Sunteți pe pagina 1din 85

INSTALA II DE GAZE COMBUSTIBILE

Gazele combustibile sunt utilizate la: -nevoi menajere ( nc lzirea apei calde de consum , la ma ini de g tit ,etc) -instala ii de ardere pentru ob inerea energiei termice necesare nc lzirii . -n procese tehnologice. Cele mai utilizate gaze combustibile sunt : -gazele naturale -gazele petroliere lichefiate .

INSTALA II DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

1.Propriet ile principale ale gazelor naturale combustibile


Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate (metan, etan , propan ,etc.) Gazele con in impurit i : bioxid de carbon , azot , hidrogen sulfurat , oxizi de azot , praf,.... Gazele sunt: inodore , incolore , combustibile . Gazele naturale extrase i utilizate n ara noastr au putere caloric inferioar , n condi ii normale de presiune i temperatur . Gazele naturale , n amestec cu aerul , n spa ii nchise , devin explozive.

2. Instala ii de captare a gazelor naturale combustibile


Gazele sunt captate cu ajutorul sondelor , din z c mintele subterane. Sondele (fig.1.1.)sunt alc tuite din trei coloane metalice tubulare montate concentric i anume: -Coloana de exploatare (1) -coloana de captare(3) -coloana de foraj(5) Cele trei coloane sunt asamblate ntre ele etan cu flan e.

1-coloana de exploatare 2-orificii 3-coloana de captare 4-conducta exterioar 5-coloana de foraj 6,7-manometre 8-regulator de presiune

3.Instala ii pentru tratarea gazelor naturale combustibile


a) Instala ii pentru eliminarea impurit ilor ( vapori de ap , compu i pe baz de sulf, praf , etc.) Impurit ile existente n gazele naturale combustibile trebuie eliminate imediat dup extrac ia gazelor, deoarece pot produce numeroase defec iuni n instala iile de transport i distribu ie .

Astfel: -vaporii de ap produc coroziunea , deci g urirea conductelor ,deci pierderi de gaze, deci pericol de explozie -prin condensarea vaporilor de ap n interiorul conductei, scade debitul de gaz ce poate fi transportat -moleculele de ap se pot combina cu cele de gaz, formnd criohidra i-care seam n cu chiciura i care, depunndu-se pe pere ii conductelor le reduce sec iunea de trecere

-praful produce eroziunea orificiilor de trecere ale ventilelor, arz toarelor, contoarelor; -compu ii cu sulf sunt corozivi pentru conducte Instala iile pentru eliminarea apei se numesc separatoare. Ele pot fi: -gravita ionale -centrifugale.

SEPARATORUL GRAVITA IONAL


1-vasul de separare 2-conducta de gaz 3- evi de leg tur 4-conduct 5-robinet 6- eav de evacuare Opera ia de evacuare a apei din vasul de separare se nume te purjare i se efectueaz periodic.

SEPARATORUL CENTRIFUGAL
1-coloan metalic cilindric 2- tu lateral pentru intrarea gazelor 3-partea inferioar tronconic 4-conduct de evacuare 5-conducta de ie ire a gazelor Gazele intr cu vitez mare, cap t o mi care elicoidal , apa fiind mai grea dect aerul se separ din gaz, fiind colectate n partea inferioar , de unde se evacueaz periodic.

Instala iile pentru eliminarea prafului Instala iile pentru eliminarea prafului sunt: -filtrele -decantoarele -separatoarele centrifugale. Filtrele -re in praful din gaz folosind un material filtrant. Materiale filtrante: - es turi( fetru) -materiale ceramice.

1-carcas 2-racord intrare gaz 3-racord ie ire gaz 4-cartu filtrant 5-cadru din tabl perforat 6-capac demontabil 7- uruburi 8-flan a 9-capac cur ire 10-flan a tu ului de evacuare 11 12-garnituri trapezoidale 13-mner 14-ghidaj-caset 15-flan e

Pentru cur irea filtrului este necesar scoaterea cartu ului filtrant, care se scutur sau se folose te un jet de aer comprimat. Pentru a nu ntrerupe alimentarea cu gaz pe timpul cur irii filtrului , se recomand montarea a dou filtre n paralel. Filtrarea se poate face i n dou trepte montate n serie.

