Biletul 6

1) ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE CANALIZARE

canalizarea apelor uzate menajere -apele tehnologice (industriale) -pluviale -sunt ansambluri de conducte, armaturi sanitare, aparate, armaturi accesorii care asigura colectarea apelor uzate de la punctele de consum din interiorul cladirilor si evacuarea lor prin caminul de racord la reteaua interioara de canalizare. Aceste instalatii se realizeaza in sistem separativ cu retele independente pana la canalizarea apelor uzate exterioara pentru ape meteorice, ape igienico-menajere, ape agresive sau contaminate, ape reziduale industriale. -aceste instalatii se compun din obiecte sanitare sau receptori (colecteaza apele uzate de la punctele de consum si le evacueaza in ventile si sifoane de racordare la reteaua exterioara); conducte de legatura (asigura racordarea la conductele de deviatie sau direct la coloana); conducte de derivatie (colecteaza de la mai multe obiecte sanitare situate la acelasi nivel si face racordarea la coloana); coloane de scurgere sunt verticale si se racordeaza cu conductele orizontale. Conductele de colectare au trasee orizontale, preiau toate apele uzate din interiorul cladirii si le evacueaza la caminul de racord. Piesele de curatire sunt pentru facilitarea exploatarii instalatiilor, conducte si coloane de ventilatie care sunt prelungiri ale coloanelor principale de scurgere si au rolul de a asigura aerisirea instalatiei de canalizare si evitarea functionarii in depresiune a instalatiei de canalizare.

1-ventil de scurgere; 2-sifon cu garda hidraulica (5-10 cm); 3-conducta de deviatie; 4conducta colectoare; 5-coloana de scurgere; 6-conducta orizontala de colectare; 7-coloana principala de ventilatie (aerisire directa);

8-coloana secundara de ventilatie; 9-conducta secundara de ventilatie; 10-piese de curatire; 11-caciula de protective; 12-sifon de pardoseala

2)A.C.M INTR-O SINGURA TREAPTA

1- Schema inst. pt. prepararea apei calde menajere in sistemul deschis prin amestec direct intr-o singura treapta.

1- Tur 2- Retur 3- Alimentare cu apa rece 4- Conducta de apa calda de consum 5- Schimbatorul de caldura pt incalzire 6- Conducta de a.c. pt incalzire 7- Corpul de incalzire 8- Pompa de recirculare pe circuitul de inclazire 9- Conducta de apa fierbinte 10Vana cu 3 cai 11Thermostat Amestecul apei fierbinte cu apa rece potabila se realizeaza intr-o treapta cu un ventil cu 3 cai comandat printr-un releu. In perioada max la nevoie poate fi preluata integral din conducta de termoficare (vara). Sistemul are dezavantajul ca este instabil datorita regimului variabil al presiunilor.

Biletul 7
1) Schema pt prepararea apei calde menajere prin sistem deschis prin amestec cu 2 trepte

Aceasta schema presupune ca in prima treapta se preia un anumit debit din conducta retur a retelei de termoficare iar amestecul astfel format intreapta 2 primeste pe conducta tur a retelei de termoficare dupa caz apa fierbinte pt asigurarea temp finale. Schema este avantajoasa prin valorificarea potentialului returului dar necesita o investitie mai mare.

2) Coloane si conducte de ventilatie interioare

Coloane si conducte de ventilatie Ventilarea este obligatorie si poate fi directa (primara) prin prelungirea peste nivelul invelitorii a tuturor coloanelor de scurgere si indirecta (secundara) ce se prevede pentru conductele orizontale care sunt prevazute (racordate) mai mult de 4 WC sau daca distanta de la ultimul obiect pana la coloana >10 m iar gradul de curgere >0.5 m. Uzual diametrul coloanelor de ventilatie se adopta cu un diametru nominal inferior coloanei de scurgere. Ventilarea naturala este necesara pentru evacuarea gazelor nocive degajate din apa uzata si se realizeaza cu tiraj natural. Aceste conducte pot fi de ventilare principala formata din prelungiri ale coloanelor de scurgere pana deasupra acoperisului si conducte de ventilare secundare. Daca numarul obiectelor sanitare pe verticala este mare se poate folosi o conducta de ventilare suplimentara in urmatorul mod:

