PREVEDERI DE COMPLETARE SI MODIFICARE A REGLEMENTĂRII TEHNICE P100-1/2013

ENCIPEDIA > PROIECTARE > CODURI DE PROIECTARE > PREVEDERI DE MODIFICARE ȘI COMPLETARE A REGLEMENTĂRII

TEHNICE P100-1/2013PUBLICAT LA 19.11.2019SCRIS DE ENCIPEDIA
 

Variantă existentă: P100-1/2013 Varianta modificată:

3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii
(6) Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor seismice pentru proiectare
absolute pentru componentele orizontale ale mișcării (6) Spectrul de răspuns elastic al
terenului în amplasament, S (T) (în m/s ), este definit
e
2
accelerațiilor absolute pentru
astfel: componentele orizontale ale
  (3.2) mișcării terenului în
unde valoarea a  este în m/s , iar    este spectrul
g
2 amplasament, S (T) (în m/s ), este
e
2

normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute. definit astfel:

  (3.2)
unde valoarea a  este în m/s ,    
g
2

este spectrul normalizat de răspuns

elastic al accelerațiilor absolute și
γ  este factorul de importanță și
I,e

expunere la cutremur
3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii
(11) Acțiunea seismică verticală pentru proiectarea seismice pentru proiectare
clădirilor este reprezentată prin spectrul de răspuns (11) Acțiunea seismică verticală
elastic al accelerațiilor absolute pentru componenta pentru proiectarea clădirilor este
verticală a mișcării terenului în amplasament S  (în m/s )
ve
2
reprezentată prin spectrul de
dat de următoarea relație:  răspuns elastic al accelerațiilor
 (3.8) absolute pentru componenta
unde a  este valoarea de vârf a accelerației pentru
vg
verticală a mișcării terenului în
componenta verticală a mișcării terenului, în amplasament S  (în m/s ) dat de
ve
2

m/s  și β (T) este spectrul normalizat de răspuns elastic al

2
v
următoarea relație: 
accelerațiilor absolute pentru componenta verticală a  (3.8)
mișcării terenului. unde a  este valoarea de vârf a
vg
  accelerației pentru componenta
verticală a mișcării terenului, în
m/s , β (T) este spectrul normalizat
2
v

de răspuns elastic al accelerațiilor

absolute pentru componenta
verticală a mișcării terenului și
γ  este factorul de importanță și
I,e

