I.

Instalaii de gaze naturale combustibile Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate n proporie de 90-95%(metan, etan, propan, butan) i impuriti (dioxid de sulf, CO2). Ele se capteaz din zcmintele subterane i se utilizeaz n instalaiile de ardere din cldirile de locuit, social culturale. procese 1. captare cu ajutorul sondelor 2. tratare 3. comprimare cu ajutorul compresoarelor 4. sistem de transport 5. distribuie Stri de referin. - starea normal (N) - temp normal tN=0C=273,15K - pres nominal pN=101325 N/m2 - starea standard (S) - tS=15C=288,15K - pS=1,033 ata (atmosfer tehnic absolut) tS=15C deoarece s-a considerat aceast valoare ca fiind temp medie anual la care trec gazele prin contoare i instalaii de utilizare. Trepte de presiune utilizate - treapta de pres nalt p > 6 bar - treapta de pres medie 2 6 bar pt conducte de OL 2 4 bar pt conducte de polietilen PE - treapta de pres sczut 0,05 2 bar - treapta de pres joas p < 0,05 bar Curgerea fluidelor este compresibil la presiune joas Proprieti fizice pN p N TN p m = = - densitatea = ; ; T N T N pNT V - densitatea relativ = ; aer - vscozitatea = (n funciede temperatur) Arderea reacie de oxidare a substanelor combustibile cu degajare de cldur Dup viteza de ardere - deflagraia v < 30 m/s - detonaia 30 < v < 200 m/s - explozia v > 200 m/s Arderea are dou stadii - aprinderea ta=460C pt butan; ta=650C pt metan - arderea propriu-zis Limitele de amestec pentru explozia sunt: limita inferioar de explozie (LIE), i limita superioar de explozie (LSE) Viteza de ardere viteza la care un volum relativ mic de gaz aduce n stare de ardere amestecul din vecintatea lui. Temp de autoaprindere aprinderea are loc fr o surs exterioar de cldur. Arderea complet cnd toate elem combust i compuii lor care ard s-au oxidat complet. Arderea este cu att mai complet cu ct procentul de CO2 este maxim iar cel de CO este minim Materiale i aparate pt IGNC 1. evi i fitinguri metalice a) - evi OL fr sudur - trase la rece - laminate la cald 1

- evi OL laminate pt ind petrolier - evi sudate longitudinal pt conducte supraterane - evi sudate elicoidal = 10400 mm b) evi din PE de nalt densitate presiunea de lucru pn la 4 bari = 16630 mm 2. Armturi se ia din tabel tipul de armtur n funcie de armtura din sistem La instalaiile de joas presiune se folosesc robinete cu cep i sertar drept La instalaiile cu presiuni mai mari se folosesc robinete cu sertar pan, robinete cu ventil, cu sfer, sau tip fluture. n general se monteaz dou robinete, unul de manevr i unul de siguran. 3. Arztoare se utilizeaz pentru realizarea amestecului gaz-aer - arztor de uz casnic (tip A, tip B) - arztor de uz industrial (TD2, TD3) - arztor cu amestec prealabil - arztor fr amestec prealabil - arztor cu aer aspirat - arztor cu aer insuflat Presiuni de admisie a gazelor - 20 50 mbar - 50 200 mbar - 200 500 mbar - > 500 mbar 4. detectoarele de gaze pt a face gazul detectabil se odorizeaz cu etil mercaptan - electrice; - bazate pe principiul difuziei gazului; - bazate pe principiul diferenei de greutate specific Condiii minime de calitate pentru gazele naturale 1. Punctul de rou maxim trebuie s fie -5C 2. C1 metan minim 75% C2 etan maxim 10% C3 propan maxim 3,5% C4 butan maxim 1,5% CO2 maxim 8% N2 maxim 10% Etil mercaptan - maxim 8mg/m3 Sulf maxim 100mg/m3 3. temperatura maxim admis 50C 4. coninutul de impuriti 0,05g/m3 (maxim) 5. puterea calorific inferioar raportat la volum (minim 7415 Kcal/m3) Gazele naturale nu sunt gaze ideale i se aplic pV=RTZ Z coeficientul de compresibilitate Branamentul Conducta de gaze naturale nemsurate care face legtura de la sistemul de distribuie pn la robinetul de branament, postul de reglare. Pot fi alimentate cu gaze naturale numai imobile situate pe strzi care au conduct de distribuie n dreptul proprietii. (DESEN1, 2) TB tub protectie B conducta bransament FB- firida bransament 2