Biletul 9
S1 Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare 1)Se intocmeste schema de calcul a retelei pe baza planului cladirii, schemelor de montaj si schemelor coloanelor. Pe schema de calcul se noteaza tipurile obiectelor sanitare si se numeroteaza tronsoanele de conducte precum si coloanele ce se dimensioneaza incepand de la obiectele sanitare (puncte de colectare) spre punctual de evacuare a apelor uzate. 2)Se alege preliminar din conditia constructiva diametrul primului tronson a conductei orizontale de canalizare. 3)Din STAS 1795 se alege panta de montaj functie de diametrul preliminar ales si avand in vedere conditiile constructive ale cladirii. 4)Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducte orizontale ce se dimensioneaza. 5)Din STAS 1795 functie de natura materialului, de diametrul preliminar ales si de panta, se determina debitul si viteza de scurgere la sectiunea plina a conductei. 6)Se calculeaza raportul x si din nomograma se determina gradul de umplere efectiv u si se compara cu gradul de umplere admis de STAS 1795. Daca gradul de umplere efectiv este mai mare decat gradul de umplere admis se reia calculul cu un diametru preliminar mai mare decat cel anterior. Se recalculeaza x si se verifica din nou conditia. 7)Daca conditia este indeplinita din nomograma, functie de x rezulta z si se calculeaza viteza reala de scurgere. vr=z*vplin [m/s] 8)Se verifica ca aceasta viteza : vmin mai mic sau egal cu vr mai mic sau egal cu vmax Daca conditia nu este indeplinita se alege un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare si se reface calculul. Diametrele conductelor orizontale de scurgere, de regula se iau cel putin egale cu diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare.

S2 Module termice:Scheme cu prepararea apei calde in regim instantaneu

Biletul 10
1.dimensionarea conductelor de scurgere si conductelor de ventilatie
Dimensionarea conductelor orizontale In conductele de canalizare, scurgerea trebuie sa se faca la nivelul liber pentru asigurarea spatiului necesar colectarii si transportului si realizarea unei rezerve pentru preluarea debitului maxim in anumite momente. Dimensionarea conductelor orizontale se face functie de debitul de calcul, gradul de umplere si viteza admisa dupa STAS 1795.

In scurgerea apelor uzate trebuie respectate vitezele minime de autocuratire si maxime de evacuare. vmin 0.7 m/s pt canale inchise vmin 0.5 m/s pt canale deschise vmaxfunctie de natura materialului ex. vmax =7 m/s Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect facuta atunci cand prevazand o panta de montaj indicate in tabele se asigura un grad de umplere mai mic decat gradul maxim de umplere admis din tabele si se realizeaza o viteza de scurgere in limitele precizate. Pentru calculul conductelor orizontale se folozesc:

Impunand conditiile de maxim prin anularea derivatii cu unghiul viteza maxima de scurgere nu este realizata la sectiunea plina a conductei. U=h/D=0.81 vmax 1.16Vplin U=h/D=plusminus 0.95 Qmax=1.09Qplin Z=Vreal/Vplin X=Qreal/Qplin

2. instalatii pt module termice .schema cu regim cu acumulare

Aceste instalatii sunt pentru deservirea si stabilirea local-centralizata a unor obiective sau unitati functionale. Ele pot asigura in principal functia de contorizare si reglare a parametrilor fie numai pentru prepararea apei calde sau uneori a agentului de incalzire si A.C.C. In general functioneaza cu agent termic apa calda sau fierbinte in cazul racordarii la retelele de termoficare. Aceste instalatii sunt echipate cu schimbatoare de caldura de tip recuperativ iar in cazul producerii agentului de incalzire sau a apei calde pot fi racordate in serie sau in parallel. Modulul termic cuprinde pompe de circulatie, robineti cu 3 cai pentru reglarea parametrilor si aparatajul de control si semnalizare. Schema cu prepararea apei calde in regim cu acumulare

Biletul 11
S1 cladiri Dimensionarea retelelor de canalizare din ansambluri de

Se face in regim permanent si uniform de miscare cu nivel liber conform metodologiei prezentate anterior. Debitul de calcul este debitul aferent tronsonului, debitul ce tranziteaza tronsonul si debitul din lateralul tronsonului respectiv.

Qetr=Qatr+Qtr2tr+Qetr Panta hidraulica se ia egala cu panta terenului ce rezulta din profilul longitudinal cu conditia asigurarii vitezelor minime si max. Calculul se face cu ajutorul nomogramelor. Dupa predimensionare se face dimensionarea definitiva a tuturor tronsoanelor retelei marind sau micsorand pantele si diametrele in functie de cerintele intregii retele din conditii de ordin tehnic sau economic.

