Sunteți pe pagina 1din 4

Sisteme de incalzire cu abur de joasa

presiune

Instalatiile de incalzire cu abur de presiune joasa sunt instalatii inchise


utilizand ca agent termic aburul saturat cu presiune maxima de 1,7 bar
( o,7 bar suprapresiune).
Caracteristica de baza a acestor tipuri de instalatii este utilizarea
vaporilor de apa ca agent termic transportator, ceea ce face sa creasca
substantial capacitatea termica fata de instalatiile care utilizeaza ca
agent termic apa calda.
Sarcina termica necesara la consumator se obtine din transformarea
unui anumit debit de abur in condensat si preluarea caldurii latente de
vaporizare.
Sarcina termica Qab [kW] transportata de un debit de abur este
proportionala cu debitul de fluid Gab [kg / h] si cu caldura latenta de
vaporizare r [kJ / kg] la presiunea de regim a instalatiei:
Qab = Gab x r [kW] .
Majoritatea instalatiilor care utilizeaza aburul de presiune joasa ca agent
termic, contin urmatoarele componente:
sursa termica ( generatoare de abur de presiune joasa );
sisteme de conducte pentru distributia aburului la consumatori;
sisteme de conducte pentru preluarea condensatului de la
consumatori;
utilizatori ( corpuri de incalzire, echipamente tehnologice etc.);
sisteme de siguranta;
sisteme de dezaerisire a conductelor de condensat;
sisteme de reglare si control;
accesorii.

Criterii privind utilizarea incalzirii cu abur de presiune joasa

Aceste instalatii au o utilizare mai redusa decat cele cu apa calda.


Explicatia consta in cateva caracteristici ale acestor instalatii care
genereaza fenomene nedorite si anume:
- temperatura ridicata a agentului termic, peste 100 C, care produce
temperaturi ridicate ale suprafetelor corpurilor de incalzire. Acest fapt
genereaza discomfort termic local si deterioreaza calitatea aerului
interior ;
- Inertia termica redusa a instalatiei, ceea ce determina o functionare
continua a generatoarelor de abur pentru acoperirea pierderilor
energetice ale cladirilor ;
- Imposibilitatea unei reglari calitative centrale, singura reglare posibila
fiind cea de debit. Aceasta situatie genereaza consumuri energetice
nejustificate si solicita suplimentar cazanele prin porniri si opriri
repetate;
- Corodarea echipamentelor si conductelor de otel, in special, in
sistemul de evacuare a condensatului in care circula un amestec de apa,
aer si uneori abur viu;
- Riscul functionarii defectuoase prin aparitia unor dopuri de apa
insotite de zgomote pe conducte sau in corpurile de incalzire, consecinte
ale unei proiectari sau executii defectuoase, precum si a vitezelor mari
ale aburului in conducte;
- Riscul scaparilor de abur prin conductele de dezaerisire ale sistemului
de evacuare a condensatului, fenomen care se datoreaza faptului ca
aburul nu se transforma integral in condensat si nu sunt montate
dispozitive speciale in acest scop pe conducta de evacuare a
condensatului.
Alegerea sistemului de incalzire cu abur de presiune joasa se face tinand
cont de urmatoarele criterii:

puterea termica necesara;

sursa sau generatorul de abur disponibil;

tipul de consumator ( civil sau industrial );

amplasarea cladirilor si a consumatorilor in cladiri in raport cu


sursa termica;

posibilitatile de colectare a condensatului etc.

In concluzie se recomanda urmatoarele solutii generale:

pentru cladiri izolate, fara desfasurare mare in plan, avand pierderi


energetice reduse si centrala termica proprie, este indicata
utilizarea sistemelor cu intoarcere libera a condensatului la cazane.

pentru cladiri mari sau ansambluri de cladiri, se recomanda


instalatii de incalzire cu abur de presiune joasa cu colectarea
condensatului in rezervoare intermediare si pomparea acestuia in
cazane.

Particularitatile instalatiilor cu abur de presiune joasa


Clasificarea acestor sisteme de incalzire se poate face dupa anumite
criterii, astfel:

dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire:


monotub si bitub ;

dupa modul de intoarcere a condensatului la cazane : intoarcere


libera si intoarcere prin pompare;

dupa modul in care se face distributia aburului la consumatori :


distributie superioara si distributie inferioara ;

dupa pozitia conductei de intoarcere a condensatului la cazane in


raport cu nivelul de presiune al instalatiei: condensat neinecat si
condensat inecat.

Alegerea schemei de distributie, superioara sau inferioara, se face tinand


seama de structura cladirii si de posibilitatile existente privind pozarea
conductelor de abur si de condensat astfel incat sa se asigure pantele
necesare precum si montarea separatoarelor de condensat
La instalatiile cu distributie superioara, racordarea coloanelor se face
printr-o legatura de tip ,,pipa la partea superioara a conductei de
distributie, evitandu-se astfel patrunderea condensatului in corpurile de

incalzire.

La instalatiile cu distributie inferioara, pot fi particularizate trei situatii :

coloana racordata direct la conducta de distributie a aburului si la


conducta de colectare a condensatului;

coloana racordata intr-un punct de rupere de panta a conductei de


distributie abur prevazuta cu separator de condensat;

coloana de capat, echipata cu separator de condensat.

Separatoarele de condensat utilizate in instalatiile de incalzire cu abur


de presiune joasa pot fi, dupa caz, sifoane de condensat sau alte
dispozitive de separare a condensatului ( ex : oale de condensat ).

Sifoanele de condensat sunt dispozitive simple care asigura eliminarea


sigura a condensatului fara scapari de abur.
Ele sunt confectionate din teava rotunda. Marimea garzii hidraulice a
sifonului este calculata in functie de presiunea de regim a cazanului si
asigura evacuarea condensatului format pe conductele de abur fara riscul
de a pierde abur din instalatie.

S-ar putea să vă placă și