Dac proprietatea este delimitat de dou strzi pe care se afl conducte de GN, branamentul se poate face pe oricare din laturile respective. Alimentarea cu GNC se face prin: - branament separat pentru fiecare imobil - branament comun pentru cel mult 2 imobile vecine cu acordul furnizorului n urmtoarele cazuri: 1- imobile situate pe aceeai strad racordate la conduct cu regulator de presiune comun 2- imobile situate pe aceeai strad racordate la conduct cu regulator de presiune separat 3- imobile ce sunt situate pe aceeai strad dar care fac parte din acelai corp de cldire 4- branament ramificat la blocul de locuine cu mai multe scri 5- branament ramificat pentru alimentarea mai multor imobile cu o singur traversare a drumului naional. DESEN 1-2-3-4-5.

OBS!!! Nu se admite branament pe traseu n lungul strzii. Conducta de branament se pozeaz pn la limita de proprietate a consumatorului, iar in cazul prezenei unei mprejmuiri daca e posibil conducta traverseaz mprejmuirea, iar rsufltoarele se monteaz pe trotuarul public. De regul traseul conductei de branament, racordul acesteia se realizeaz perpendicular pe conducta de care se leag cu excepia unor cazuri obligat la care unghiul nu va fi mai mic de 600. Este interzis intrarea conductei de branament in firida de branament i direct n construcie. 3

Consumatorii industriali, blocurile de locuine cu mai multe scri i obiectivele de cult i sociale pot fi alimentate cu mai multe branamente cu condiia ca instalaiile interioare s fie separate. Reeaua de distribuie din ansamblurile urbane nu urmrete reeaua stradal, alimentarea imobilelor se face prin branament la conducta cea mai apropiat. Norme tehnice pentru proiectarea i executarea sistemului de alimentare cu GNC SR 3317 Proiectarea i executarea sistemului de alimentare cu GNC ce respect Legea 10/1995 (Legea Calitii) Aprobarea racordrii: - pentru persoane fizice pe baza unei cereri n care se precizeaz numrul aparatelor de utilizare, debitul; - pentru persoane juridice se face o cerere nsoit de o declaraie justificativ. Documentaiile necesare: - aviz tehnic de funcionare; - memoriu tehnic - soluie de alimentare corelat cu necesarul de consum; - condiiile de executare a lucrrilor; - date referitoare la respectarea condiiilor impuse de avize; - condiii de ncercare a conductelor, echipamentelor; - breviar de calcul; - plan de ncadrare n zon; - plan de coordonare i profile cu indicarea instalaiei existente; - planul lucrrilor proiectate cu toate elementele necesare execuiilor; - planul instalaiilor pe fiecare nivel la scara 1:50 sau 1:100; - schema izometric de calcul; - lista cantitilor de lucrri; - lista de materiale; - caietul de sarcini; - msuri organizatorice pt executarea lucrrilor de nlocuire a conductelor n funciune; - avizele de la deintorii de instalaii subterane i de la administraia drumurilor; - certificatul de urbanism; - datele de identificare a utilizatorului i a instalatorului su autorizat; - datele de identificare a executantului i a instalatorului su autorizat; Se face dosar n trei exemplare. Se semneaz i se tampileaz pe fiecare plan desenat. Instalaiile interioare de gaze Instalaia din incinta unui consumator ce se gsesc n aval de robinetul de branament inclusiv focarul i coul este instalaia de utilizare. GNC se utilizeaz n cldiri n care nu exist: - pericol de incendiu prin aprinderea materialelor i elementelor combustibile prin radiaie, conducie sau convecie; - pericol de explozie; - pericol de intoxicare sau asfixiere; Condiii tehnice: - volumul minim 18m3 pentru ncperile curente; 7,5m3 pentru buctrii i bi; 5m3 pentru buctrii n ncperi existente cu condiia 15m 3 ncpere pentru 3 1Nm /h; - trebuie s se asigure ventilare mecanic sau natural; - evacuarea total a gazelor de ardere n exterior, deasupra acoperiului; - existena suprafeelor vitrate i suprafeelor pentru decompresie, toate spre exterior; - 0,03m2 de suprafa vitrat pentru 1m3 de ncpere dac construcia este din beton; - 0,05m2 de suprafa vitrat pentru 1m3 de ncpere dac construcia este din crmid; 4