Decantoarele pentru praf


Sunt camere tubulare,orizontale din metal, avnd diametre i lungimi mari,ceea ce limiteaz foarte mult folosirea lor n practic . Timpul de traversare a decantorului de c tre curentul de gaz, trebuie s fie mai mare dect timpul de depunere a prafului la baza decantorului.

Separatoarele centrifugale de praf


-sunt alc tuite din coloane metalice cilindrice verticale avnd la baz o por iune tronconic . Ele func ioneaz pe baza separ rii prafului din gaz datorit ac iunii for ei centrifuge. Praful este colectat pe fundul tronconic al separatorului de unde este evacuat periodic. Gazul iese printr-un racord montat la partea superioar a decantorului.

b) Instala ii pentru odorizarea gazelor naturale combustibile


Gazele naturale i lichefiate sunt inodore (f r miros) i pentru semnalizarea prezen ei gazelor, n scopul evit rii form rii amestecurilor explozive este necesar odorizarea lor ( miros specific) cu anumite substan e chimice numite odorizan i . Propriet ile principale ale odorizan ilor : -de a avea miros specific greu de confundat , persistent i greu de tolerat ; -de a nu fi toxic ( otr vitor ) -de a nu produce coroziunea conductelor i aparatelor montate n instala ie . -de avertizare , de a pune n gard persoanele . Odorizan i : etilmercaptan i dimetilsulfura .

Instala ia de odorizare prin evaporare


Se compune dintr-un rezervor n care se afl odorant lichid . O parte din curentul de gaz transportat prin conduct , trece prin eava de leg tur n rezervor unde se amestec cu vaporii de odorant lichid forma i la suprafa a liber a lichidului. Amestecul gaz-odorant trece prin eava de leg tur n conducta de gaz, odoriznd ntreaga mas de gaz. Pe conducta de gaz se monteaz o diafragm de reglaj pentru a egala c derea de presiune din instala ia de odorizare.

Instalatie odorizare gaze naturale prin evaporare

Trepte de presiuni admise n instala iile de gaze naturale


Presiunile gazelor n diverse p r i ale re elelor exterioare au valori diferite, i se numesc trepte de presiuni. Prin treapt de presiune se n elege intervalul cuprins ntre limitele maxim i minim a presiunilor admise n re elele i instala iile de gaze naturale combustibile. Treptele de presiuni utilizate sunt: Presiune nalt peste 6 bar; Presiune medie- ntre 2-6 bar; Presiune redus - ntre 0,2-2 bar; Presiune intermediar - ntre 0,05-0,2 bar; Presiune joas -sub 0,05 bar. Treptele de presiuni delimiteaz diferitele p r i componente ale unui sistem de alimentare cu gaze naturale combustibile.

Retele exterioare pentru transportul i distribu ia gazelor naturale


Gazele naturale sunt transportate de la locul de captare pn la consumatori printrun sistem de alimentare compus din: -conducta de transport(1)-numit i magistral pe care gazele circul la presiune nalt (peste 6 bari) -sta iile de predare (2) i (3) -sistemul de distribu ie.

Schema unui sistem de alimentare cu gaze

Sta iile de predare Sunt alc tuite din toate instala iile de reducere i reglare a presiunii,m surarea debitelor i odorizarea gazelor. Ele pot fi: -sta ii de predare la consumator important(2) (platforme industriale) ce alimenteaz instala iile de utilizare (4) -sta ii de predare pentru alimentarea cu gaze a localit ilor (3)

Sistemul de distribu ie Preia gazele de la sta ia de predare 3 i le transport printr-un sistem de conducte pn la robinetele de bran ament ale consumatorilor. Este alc tuit din urm toarele tipuri de re ele: -re eaua de reparti ie 5 -re eaua de distribu ie 10

Re eaua de reparti ie 5 -preia gazele la presiune medie de la sta ia de predare 3, le transport pn la sta iile de reducere i reglare : 6-sta ii de reglare la consumatori industriali unde presiunea se reduce de la presiune medie la redus necesar n instala iile de utilizare industrial 7 8-sta ie de reglare de sector unde presiunea se reduce de la presiune medie la redus 9-sta ie de reglare de sector unde presiunea se reduce de la presiune medie la joas

Re eaua de distribu ie 10 Preia gazele de la presiune redus de la sta iile de reducere de sector 8 i le transport la bran amentele consumatorilor 11. Aici se g sesc posturile de reglare 12 care reduc presiunea redus la joas pentru a alimenta instala iile de utilizare 13. Re eaua de distribu ie 14 Preia gazele direct la presiune joas i alimenteaz bran amentele 15 pn la robinetele de bran ament 16.

