deoarece s-a constatat ca aparitia coroziunii tevilor este maxima n tubul de protectie. Acest lucru se ntmpla deoarece acolo intra apa atunci cnd se spala pe jos.

Trecerea conductelor prin plansee 1 - planseu 2 - tub de protectie 3 - conducta de gaze Probleme legate de prezenta contoarelor in balcoane: Contoarele NU se vor monta n balcon (desi se cunosc destule cazuri) din urmatoarele motive: -dupa un timp, unele persoane si nchid balcoanele, iar contorul se va ga si ntr-un spatiu nchis, ceea ce este interzis; -daca exista scapari de gaz la contor, acestea se vor prelinge n balconul vecinului de sus; -n balcon locatarii depoziteaza uneori substante combustibile; -nu exista acces liber la citirea si nlocuirea contoarelor.

BIBLIOGRAFIE
- Manualul de Instalatii, vol. S, Editura Artecno, Bucuresti, 2003 -Gabriel Gh. --Exploatarea retelelor si instalatiilor de gaze, Editura Tehnica ,Bucuresti, 1975 -Gabriel Gh. Distributia si utilizarea gazelor naturale, Editura Tehnica , Bucuresti,1972 - Vintila S t., Cruceru T., Onciu L. Instalatii sanitare si de gaze, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

CU PRINS
1.Argument 2 -Proiectarea si executia de utilizare a gazelor naturale 2.1-Scheme de principiu 2.2-Montajul conductelor 4-Aerul necesar combustiei,canale de ventilare si cosuri de fum 3-Aparate de utilizare,dispozitive de masura si control 4.1-Asigurarea aerului necesar procesului de ardere 3.1-Aparate de utilizare a gazelor naturale 4.2-Cosuri de fum 3.2-Contoare de gaz 4.3-Montarea segmentelor terminale ale cosurilor de fum 3.3-Dispozitive de siguranta si control 5-Receptia,verificarea si punerea in functiune a instalatiei de gaz metan 5.1-Verificarea si controlul in timpul executiei lucrarilor 5.2-Receptia tehnica si punerea in functiune a instalatiilor de gaze naturale 5.3-Documente necesare pentru efectuarea receptiei tehnice 5.4-Punerea in functiune a instalatiilor 5.5-Intocmirea cartii constructiei pentru conducte de distributie si bransament 5.6-Verificari si probe de rezistenta si etanseitate la sistemele de distributie si la instalatiile de utilizare a gazelor naturale 6-Exploatarea si intretinerea instalatiilor de gaz metan 6.1-Exploatearea sistemului de distributie 6.2-Exploatarea instalatiilor de utilizare apartinand persoanelor juridice 6.3-Protectia,siguranta si igiena muncii 6.4-Prevenirea si stingerea incendiilor 7-Exemple de rea practica 8 ANEXE

8 ANEXE

ANEXA A _ GLOSAR

1. Certificat de urbanism; 2. Autorizatie de construire; 3. Autorizatie de spargere; 4. Proces verbal de predare amplasament semnat cel putin din partea delegatului operatorului autorizat, proiectant, instalator autorizat, beneficiar; 5. Certificat calitate material tubular conducta pe care va fi precizata uzina producatoare, beneficiarul, nr. certificat/data, diametrul tevii, standard si presiunea de ncercare; 6. Certificatul de calitate al izolatiei anticorozive; 7. Factura de procurare a materialului tubular conducta n cazul n care furnizorul si beneficiarul de pe certificat si factura nu sunt identici, se va preciza pe factura ca aceasta este anexa la certificatul de calitate nr./data; 8. Certificatul de calitate pentru materialul tubular bransament cu preciza rile de la punctul 5; 9. Certificat de calitate pentru izolatia anticoroziva; 10. Factura de procurare a materialului tubular bransament cu precizarile de la punctul 7; 11. Certificat calitate material de adaos: bitum, banda , mpletitura, material de sudura pe care vor fi precizate standardele materialelor; 12. Certificat calitate armaturi si facturi de procurare; 13. Certificat calitate rasuflatori si capace rasuflatori; 14. Certificat calitate camine de vizitare; 15. Buletine gamagrafiere - sudurile gamagrafiate n buletin vor avea un corespondent n planul de pozare (acestea vor fi trecute pe marginea buletinului); 16. Proces verbal de lucrari ascunse; 17. Proces verbal de verificare cu peria electrica laborator autorizat pentru efectuarea acestora; 18. Acte de predare a materialului recuperat n cazul conductelor si bransamentelor nlocuite nota de predare n magazie si avize de expediere; 19. Certificat calitate pentru flansa electrizolanta (niplu); 20. Tabel cu sudorii, care va contine urmatoarele rubrici: Tabel (exemplu) Cu sudorii care au executat suduri pe cond. (bransament) de pe strnrloc