- volumul ncperii se consider volumul net (din volumul ncperii se scade volumul obiectelor n care nu se pot acumula gaze) Instalaia de utilizare interioar Suprafee vitrate existente neaprat 0,02m2 pentru 1m3 de volum net dac avem detectoare automate de gaze. Cazuri unde nu sunt obligatorii condiiile de suprafee vitrate - biserici; - hale industriale vitrate. ncperile cu volum mai mic dect cel limit admis se pot folosi aparate de utilizare cu condiiile: - legarea la co a aparatelor cu accesul aerului din coridor; - folosirea unor aparate cu aprindere direct din exteriorul cldirii; Dac v < 18m3 nu sunt admise aparate pentru prepararea apei calde de consum, instantaneu aparate de utilizare pentru nclzire. Soluii constructive i scheme de realizare a instalaiei interioare de utilizare A. Cldiri civile (de locuit, social-culturale) (DESEN)

Alimentarea la presiune joas R.B. robinet de branament R.P. regulator de presiune R.I. robinet de incendiu - n blocurile de locuine fiecare apartament are propriul contor - se poate monta un singur contor pentru toi consumatorii n blocurile cu buctrii suprapuse pe aceeai vertical; - dac avem C.T. i cazanul din C.T. este alimentat cu gaze naturale se pune conduct separat de alimentare i contor propriu, iar arztoarele se monteaz prin conducte cu 2 robinete; B. Cldiri Industriale

A1, A2, A3 agregate C.T. central termic (DESEN) 1 reea de repartiie 2 conducta de branament 3 staie de reglare 4 reea exterioar 5 agregate 6 robinet de incendiu 7 staie de reglare alipit C.T. 8 central termic Soluii pentru reeaua interioar Amplasarea conductelor - conductele se monteaz aparent n spaii uscate, ventilate, luminate i circulate, cu acces permanent inclusiv n subsoluri; - pe ct posibil pe elementele de rezisten; - pe stlpi metalici sau din beton montai special n acest scop; - pentru construcii cu grad mare de finisare conductele se pot monta ngropat, montate n canale vizitabile i ventilate; - pentru alimentarea GN a punctelor de consum care nu sunt lng perei se pot monta conducte n canale cu capace perforate, uor demontabile, uscate, aerisite, trasee ct mai scurte; - la trecerile prin perei se monteaz tuburi de protecie; Este interzis trecerea onductelor prin: - ncperi neventilate; - cmri cu alimente; - subsoluri i canale tehnice; - poduri; - ghene; - locuri greu accesibile. Nu este admisa: - treceera conductelor unui apartament prin alt apartament - montarea conductelor pt alte instalatii in canalelede gaze naturale - intersectarea conductelor de G.N. cu canale pt alte instalatii La Hale industriale conductele trebuie protejate impotriza trepidatiilor, lovirilor directe, contactului prelungit cu apasau expuse la radiatii Montarea robinetelor de inchidere - pe fiecare ramificatie importantas - inaintea fiecarui contor - la baza fiecarei coloane, in cladiri cu P+5 - pe fiecare conduct ace alimenteaza instalatia interioara pt grupuri de arzatoare de la laboratoare Inaintea fiacarui arzator se pun 2 robinete daca arzatorul nu are robinet propriu de manevra Distantele minime intre conductele de G.N. si alte instalatii se gasesc in I7 si Prescriptii Tehnice ISCIR Aerul necesar arderii si evacuarea gazelor de ardere Vi 30 unde Vi volumul interior al incaperii in m3 ; Qn debitul nominal instalat in Qn incapere Nm3/h aerul e sufficient pt ardere