Instala ii pentru reducerea i reglarea presiunii gazelor naturale combustibile


In sistemele de alimentare cu gaze , de la sta ia de predare c tre instalatiile de utilizare, presiunea gazelor scade n trepte , fiind redus i reglat cu instala ii grupate n sta ii sau posturi de reglare. Reducerea i reglarea presiunii gazelor se face cu reductorul ( regulatorul ) de presiune. Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin sec iunea ngust a unui orificiu , fenomenul care se produce este numit proces sau efect de laminare.

Regulatorul de presiune pentru debite mari de gaze

Gazul p trunde n regulator cu presiunea P1, ac ioneaz asupra ventilului 1 cu o for F1, tinznd s nchid sec iunea orificiului de laminare 2. Ventilul 1 este pus n leg tur prin tija 3 cu membrana elastic 4 , pe a c rei suprafa exterioar ac ioneaz for a elastic F2 a unui arc 5 , ndreptat n sens contrar for ei F1. Cele 2 for e opuse F1 i F2 se echilibreaz dinamic, men innd ventilul 1 ntr-o pozi ie anume.

Aceast pozi ie face ca gazul care p trunde prin orificiul 2 s fie laminat i presiunea sa scade la valoarea P2<P1. Reglarea presiunii gazului se realizeaz n func ie de presiunea P2 din aval de regulator. De aceea spa iul de sub membrana 4 este pus n leg tur prin conducta 6 cu racordul de ie ire a gazelor din regulator. Cnd presiunea P2 scade la o valoare P2<P2, (atunci cnd cre te debitul de gaz consumat n instala ie) echilibrul dintre for ele F1 i F2 este perturbat, F2 devine mai mare dect F1 , ventilul 1 se va deplasa n jos, m rind sec iunea de trecere a gazului spre orificiul 2. Presiunea P1 va cre te, pn la valoarea P2 i se va transmite i sub membrana 4 prin conducta 6, ceea ce restabile te echilibrul dintre F1 i F2. n concluzie, reducerea i reglarea presiunii gazului sunt realizate concomitent de regulatorul de presiune.

Regulatorul de presiune pentru debite mici de gaze

Func ionare Gazul intr n regulator prin racordul 1, prev zut cu sita 2. Aici este laminat prin sec iunea ngust a ventilului 3, reglat cu arcul 4. Datorit contrapresiunii exercitate de arcul 5 transmis prin intermediul membranei elastice 6, i al prghiei 7 la ventilul 3, se reduce presiunea gazului. Gazul iese prin racordul 8 spre instala ia de utilizare.

Pentru siguran sunt prev zute cu un ventil de siguran 9, care nu permite ca presiunea s se ridice peste o anumit valoare (dep ire cu 150 mm H2O). Prin deschiderea ventilului de siguran 9, gazele p trund sub capacul 10 i ies n atmosfer printr-o eav de evacuare 11 numit r sufl toare.

Posturi pentru reducerea i reglarea presiunii gazelor naturale


1-regulator 2-conduct 3-robinet de manevr 4-robinet de siguran 5-robinet la ie irea gazelor

Montarea n paralel a dou sau mai multe regulatoare

Posturi cu dou trepte de reducerereglare a presiunii gazelor

Sta ii pentru reducerea i reglarea presiunii gazelor naturale


Ansamblul de aparate, arm turi i accesorii amplasat ntr-o cl dire separat , prin care se fac reducerea i reglarea presiunii i eventual m surarea debitelor se nume te sta ie de reglare-m surare. Sta iile de reglare pot fi alc tuite pentru a func iona : -cu o treapt de reglare a presiunii -cu dou sau mai multe trepte de reglare a presiunii i m surare a debitului de gaze.

Panoul de reglare a presiunii gazelor naturale


Panoul se compune din: -regulatorul 1 montat pe conducta 2 -robinetele 3 -distribuitor 4 -colector 5 -manometre 6 i 7

Treapt de reglare
Se compune din dou panouri de reglare, unul pentru var , unul pentru iarn , montate la un distribuitor i un colector, i o conduct de ocolire pe care se monteaz un robinet de laminare.