S2 module termice Scheme cu preparare directa cu ag. principal si prep. A.C.C.

Biletul 13
S1 Clasificarea instalatiilor de preparare a.c. dupa modul de preparare Instalatii locale pentru prepararea A.C.C. In cazul cladirilor fara instalatii de incalzire centrala (mici cladiri, vile etc.) se utilizeaza sisteme locale pentru prepararea A.C.C.; aceste aparate se clasifica dupa: forma de energie folosita: - cu energie electrica cu energie solara -cu energie electrica si solara -cu gaze natural dupa modul de preparare a A.C.C.: - incalzitoare instantanee - cu acumulare (boiler) -Semiacumulare

S2 instalatii locale pentru prepararea a.c.m gaze natural pentru prepararea a.c.m

:Aparate folosind

Aparate pentru prepararea apei calde folosind gaze naturale lzitoare instantanee: - se monteaza direct sau in apropierea locului de utilizare a apei calde si cosului de fum. Pot fi racordate la orice retea de apa potabila ce realizeaza o presiune cuprinsa intre 1,2 6 bari. Au puteri termice cuprinse intre 8 20 kW si asigura debite intre 2,2 si 12 l/min. Sunt echipate cu dispositive de reglare continua a debitului de gaz, in fct de debitul de apa rece putand fi folosite si pentru alimentarea consumatorilor mici (spalat de maini, bideu etc) Boilerele generatoare de apa calda: - sunt aparate metalice, cilindrice, verticale, izolate termic echipate la partea inferioara cu un focar in care se monteaza arzatorul de gaze. Gazele de ardere trec printrun tub central si sunt evacuate la partea superioara a cosului de fum. Boilerele pot fi in regim de acumulare a apei calde si sunt folosite pentru alimentarea cu apa calda a punctelor de consum dintr-un apartament sau cladire individuala cu 3-4 apartamente sau in restaurant, pensiuni, etc. Cazane pt prepararea locala a A.C.C. au puteri de pana la 50 kW si sunt destinate incalzirii si preoararii A.C.C.. Cazanul este prevazut cu un schimbator de caldura in placi si pentru prepararea apei calde. Es e echipat cu presostat de gaze arse care in momentul in care cosul de fum nu functioneaza corespunzator intrerupe furnizarea acestora.

Biletul 15
1..schema de principiu cu elementele componenete ale instalatiei central pt asigurarea acm

1 sursa pt prepararea agentului termic primar 2 conducta de transport a agentului termic primar (tur) 3 aparat de preparare a apei calde de consum 4 conducta de transport a agentului termic retur 5 pompa de recirculare a agentului termic pt sursa 6 alimentare cu apa rece a aparatului pt prepararea apei calde 7 conducta de alimentare cu apa calda de consum 8 conducta principala de distributie a apei calde 9 conducta de distributiei a apei calde 10 coloana pt apa calda 11 conducta de legatura de la coloana la consumatori 12 conducta de recirculare la consumatori 13 conducta de recirculare pt cladire sau ansamblu 14 pompa de recirculare pe instalatia de distributie cu apa calda

2. captatoare solare
In principal un captator solar este alcatuit dintr-o cutie paralelipipedica termoizolata acoperita cu o folie transparenta sin sticla sau material plastic in care se monteaza elementele de captare a energiei solare. Acesta este alcatuit dintr-o placa

colectoare (captatoare) de culoare neagra pe care este fixate prin lipire sau sudura o serpentine sau un registru de teava. Elementele de captare se monteaza intr-o cutie de aluminiu extrudata. Pentru a reduce pierderile de caldura lateralele si fundul cutiei se termoizoleaza. Pentru captarea radiatiei directe cat si a radiatiei difuze se produc captatoare cu tevi vidate. Captatoare cu focalizare.