Vi 30 pt ca arderea sa aiba loc trebuie introdus aer prin goluri practicate la partea Qn inferioara a incaperii S= 0.0025Qi Golul nu trebuie sa aiba dispozitiv de inchidere Daca avem aparate cu flacara libera se utilizeaza canale de evacuare: -sunt racordate la partea superioara a incaperii cat mai aproape de plafon, fara dispozitiv de inchidere sau reglare - pt constructii existente se practica la partea superioara a ncperii sau prin tocul ferestrei. - evacuarea gazelor se face forat sau natural. Daca avem mai multe aparate racordarea la cos se face la niveluri diferite a.i. sectiunea cosului sa fie suficienta pt preluarea debitelor Q a gazelor de ardere La tirej natural Hcos=2..4.5 m, sectiunea cosului 10x1020x20- dreptunghi/patrat; 5cm 20 cmcirculara La halele industriale ventilare mecanica/naturala La centralele termice evacuarea gazelor de ardere respecta prevederile normativului I 13 Pt protectie impotriva incendiilor e interzis: - trecerea burlanelor dintr-o incapere in alta (exceptie burlanele sudate) - montarea dispozitivelor de inchidere la aparatele de consum individual - evacuarea gazelor de ardere in padurile caselor Dimensionarea Conductelor pt instalaiile interioare de G.N.C. Pt reteaua de repartitie cat si pt retelele de medie presiune sau presiune redusa la stabilirea debitelor de calcul tinem cont de : - nu de consumatori si debitele pt fiecare - dezvoltarea de perspective a zonei (consum casni/industrial) a)debite de calcul: se determina in functie de tipul instalatiei interioare de utilizare: - se dimensioneaza conductele pt alimentare aparatelor de utilizare amplasate in bucatarii situate in cladiri cu instalatie de incalzire centrala Qi = Qni * Fi unde Qni debitul fiecarui consummator indicat de fabricant Fi factorul de simultaneitate in functie de nr de apartamente - pt instalatiile de utilizare pt incalzire centrala/individuala Qi = Qni Daca b)Caderea de presiune P: diametrul al conductelor rezulta din P P = p1-p2 unde p1 presiunea minimadisponibila la intrarea in conducta (bar, mbar) P2 presiunea minima necesara la ieirea gazului din conducta Dac la intrarea n conduct avem regulator de presiune P1= presiunea la ieirea din regulator abaterea maxim. Daca la ieirea din conducte avem un regulator de p2 e presiunea minima necesar pt funcionarea regulatorului + 10% ptr compensarea unor factori imprevizibili Ptr instalaiile interioare de utilizare de joasa presiune cu regulator pt debit mic P= 5mbar Ptr. extinderi ale retelelor si instalatiilor care se alimenteaza direct la joasa presiune fara regulator P= fluctuatia maxima admisa la aparatul de utilizare data in cartea tehnica 20-25%Pn a aparatului Pt retelele de distributieinclusiv pt breansament P=5mbar restul P=5mbar pt instalatia interioara Daca cladirea are H>10m se tine cont de cresterea lui P datorita fortei ascensionale a G.N. Dimensionarea conductelor de G.N. : se folosesc ipoteze de calcul: - gaze fluide compresibile - se neglijeaza fortele masice - se foloseste modewlul de miscare permanenta - miscarea e turbulenta in regim subsonic - dilatare izoterma 7

GPL Proprietati. Caracteristici GPL aragaz denumire comerciala amestec de butan (minim 90%) si propan (9%) Obtinerea GPL: - gaze naturale propriuzise: se extrag din zacaminte si contin diferite cantitati de metan, etan, propan, butan - din gaze de sonda: din zacamintele de titei ce contin hidrocarburi gazoase si hidrocarburi mai usoare - din gaze de rafinarii: sunt instalatii de distilare atmosferica a titeiului,prelucrarea distructiva sunt procese termice i termocatalitice. In Europa 90% din GPL se obtine din procedeul 3 (gaze de rafinarii), GPl obtinut din gaze naturale si gaze de sonda contin si CO2, sulf, ele trebuie tratate Ptr odorizare se folosesc compusii sulfului: mercaptani, sulfuri si disulfuri GPL: - incolor, inodor - insolubil in apa dar solubil in eter, benzen - vascozitatea mai mica decat apa, patrunde mai usor in pori si fisuri - nu sunt toxici dar pot constitui amestecuri puternice - stocate la presiunea : 3-4 bar in recipiente mobile; 17.7bar in recipiente fixe Utilizate in instalatiile de ardere la obtinerea energiei termice, la autovehicule, aparate casnice - densitatea =2.63Kg/Nm3 GPL n stare gazoas au densitatea de 2 ori mai mare dect a aerului scprile se acumuleaz la partea inferioar a ncperilor, gurile de evacuare se realizeaz la parte de jos a ncperilor. - In stare lichida sunt de 2 ori mai usoare decat apa, particulele de apa se depoziteaza la partea de jos a recipientului Arderea GPL - temperatura flacarii 1895 0C - temperatura de aprindere 490 0C Limile de explozie - inferioara 1.77% - superioara 8.6% peste 8.5% amestecul gaz aer foarte inflamabil a) presiunea de vapori -depozitarea lichidului in recipienti spatiul mort al recipientului vapori (presiune de vapori) -trecerea din faza lichida in faza gazoasa se face prin incalzire (caldura din exterior) -moleculele exercita o presiune asupra recipientului presiune de vaporizare dp L = T dt vv v L b) densitatea relativa: se face densitatea GPL/densitatea aerului uscat c) punctul de fierbere: timpul la care lichidul prin incalzire trece din faza lichida in faza gazoasa. Puncte foarte joase (butan 0grad C, propan -44 grad C) pericol in exploatare , rcete pielea cauznd degerturi ceea ce duce la necesitate folosirii echipamentelor de protecie. d) limita de inflamabilitate in raport cu aerul: -GPL + aer amestecuri explozive -Propan + aer 2.4 9.5 -Butan +aer 1.8 8.4 La arderea butanului si propanului in aer rezulta apa si ....... e) dilatarea lichidului: absortie de caldura din exterior rata de expansiune mai mare f) raport gaz/lichid : prin aplicarea unor presiuni vaporii de GPL, acestia trec in faza lichida 1 l propan 275 l vapori propan 1 l butan 233 l vapori butan Trepte de presiune in instalatiile de GPL 8