Sta ia cu o singur treapt de reducere i reglare a presiunii gazului


Se compune din mai multe p r i: -o instala ie de filtrare a gazului -o instala ie de reducere-reglare a gazului -o instala ie de m surare a debitului gazului -arm turi de siguran ( refulator 31, supap de siguran 32 i caseta de protec ie contra exploziilor 33)

Sta ia cu o singur treapt de reducere i reglare a presiunii gazului

Sta ii cu dou sau mai multe trepte de reducere i reglare a presiunii gazelor
Se folosesc n special n industrie pentru c aici sunt necesare diferite trepte de presiuni n func ie de caracreristicile agregatelor, arz toarelor, aparatelor de utilizare. n aceste cazuri se prev d sta ii cu dou sau mai multe trepte de reducere i reglare a presiunii gazelor, treptele de reglare putnd fi montate n serie sau n paralel.

Sta ia de reglare-m surare cu dou trepte de reglare montate n serie


1-instala ia de filtrare 2-prima treapt de reducere-reglare 3-instala ie de m surare a debitului 4-a doua treapt de reducerereglare 5-conducta de gaz 6-ventil de laminare

Sta ia de reglare-m surare cu dou trepte de reglare montate n paralel


1-instala ia de filtrare 2-instala ie de m surare a debitului 3-prima treapt de reducere-reglare 4-a doua treapt de reducerereglare 5-conducta de ocolire 6-ventil de laminare

n cazul n care debitele de gaze naturale consumate sunt practic constante, treptele de reducere i reglare a presiunii se reduc , respectiv, la cte un singur panou de reglare, astfel c , alc tuirea sta iilor se simplific .

1.4.Bransamentele instalatiilor interioare la retelele exterioare de gaze naturale combustibile Alimentarea

consumatorilor de gaze naturale din re eaua exterioar de distribu ie se realizeaz prin intermediul conductei de bran ament (fig. 2).

1 - conducta public 2 - bran ament 3 - limita de proprietate 4 - instala ia interioar 5 - aparat de utilizare 6 - contor Fig.2 Schem de legare a unui consumator la conducta public

Traseul conductei de bran ament trebuie ales perpendicular pe conducta de distribu ie, iar dac sunt motive speciale pentru racordare la un alt unghi, acesta nu poate fi mai mic de 60 de grade. Bran amentul se execut cu pant spre conducta public . Racordarea conductei de bran ament la re eaua de distribu ie exterioar se realizeaz prin sudur . n dreptul sudurii de racord, conducta de distribu ie se perforeaz pentru a permite accesul gazelor n bran ament.

Att la sudura efectuat pe conducta de distribu ie, ct i la cap tul bran amentului (lng cl dire), se monteaz obligatoriu o r sufl toare pentru eliminarea n atmosfer a eventualelor sc p ri de gaze prin neetan eit ile conductelor.

La cap tul conductei de bran ament se monteaz un robinet de bran ament, care permite scoaterea din func iune a ntregii instala ii. n general, orice proprietar este legat la conducta public printr-un singur bran ament.

1.5.Instalatii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile


Instala iile de utilizare in de la regulatorul de presiune amplasat la intrarea n incinta propriet ii pn la evacuarea gazelor arse (inclusiv co ul i canalul de fum). Utilizarea gazelor naturale combustibile este admisa numai in incaperi in care nu exista pericol de : -incendiu prin aprinderea de materiale combustibile -explozie datorita materialelor aflate in interior -intoxicarea utilizatorilor cu gaze de ardere

Conditiile tehnice pentru functionarea in siguranta a instalatiilor interioare sunt urmatoarele: -volumul interior minim al incaperilor: 18 m3 pentru incaperi curente si 7,5 m3pentru bucatarii, bai,oficii -ventilare naturala -evacuarea totala a gazelor de ardere in exterior -suprafete vitrate pentru decompresie Pentru cazurile in care nu se pot indeplini aceste conditii, se vor folosi numai aparate de utilizare la care, prin tubulatura etansa, se asigura din exterior al aerului necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere.