Captatoare plane.

a) Captatoarele cu focalizare realizeaza concentrarea energiei reflectate in focarul unor oglinzi curbe unde este amplasat schimbatorum de caldura . Sistemul valorifica component reflectata si este folosit pt. producerea caldurii energiei electrice. Aceste captatoare sunt folosite pentru temperature ale apei calde de 1000C. b) Captatoarele plane capteaza energia incidenta la nivelul unor suprafete plane cu coeficenti de absorbtie ridicati si o trimite unui fluid purtator. In acest caz componenta reflectata este redusa la minim. Aceste captatoare sunt folosite pentru conversia termica de medie si joasa temperature. Usual captatoarele solare pt. prepararera apei calde sunt de 2 categorii. Pt captarea energiei solare directe Pt captarea energiei totale directa si difuza

In principiu un captator solar este alcatuit dintr-o cutie paralelipipedica , termoizolata alcatuita cu o folie transparent de sticla in car se monteaza elementul de captare a energiei solare. Acesta este alcatuit dintr-oplaca colectoare de culoare neagra , de care ste fixate prin lipire sau sudura o serpentine sau registru de teava. Elementul de captare se monteaza intr-o cutie de Al extrudat. Pt. reducerea pierderilor de caldura lateralele si fundul cutiei se izoleaza .Pt. captarea vad.directa cat si a rad. difuze se produc si captatoare cu tevi vidate.

Biletul 16
s1 Instalatii cu aparate in contracurent, cu agent termic apa calda pt incalzire intr o singura treapta. Schimbatorul de caldura cu placi.

1 conducta de apa rece 2 conducta de apa calda 3 schimbatorul de caldura 4 conducta de agent termic primar 5 robinet cu 3 cai cu servomotor actionat electric si comandat de termostatul 6 7 circuit agent termic secundar 8 circuit de recirculare apa calda 9 pompa de circulatie 10 clapet de sens 11 compensator de dilatare termica 12 elemente de sustinere a componentelor schimbatorului Schimbatorul de caldura cu placi

A,B,C,D stuturi pt intrarea respective iesirea agentilor termici 1 placa frontal 2 placa mobile 3 ghidaj superior 4 ghidaj inferior 5 placa pt suprafata de schimb de caldura Distanta intre placi este de aproximativ 4-5 mm functie de tipul producatorului.

s2..principiul de functioanare a sistemelor solare

Principiul de functionare
Din punct de vedere functional, componenta principala a panoului solar este elementul absorbant care transforma energia razelor solare in energie termica si o cedeaza unui agent termic (apa, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluata de la panou si este fie stocata, fie utilizata direct (ex. apa calda menajera). Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o separare termica a elementului absorbant de mediul inconjurator. In functie de tehnica utilizata in acest scop deosebim: - panouri ce utilizeaza materiale izolatoare obisnuite; - panouri in care izolarea termica se realizeaza cu ajutorul vidului dar au o tehnologie de fabricatie costisitoare; - panouri ce se bazeaza pe tehnici simple si se utilizeaz la incalzirea bazinelor de inot. Punctul central al instalatiei solare este reprezentat de captatoarele solare. Captatoarele solare pot fi utilizate cu concentrarea, sau fara concentrarea radiatiei solare. Captatoarele fara concentrarea radiatiei au ca domeniu de aplicatie instalaiile cu temperaturi moderate (sub 1000C peste temperatura ambianta), cum sunt: - instalatii solare de incalzire a apei menajere - instalatii de incalzire si climatizare a cladirilor - instalatii de uscare - instalatii de distilare a apei

Biletul 18
1. calculul termic de alegere a ap in contracurent cu ajutorul nom. de calcul
Pentru usurinta calculelor au fost intocmite nomograme de calcul cu care pentru un anumit tip de schimbator de caldura (cu N tevi pe tronson) se determina caracteristicile termice si hidraulice inclusive pierderile de presiune prin aparat astfel diferenta medie logaritmica se determina cu nomograme, spre exemplu:

Metodologia de calcul comporta urmatoarele etape:

1. Se determina debitele:

2. Se calculeaza debitele medii: 3. Cu aceste valori se impune un numar de tevi pe tronson si se determina din nomograme viteza v1 v2 alfa1 alfa2 si k. 4. Se determina suprafata de schimb de caldura si dupa tipul de tronson impus se allege din catalog lungimea tronsonului si nr de tronsoane necesare. Tot din nomograme se determina p1 si p2 adica pierderile de sarcina pe primar si pe secundar necesare dimensionarii pompelor de circulatie.

2. inst solare cu un singur circuit cu circulatie gravitational si fortata

Inst. cu un sg. circuit.