- inalta 2 18bari - medii 0.05 2 bari - joasa <0.05 bari Schema instalatiei de GPL

Utilizarea GPL - instalatii de incalzire centrala si locala - instalatii pt prepararea hranei - laboratoare scolare, sanitare - cladiri de productie si fluxuri tehnologice Se monteaza instalatii de GPL in cladirile in care nu exista instalatii de gaze naturale Sisteme de alimentare: - recipiente mobile (butelii 26 l 100 l) - recipiente fixe, individuale, sub forma de bateri Recipientele sunt verificate ISCIR si presiunea e data de cartea tehnica In instalatiile industriale pt cladiri fara proces tehnologic se admite toate treptele de presiune pana la limita cladiri, in interior doar joasa presiune Masurare - fie la un singur consumator - la mai multi consumatori (contor amplasat inainte de intrarea in cladire) Dimensionarea instalatiilor de depozitare - Vmax admis= 600 l - Nr maxim de receptori 23 - Capacitatea maxima admisa a unei instalatii cu recipient fix de tip mic vrac e de 30 000 l apa Nr de recipiente: se stabileste pe baza urmatoarelor date: - necesarul de combustibil pt incalzire, hrana, etc. - frecventa alimentarii cu GPL - capacitatea maxima de umplere a recipientului - perspectiva de marire a constructiei Dimensionarea Conductelor P = p1-p2 Q determinarea debitului se face in conditii standard iar P=0.15 bar pt medie presiune; P=5mbar pentru joasa presiune; P caderea maxima de presiune admisa la aparatele de utilizare20 25 presiunea nominala a aparatului Se va utiliza P disponibil pt fiecare din ramurile instalatiei tinand cont de wmax = 20m/s (conducte supraterane) si 60 m/s pt conducte subterane Instalatia interioara de utilizare e permias utilizarea intr-o cladire de la un singur sistem de alimentare de recipiente fixe sau mobile 9

GPL montare numai la P+1 sau P+2. Exceptie se poate face in demisol daca avem detecie automata a scurgerii de GPL si electrovan. Aparatele de utilizare sunt legate la cos obligatoriu. Exceptie: aparatele de utilizare cu flacara ce se pot utiliza in bucatarii Vmin incapere= 18m3 ; in bai si bucatarii 17 m3 Nu se monteaza GPL in : - medii cu pericol de explozii, incendii - casa scarii, pod, garaj, pivnita La consumatorii casnici maxim 2 butelii de 26 l intr-o singura incapere. Pt asigurarea aerului necesar arderii se realizeaza in peretii exteriori prize de aer care sa fie montate la partea inferioara la max 10 cm de pardoseala. Sa nu aiba dispozitiv de inchidere si sa nu fie prevazute cu plasa din sarma. La fiecare canal de fum se racordeaza un singur aparat de utilizare. Toate canalele de fum sunt racordate la cosul de fum. Burlanul se monteaza cu panta de minim 8% si distanta dintre aparat si perete 1 5 m Burlanele se introduc unul in altul in sensul scurgerii gazelor, iar schimbarile de directie nu se executa sub 900 Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii la cladirile cu mai multe etaje se face prin tiraj natural, tiraj fortat Trasee si conditii tehnice: conditiile de siguranta au prioritate. Cand se monteaza aparate pe pereti se fixeaza cu bratari metalice , acestea trecnd obligatoriu prin tuburi de protecie. DESEN CASA