Fig.3.Instalatie interioara de utilizare menajera a gazelor naturale

Instalatia interioara de utilizare menajera a gazelor dintr-o cladire de locuit (Fig.3) se compune din: Coloana montanta1 , alimentata cu gaze la presiune joasa din postul de reglare 2 prin conducta exterioara 3, pe care se monteaza robinetul de incendiu 4. La coloana montanta 1 se monteaza reteaua instalatiei interioare. Intre coloana montanta 1 si reteaua interioara se monteaza contorul 5 pentru masurarea si inregistrarea debitului de gaze, prevazut cu robinetul de contor 6. Din contorul 5 gazele trec prin conducta de distributie 7 si prin conductele de derivatie 8 la aparatele de utilizare 9 cu flacara libera si 10 pentru apa calda legat la cosul de fum 11. Fiecare aparat de utilizare este prevazut cu doua robinete montate pe conducta de racord si anume, un robinet de siguranta 12 si unul de manevra 13. In portiunea de traversare prin elementele de constructie conductele de gaze se introduc in tuburi de protectie 14.

Conductele instala iilor interioare de utilizare a gazelor naturale se amplaseaz : aparent n spa iile uscate, ventilate, luminate i circulate, cu acces permanent, inclusiv n subsolurile care ndeplinesc aceste condi ii; pe cat posibil,pe elemente de rezistenta ale constructiei:pereti, stalpi,grinzi, plafoane; Cnd trecerea conductelor prin nc peri cu umiditate pronun at sau atmosfer corosiv este inevitabil , se vor folosi evi zincate sau protejate cu lacuri anticorozive i tuburi de protec ie. Nu este permis utilizarea n instala iile interioare a unor conducte din o el cu diametrul mai mic de 1/2 oli.

Conductele de gaz se vor dimensiona n raport cu prescrip iile de proiectare astfel nct s asigure alimentarea cu gaz n condi iile estimate de cerere maxim . Sus inerea conductelor de gaz se va face cu cleme, bride sau crlige de dimensiuni potrivite, de bun calitate i montate la distan e adecvate, astfel nct instala ia s nu poat fi mi cat accidental din pozi ia de montaj.

Desigur, trebuie avut grij ca integritatea structural a cl dirii s nu aib de suferit n urma mont rii instala iei de gaz. Conductele de gaz nu trebuie s se sprijine pe nici un alt tip de instala ie interioar . n interiorul cl dirilor, conductele de gaz nu trebuie s intersecteze sau s treac prin canale de aerisire, canale de ventilare, usc torii, servante sau prin pu ul liftului. Schimb rile de direc ie ale conductelor de gaz trebuie f cute cu ajutorul fitingurilor i curbelor prefabricate sau realizate la locul de montaj.

Apartamentele din cl dirile de locuit sunt racordate la coloana montant printr-o deriva ie proprie. Nu este permisa trecerea conductelor care alimenteaz un apartament prin alt apartament .

Instala ie de utilizare a gazelor naturale la buc tariile unui bloc de locuin e cu nc lzire central 1.contor comun 2.conducte de distributie 3.coloane 4.derivatii 5.robinet de incendiu 6.robinet de manevr

Instala ie interioar de gaze naturale pentru o central termic 1.conducta exterioara 2.robinet de incendiu 3.contor 4.conducta de distributie 5.deriva ii 6.distribuitor 7.cazane 8.conducte de racord 9.robinet de siguran 10 robinet de manevra 11.canal de fum 12.co de fum 13 canal de tabl

Schema unei instala ii de utilizare industrial a gazelor naturale


1. retea de repartitie 2. bransament 3. statie de rglare principala 4. instalatie exterioara de presiune medie 5. agregate 6. robinet de incendiu 7. statie de reglare 8. centrala termica 9. statie de reglare de pres .joasa 10. instalatie ext. de pres. joasa 11. agregate 12. instalatie int. de joasa pres. 13. posturi de reglare 14. agregare

Alc tuirea instala iilor de gaze: conducte, arm turi, sta ii i posturi de reglarem surare gaze, contoare de m surare, arz toare, regulatoare de debit, supape de blocare La realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt admise numai materiale si aparate standardizate, omologate si care, dupa caz, au agrement tehnic.