ANEXA C : DOCUMENTATIE PENTRU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI


A. Otel

ntocmit, Numele, prenumele si semnatura

24. Certificat de calitate pentru alte fitinguri + facturi + agremente tehnice; 25. Tipul aparatului de sudura; 21. Plan de pozare scara 1:500; 26. Agrement tehnic al aparatelor de sudura utilizate si protocolul sudurilor 22. Tabel cu bransamentele - n cazul n care sunt mai multe bransamente; executate; 23. Proces verbal deschidere bransamente; 27. Buletin de calitate al sudurilor verificate prin metoda nedistructiva; 24. Proces verbal receptie bransamente; 28. Dispozitii de santier; 25. Proces verbal deschidere conducta; 29. Notele de constatare ale organelor de control (Inspectia n constructii); 26. Proces verbal receptie conducta; 30. Diagrama probelor de presiune; 27. Fisa de urmarire executie lucrari; 31. Proces verbal lucrari ascunse; 28. Taxa de punere n functiune; 32. Tabel cu sudorii + autorizatii; 29. Proces verbal de predare la operatorul licentiat pentru ntretinere si 33. Plan de pozare; exploatare; 34. Tabel cu bransamentele; 30. Situatia de plata semnata de executant si beneficiar; 35. Proces verbal de deschidere bransamente + conducte; 31. Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor; 36. Proces verbal de receptie bransamente + conducte; 32. Program de lucru n cazul conductelor; 37. Fisa de urmarire executie lucrari; 33. Adeverinta de contributie la conducta stradala (n cazul conductelor 38. Taxa de punere n functiune; executate pe cheltuiala populatiei); 39. Proces verbal de predare-primire; 34. Fisa de date sintetice. 40. Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor; B. Polietilena 41. ..45.Adeverinta contributie conducta stradala unde este cazul; 1. Certificat de urbanism; 46.Program de lucru; 2. Autorizatie de construire; 47.Fisa de date sintetice; 3. Autorizatie de spargere; 48.Certificat de calitate al firului trasor; 4. Proces verbal predare amplasament; 49.Certificat de verificare al firului trasor. 5. Certificat de calitate material tubular conducta de distributie; 6. Factura procurare material tubular conducta de distributie; 7. Certificat de conformitate din care sa rezulte ca materialul tubular conducta de distributie specificat n factura face parte din lotul mentionat n certificatul de calitate; 8. Agrementul tehnic al firmei producatoare sau furnizoare pentru materialul tubular conducta de distributie; 9. Certificat calitate materialul tubular bransament; 10. Factura procurare material tubular bransament; 11. Factura de conformitate din care sa rezulte ca materialul tubular bransament specificat n factura face parte din lotul mentionat n certificatul de calitate; 12. Agrement tehnic al firmei producatoare sau furnizoare pentru materialul tubular bransament; 13. Certificat calitate pentru reiser; 14. Factura de procurare pentru reiser; 15. Agrement tehnic sau Proces verbal de omologare pentru reiser; 16. Certificat de calitate pentru teu bransament; 17. Factura de procurare pentru teu bransament; 18. Agrement tehnic pentru teu de bransament; 19. Certificat de calitate pentru armaturi; 20. Factura de procurare armaturi; 21. Certificat de calitate pentru mufe; 22. Factura de procurare mufa electrofuzibila; 23. Agrement tehnic pentru mufa electrofuzibila;