Instalaii cu GPL Se interzice trecerea conductelor de GPL prin (Conform I 31) couri sau canale de ventilaie, ncperi neventilate, puuri, ncperi cu mediu coroziv, ncperi de depozitare a materialelor inflamabile, poduri, cmri, subsoluri, locuri greu accesibile. Nu este permis trecerea conductelor dintr-un apartament prin alt apartament. Nu se face legarea la pmnt prin instalatii. La intrarea n cldiri avem: robinet de incendiu se monteaz la o nlime maxim de la 1,8 m; -2 robinete- 1 de siguran i 1 de manevr. Materiale i echipamente: -contoarele sunt volumetrice cu presiunea de lucru 30mbari-300 m H2O; -evi negre din oel fr sudur; -materialele sunt STAS omologate, agrementate tehnic, certificat de calitate; -reductoare -de presiune medie pint =2-18 bari; pe=1,5 bari; -de presiune joas- pint = 0,2-1,5 bari; Pe= 30mbari-0,003bari. Msuri PSI 10

Distane minime de siguran fa de vecinti. (Ex. Pentru un rezervor cu volumul de 3ooo l distanele sunt urmtoarele : fa de cldiri de locuit 5m, fa de cale ferat 15m, limit proprietate 3m). Distanele din normativ sunt pentru construcii supraterane, se pot micora pn la 50% n urmtoarele condiii: construciile sunt subterarne, sunt desprite de ziduri antifoc i antiexplozie. Aezarea rezervoarelor subterane i supraterane se face pe suprafa orizontal i teren stabil. Rezervoare de G.P.L. Rezervor suprateran este alctuit din: 1-rezervor suprateran; DESEN 2-lagatur la pmnt; 3-platforma de beton; 4-plas(srm); 5-borduri beton.

Obs:mprejmuirea trebuie s fie acoperit. La fiecare grup mai mare de 2 rezervoare, la fiecare 2 rezervoare se pune un zid de separaie din crmid sau beton, un zid antifoc. Dac avem 2 sau mai multe rezervoare n acceai incint axele acestora vor fi paralele. Dac suma volumelor este mai mare de 20 000 l ap trebuie prevzut surs de ap pentru rcire, cale de acces obligatorie. Rezervor subteran este alctuit din DESEN 1-recipient fix; 2-nisip; 3-cuv beton; 4-supori; 5-legtur la pmnt; 6-gard de plas; 7-fundaie gard; 8-bordura de protecie; 9- acoperi cuv.

Instalaii interioare de utilizare GPL Clasificarea instalaiilor interioare de utilizare : a) din punct de vedere al utilizrii : - de uz casnic-n gospodrii individuale max. 2 butelii/ncpere; -de uz industrial pe platforme industriale, n ateliere max. 6/palier sau max 3 butelii/ ncpere; -n uz public instituii i spaii comerciale. b) din punct de vedere al consumului- din punct de vedere al mrimii debitului avem instalaii locale ( interior lng consumator) i instalaii centrale. c) din punct de vedere al modului de racordare avem: -fix cu conducte metalice; -cu racord flexibil cu furtun de cauciuc cu inserie metalic. Instalaiile interioare de utilizare a GPL cu evi din oel se utilizeaz cnd se alimenteaz consumatori cu GPL din rezervoare stabile sau cnd numrul aparatelor de utilizare este mai mare dect numrul consumatorilor. Racordul de la butelii sunt realizate cu furtun de cauciuc cu l=0,6 m. Schema izometric(DESEN)

11

Instalaii de GPL pentru autovehicule Tipul instalaiei SKID se compune din: 1-suport rezervor; 2-recipient GPL a) indicator de nivel; b) supap de siguran la 18 bari; c) ventil umplere; d) indicator presiune; 3-ventil nchidere; 4-ventil sens unic; 5-ventil limitare exces debit; 6-filtru; 7-supap de siguran la 18 bari; 8-pomp centrifug; 9-motor electric anti-ex; 11-ventil by-pass; 12-traseu recirculare; 14-tablou comand n cutie anti-ex; 15-suport cadru metalic; Desen