Tevi si fitinguri metalice

Conductele subterane sau supraterane ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizeaza cu urmatoarele categorii de tevi metalice: tevi din otel fara sudura laminate la cald tevi din otel fara sudura trase la rece tevi din otel trase pentru industria petroliera tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte petroliere tevi din otel sudate elicoidal tevi sudate longitudinal pentru instalatii, negre sau zincate, numai pentru conducte supraterane

Imbinarile demontabile ale


conductelor se realizeaza cu: -mufe stanga-dreapta -nipluri stanga-dreapta -racorduri olandeze -flanse din otel, asamblate cu suruburi.

Pentru etansarea acestor imbinari, se folosesc: -fuior de canepa si vopsea de miniu de plumb; -banda din teflon; -garnitura din klingherit ; -alte materile de etansare agrementate.

Imbinarile nedemontabile ale conductelor se realizeaza cu: -fitinguri pentru sudare din otel; -electrozi pentru sudura; -sarma pentru sudura.

Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitate Tevile si fitingurile de inalta densitate se pot folosi numai la executarea retelelor exterioare ingropate in sol. Conductele din polietilena se folosesc in sistemele de alimentare cu gaze cu presiuni pana la 4 bar. Ele se monteaza doar subteran si numai in soluri care nu contin produse petroliere. Se livreaza in tronsoane drepte, colaci sau roluite pe tamburi.

Moduri de imbinare:
sudura cap la cap polifuziune electrofitinguri

Pentru aceste imbinari se folosesc fitinguri speciale(de culoare neagra sau galbena)

Armaturi
Cel mai simplu i obi nuit mod de a controla o instala ie de gaz se face prin intermediul robinetului de nchidere / separare. Acesta este format dintr-un corp i un cep, suprafe ele de contact de form tronconic fiind fin prelucrate pentru a asigura o etan are eficient . Cele dou suprafe e de contact sunt unse cu un lubrifiant, pentru o manevrare u oar .

Robine ii de nchidere se prev d: -naintea fiec rui contor; pe fiecare ramifica ie important , -pe fiecare conduct care alimenteaz grupuri de arz toare -montate la aparate, mese de lucru, laboratoare, etc., -la baza fiec rei coloane n cl diri cu peste 5 nivele Inaintea fiec rui arz tor, astfel: - doi robine i monta i pe conduct , pentru cazul arz toarelor i aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevr propriu sau n cazul celor care au racord flexibil; - un singur robinet pentru cazul arz toarelor i aparatelor care au racord rigid i au robinet de manevr propriu.

Robinetul cu cep- este prevazut cu filet interior la racordul de intrare si de iesire a gazului. Corpul robinetului se termina la partea superioara cu un cap de sectiune patrata, astfel ca pentru actionarea lui este necesara o cheie speciala cu orificiu patrat si maner.

Robinet cu sfera-este un robinet de inchidere la fel ca si cel pentru apa

Arzatoare
Arzatoarele sunt dispozitive care servesc la realizarea amestecului gaz-aer si la introducerea lui in spatiul de ardere numit focar, pentru o ardere completa si in deplina siguranta. Arzatoarele se clasifica dupa urmatoarele criterii: -destinatie:-arzatoare de uz casnic si arzatoare de uz industrial -modul de realizare a amestecului gaz-aer: arzatoare cu amestec prealabil, arzatoare fara amestec prealabil -dupa modul de introducere a aerului: -cu aer aspirat, cu aer insuflat

Arzatoare de uz casnic
Arzator de uz casnic Tip A II 400 putere termica: 3400 kcal/h debit nominal: 0,4 m / h Tip ALL 600 putere termica: 5100 kcal/h debit nominal: 0,6 m / h

Arzator de uz casnic Tip B 600 putere termica: 5100 kcal/h debit nominal: 0,6 m / h Tip B 1000 putere termica: 8500 kcal/h debit nominal: 1 m / h

Arzator de uz industrial
Arzator de uz industrial Tip TD 2 putere termica: 17000 kcal/h debit nominal: 2 m / h Tip TD 3 putere termica: 25500 kcal/h debit nominal: 3 m / h

Contoare de gaz
Aparatele pentru m surarea i nregistrarea debitelor de gaze combustibile naturale se numesc contoare. Dup modul de m surare i nregistrare, contoarele pot fi: volumetrice (cu nregistrare direct , la care m surarea are loc prin umplerea i golirea succesiv a unor compartimente cu volum determinat). Exist dou tipuri: -contoare cu camere i membrane, respectiv contoare cu pistoane rotative; diferen iale (cu nregistrare indirect , determinndu-se diferen a de presiune ntre sec iunile amonte i aval ale unei diafragme de diametru cunoscut i calculnduse debitul de gaz pe baza acestei diferen e de presiune m surate)