In aceste inst. apa calda obtinuta de la captatorii solari se amesteca cu cea de la rezervorul solar fiind extrasa de la acesta pt utilizare. La circ. Grav. Captatorul se aseaza la sub 30 cm de la boiler. Aceste inst. se utilizeaza in sezonul cald si daca apa nu are o duritate foarte mare ele avnd o durata mica de functionare datorita depunirii. Pt. depasirea acestor dezavantaje se folosesct inst. cu 2 circ. in care ca agent primar poate fi folosit apa dedurizata sau antigelul.

Biletul 22

1.funct inst de prep a acm cu sch de cald in contracurent si rezervor de acumulare a apei calde
Instalatii pentru prepararea apei calde de consum cu aparate in contracurent si rezervoare de acumulare fara serpentine

1. Schimbator de caldura in contracurent 2. Rezervor de acumulare fara serpentine 3. Pompa de recirculare a apei calde 4. Clapeta de sens 5. Apometru 6. Circuit tur al agentului incalzitor 7. Circuit retur al ag incalzitor 8. Circuit apa calda de consum 9. Circuit apa rece 10. 11. Circuit de recirculare a apei calde de consum Supapa de siguranta

12. 13. 14.

Termometru pentru masurarea temperaturii apei calde de consum Vana cu 3 cai Motor electric de actionare a vanei cu 3 cai

15. Termostat care comanda un releu care comanda motorul electric al vanei cu 3 cai

2. calc suprafetei de captare si a distantei de amplasare a captatorilor solari

Biletul23
s1: dimensionarea instalatiei de preparare a apei calde menajere cu schimbatoare de caldura in contracurent si rezervor de acumulare. alegerea schimbatorului in contracurent si determinarea volumului rezervorului de acumulare.
Dimensionarea instalatie inseamna alegerea schimbatorului in contracurent si determinarea volumului de acumulare Determinarea suprafetei de schimb de caldura porneste de la bilantul termic al instalatiei, adica debitul QS cedat de sursa respective de agentul termic primar pe suprafata de schimb de caldura a aparatului in contracurent, care este preluat de debitul de apa de consum din care o parte este consumata in instalatie iar cealalta parte este vehiculat prin rezervorul de acumulare. QS = QC + Qa (W) QC debitul de caldura preluat de apa calda de consum Qa debitul de caldura preluat de apa vehiculata prin rezervorul de acumulare. Pentru determinarea celor 3 debite se aplica o relatie grafico-analitica plecand de la calcularea consumului zilnic de apa calda unde Gzi-max = G*N (dm3/ora) unde G este norma de consum pentru un utilizator timp de o zi iar N este numarul de utilizatori luat in calcul. Gorar = (G*N*P) / (24*100) unde P este procentul orar al consumului de apa calda. Graficul consumului orar mediu acumulat de energie termica se traseaza astfel:

Se traseaza graficul consumului mediu orar cumulate de energie termica in care curba 1 reprezinta debitul mediu cumulat necesar pentru prepararea A.C.C. iar curba

2 - debitul mediu cumulat furnizat de catre sursa. Diferenta pe vertical intre curbele 1 si 2 reprezinta debitul maxim de caldura preluat de apa vehiculata prin rezervorul de acumulare. Daca se ia in calcul o perioada mai scurta de furnizare a A.C.C. se obtine curba 2. Din graphic se determina valoarea cantitatii totale (cumulate) de caldura furnizata de sursa astfel ca raportand aceasta cantitate la numarul de ore de functionare a schimbatorului se obtine debitul de caldura orar (sarcina termica cu care se determina suprafata de schimb de caldura a aparatului). Determinarea volumului rezervorului de acumulare se face cu relatia: V = Qo max / c*gamma(TETAAC TETAAR)

S2: calculul pompelor de circulatie, conducte de circulatie si vasul de expansiune pt instalatiile solare.

Biletul 24
1.schema instalatiei de a.c.m cu boiler

1. Boiler 2. Serpentina ce constituie suprafata de schimb de caldura intre ag primar si agentul secundar 3. Supapa de siguranta 4. Termostat 5. termometru 6. vana cu 3 cai 7. motorul robinetului cu 3 cai 8. circuitul de ducere (tur) al agentului primar 9. circuitul de intoarcere al agentului primar 10. circuit pentru distributia apei calde la consummator

11. 12. 13. 14. 15.

circuit alimentare cu apa rece circuit de racire A.C.C clapeta de sens apometru pompa de recirculare

2. calcule panouri solare