10-supap siguran; 13-pomp distribuie GPL;

NP 037/99 normativ de proiectare, execuie i exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL a autoturismelor. La rezervoarele GPL cu V 5000 l ap = V max admis volumul de stocare este de maxim 80%. Se amenajeaz n spaii independente sau spaii mixte, n comum pentru alimentarea cu benzin sau motorin. NP se folosete pentru sisteme de distribuie cu instalaii monobloc tip SKID cu recipient: - supateran V= 5 t ap; - subterane V= 15 t ap. Zonarea ex pentru prevenirea incendiilor i limitarea propagrii acestora: - zona 0 zona unde atmosfera exploziv este permanent sau pe perioade foarte lungi de timp t > 1000 ore/an sau pe perioade scurte de timp dar cu frecven mare. Ex. Interiorul recipientului de GPL stocare, interiorul autocisternei de transport GPL. - zona 1 zona unde atmosfera exploziv e intermitent sau pe perioade scurte de timp n condiii normale de funcionare 10-1000 ore/an. 12

Ex. n jurul supapelor de siguran, interiorul carcasei de distribuie, zona punctului de alimentare a autocisternei, zona din jurul canalului de ventilaie a ncperii pompei centrifuge. - zona 2 zona unde atmosfera exploziv are apariii accidentale ca urmare a unui accident tehnic t<10 ore/an. Ex. Spaii din jurul instalaiei SKID, spaii din zona pompelor de distribuie. Trebuie respectate distanele de siguran intre instalaiile SKID i alte instalaii, cum ar fi : -10 m pn la cabina personalului de deservire, magazin de piese auto sau rezervoare de carburani. Exist instalaii de detectare a gazelor, sisteme de indicare i semnalizare optic-acustic la atingerea pragului de 20% limit inferioar de explozie i 75% limit superioar de explozie absolut necesare. Dotarea cu instalaii i mijloace de stingere: -instalaii cu CO2 conform ID 49 la ncperile pompelor, sau cu gaze inerte. Consumul de CO2 se stabilete astfel nct V ncpere umplute cu O2, O2 scade sub 14%. Dotarea: 1 SKID 6 stingtoare P6, sau 6 x P6 = 1 stingtor transportabil pentru recipieni subterani. Msuri n caz de incendiu la un rezervor GPL: -se izoleaz zona recipientului prin izolare de la distan a ventilului de siguran prevzut la pompa centrifug; -se oprete alimentarea cu energie electric a pompei; -se acioneaz cu stingtoare din dotare cu pulbere, sau cu jeturi de ap pentru rcirea rezervoarelor. -se anun pompierii; -se evacueaz autovehiculele; -se oprete accesul ctre rezervor; -se anun personalul ISCIR. Recipient GPL fix (stabil) elemente componente:desen 1-indicator nivel; 2-supap (cu arc); 3-prelevare GPL stare gazoas; 4-prelevare GPL stare lichid; 5-supap umplere rezervor; 6-purjare; 7- legare la pmnt; 8-rezervor OL; Tipuri de rezervoare : V= 500 l , 1000 l, 1750 l, 3000 l, 5000 l. Recipiente mobile : butelii de max. 26 l cu un grad de umplere de 0,48 kg/l cu o putere de 12,5 Kg/butelie. Presiunea nominal a gazelor: 3-4 bari. La temperatura de 200C pentru butelii debitul nominal este de 0,5 Kg/h. Culorile buteliilor: galben sau albastru.

Instalaii de depozitare n recipiente stabile, acestea pot fi . supraterane sau subterane. a) supraterane (DESEN) avnd urmtoarele elemente componenete: 1-rezervor; 2-grup supape multiple, cu manometru de control; 3-conduct suprateran; 5-racord cu manometru; 6-racord olandez cu niplu filetat; 7-niplu filetat la ambele capete; 13

8-muf filetat; 9-suport conduct; 10-mbinare electroizolant; 11-reductor de presiune cu manometru; 12-robinet de incendiu (cu ventil sferic); 13-contor; 14-ni; 15-perete exterior; 16-racord la instalaia de utilizare.

14