Detectoare de gaze,dispozitive si armaturi de siguranta si blocare


Detectoarele de gaze, dispozitivele si armaturile de siguranta si blocare au rolul de a asigura exploatarea instalatiilor de gaze fara riscuri de incendii sau explozii si functionarea sigura a arzatoarelor si aparatelor de utilizare a gazelor naturale combustibile. Din cauza scaderii presiunii sub anumite limite sau a intreruperii temporare a alimentarii cu gaze combustibile, exista pericolul stingerii flacarii, iar la revenirea alimentarii cu gaze la presiunea de regim, sa se produca difuzia gazelor in focare sau in incaperi, putand da nastere la incendii sau explozii. Cresterea accidentala a presiunii gazelor peste presiunea de regim poate duce la ruperea flacarii arzatoarelor, provocand incendii,sau la explozia instalatiilor de gaz.

Detectoarele de gaze permit, fie semnalizarea prezentei gazelor indiferent de concentratia lor in aer, fie masurarea concentratiilor de gaze in aer (analizoare de gaze).

Dispozitivele uzuale de siguranta folosite in cazul scaderii presiunii sau intreruperii alimentarii cu gaze sunt : -supapele de blocare (in cazul intreruperii gazului sau presiune scazuta)

-dispozitivele de siguranta cu flacara de veghe(impotriva arderii uscate)

-supape de siguranta (folosite in cazul cresterii accidentale a presiunii)

Probarea si receptia instalatiilor interioare de gaze naturale combustibile


Punerea in functiune si exploatare se face numai dupa probare si receptie . Presiunea la care se supune instalatia in timpul probarii si durata probei depinde de regimul de presiune la care va functiona instalatia . Instalatiile de joasa presiune se verifica in doua etape : -proba de casa ( preliminara) , cu aer comprimat la presiunea de 1bar . Se probeaza intreaga retea de conducte , fara armaturi in punctele de utilizare , unde se monteaza dopuri . Imbinarile se verifica cu apa si sapun , de seful de echipe , in prezenta maistrului .Nu se admit pierderi de presiune .

-incercarea de rezistenta a conductelor , se executa fara armaturi ,la presiunea de1bar repetand proba de casa . Se face in prezenta unui delegat de la intreprinderea distribuitoare de gaze . Proba se face cu aer comprimat , introdus cu un compresor sau o pompa manuala . Capetele conductelor se astupa cu dopuri metalice filetate , in punctele de racordare a robinetelor aparatelor de utilizare. Durata probei min. 30 minute . Presiunea aerului se cireste pe manometru, nu se admite scaderea presiunii in reteaua de conducte.

Proba de rezistenta a instalatiilor interioare de gaze naturale


1.retea de conducte 2.pompa manuala 3.dopuri metalice filetate 4.manometru

-incercarea de etanseitate , in cursul careia se probeaza instalatia cu robinetele de siguranta si manevra . Presiunea de proba este presiunea de regim a instalatiei ( 0,02 bar ~200mmH2O).

Proba de etanseitate a instalatiilor interioare de gaze naturale 1.retea de conducte 2.pompa manuala 5 robinet de siguranta 6.robinet de manevra

Verificarea etanseitatii instalatiei interioare de gaze naturale . 1.robinet 2.contor 3.mufa 4. cot 5 teu 6 , 7. aparate de utilizare 8 vas _ emulsie de sapun 9. pensula

Ultima verificare a instalatiei , se face la presiunea de utilizare , dupa racordarea consumatorilor . Verificare etanseitatii se face prin ungere cu emulsie de apa si sapun .

Dupa terminarea probelor se incheie un procesverbal intre delegatul intreprinderii distribuitoare de gaze , unitatea care a executat lucrarea si beneficiar. Beneficiarul primeste cheile robinetului de incendiu si ale armaturilor de siguranta si inchidere. La predarea instalatiei beneficiarului , acesta primeste un exemplar cu instructiuni de utilizare a gazelor . Instalatia va fi pusa in functiune dupa evacuarea aerului din instalatie . La punerea in functiune se controleaza comportarea arzatoarelor aparatelor de utilizare .