expunere la cutremur.
4.4.1.2. Redundanță structurală 4.4.1.2. Redundanță structurală
(1) Proiectarea seismică va urmări să înzestreze structura (1) Proiectarea seismică va urmări
clădirii cu redundanța adecvată. Prin aceasta se asigură realizarea unei structuri cu grad
că: înalt de redundanță având
- ruperea unui singur element, sau a unei singure capacitate adecvată de
legături structurale, nu expune structura la redistribuire a eforturilor. Se va
pierderea stabilității realiza un mecanism de
- se realizează un mecanism de plastificare cu plastificare cu suficiente zone
suficiente zone plastice, care să permită exploatarea plastice cu ductilitate adecvată
rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare care să permită exploatarea
avantajoasă a energiei seismice. rezervelor de rezistență ale
Notă: Pentru a fi redundantă, o structură cu structurii și o disipare avantajoasă
multiple legături interioare (multiplu static a energiei seismice. Structurile cu
nedeterminată) trebuie să aibă toate legăturile grad mai redus de nedeterminare
dimensionate adecvat. Astfel, de exemplu, o statică vor fi proiectate utilizând
structură etajată de beton armat nu poate fi factori de comportare reduși.
considerată redundantă  dacă lungimile de înnădire Nota 1: Sistemele structurale
prin suprapunere ale armăturilor din stâlpi și grinzi alcătuite din plăci, grinzi și
sunt mai mici decât este necesar sau dacă nodurile pereți dispuși concentrat într-
sunt slabe. o zonă a clădirii, fără cadre
  perimetrale (structură cu
nucleu central și planșee
dală) nu au redundanță
adecvată. Pentru o
redundanță structurală
 adecvată se recomandă cel
puțin dispunerea de cadre
perimetrale. 
Nota 2: O structură
redundantă cu multiple
legături interioare (multiplu
static nedeterminată) are toate
legăturile dimensionate
adecvat. De exemplu, o
structură etajată de beton
armat nu poate fi considerată
redundantă  dacă lungimile
de înnădire prin suprapunere
ale armăturilor din stâlpi și
grinzi sunt mai mici decât
este necesar sau dacă
nodurile nu au rezistență și
rigiditate suficiente..
 4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la translație pe două 4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la
direcții translație pe două direcții
Se adaugă paragraful (4). (4) Capacitatea de rezistență a
construcției în ansamblu la acțiuni
orizontale, pe fiecare direcție
ortogonală principală, trebuie să
fie mai mare decât forța tăietoare
de bază calculată conform 4.5.3.2
sau 4.5.3.3.. Pentru această
verificare, capacitatea de
rezistență a construcției în
ansamblu la acțiuni orizontale
corespunde valorilor de proiectare
ale rezistențelor materialelor și
este asociată curgerii de ansamblu
 a structurii sub acțiunea unor forțe
orizontale aplicate static,
distribuite conform rezultatelor
analizei modale pentru modul
fundamental de vibrație, pe fiecare
direcție considerată. În cazul
aplicării metodelor de calcul
neliniar, stabilirea forței de
curgere se face conform Anexei D.
Această prevedere nu se aplică
structurilor izolate seismic,
conform prevederilor cap. 11.
4.4.2. Elemente structurale principale și secundare în 4.4.2. Elemente structurale
preluarea forțelor seismice principale și secundare în
(1) Unele elemente structurale pot să nu fie considerate preluarea forțelor seismice
ca făcând parte din sistemul structural care preia forțele (1) Unele elemente structurale pot
seismice și să fie proiectate ca elemente seismice să nu fie considerate ca făcând
secundare. Rezistența și rigiditatea acestor elemente la parte din sistemul structural care
forțe laterale va fi neglijată și nu este necesar ca ele să preia forțele seismice și să fie
satisfacă prevederile speciale date în capitolele 5 – 9. proiectate ca elemente secundare.
 În schimb, aceste elemente și legăturile lor  cu structura Rezistența și rigiditatea acestor
seismică de bază vor fi alcătuite astfel încât să preia elemente la forțe laterale va fi
încărcările gravitaționale aferente și în situația neglijată în proiectarea seismică și
deformării laterale produsă de acțiunea seismică cea mai nu este necesar ca ele să satisfacă
nefavorabilă. prevederile speciale date în
capitolele 5 – 9.
În schimb, aceste elemente și
legăturile lor cu structura seismică
de bază vor fi alcătuite astfel încât
să preia încărcările gravitaționale
aferente în situația deformării
laterale produsă de acțiunea
seismică cea mai nefavorabilă, cu
 degradări limitate conform
cerințelor fundamentale ale
proiectării seismice.
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
(4) Valorile de referință ale factorilor de comportare (4) Valorile maxime ale factorilor
sunt date în capitolele 5–9. de comportare sunt date în
capitolele 5–9.
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
(3) În funcție de tipul construcției, regulate sau (3) În funcție de tipul clădirii,
neregulate, se aleg diferențiat: regulată sau neregulată, se aleg
- modelul structural, care poate fi plan sau spațial  diferențiat:
- metoda de calcul structural, care poate fi procedeul - modelul structural 
simplificat al forței laterale echivalente (evaluate direct - metoda de calcul structural 
pe baza spectrului de răspuns) sau procedeul de calcul - valoarea factorului de
modal comportare, q.
- valoarea factorului de comportare, q, care are valori
mai mici în cazul structurilor neregulate, care se alege în
conformitate cu indicațiile din tabelul 4.1 și 4.4.3.1(5).
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
(5) Reducerea valorilor factorilor de comportare pentru a (5) Prevederi privind simplificările
lua în considerare incertitudinile privind comportarea de calcul maxim admise în funcție
seismică a structurilor neregulate se va stabili în funcție de tipul neregularităților
de tipul acestei neregularități, conform tabelului 4.1. În structurale sunt date în tabelul 4.1.
cazul construcțiilor cu neregularitate în elevație factorul Prevederi privind reducerea
de comportare, q, se reduce cu 20%. Construcțiile cu factorului maxim de
neregularitate în plan, care nu satisfac condițiile de la comportare, q, pentru structuri
4.4.3.2, se încadrează în categoria sistemelor flexibile la neregulate sunt de la 4.4.3.2 și
torsiune. 4.4.3.3.
 
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularității Tabelul 4.1 Simplificări de calcul
structurale asupra proiectării seismice maxim admise 
Ca Regularitat Simplificare de Factor de Ca Clădire cu Simplificare de
 comportar calcul maxim
e calcul admisă regularitate
e admisă
z În În Calcul Calcul z În În Model Metoda
Mode pla elevați ul de de calcul
pla elevați elastic - elastic
l n e calcul structural
n e liniar liniar
* Forța Metoda
Valoarea forțelor
laterală
1 Da Da Plan de laterale
echivalent 1 Da Da Plan
referință statice
ă
Valoare echivalen
2 Da Nu Plan Modal te *
redusă
Valoarea 2 Da Nu Plan Metoda
Spați 3 Nu Da Spațial de calcul
3 Nu Da Modal de
al modal cu
referință
Spați Valoare 4 Nu Nu Spațial spectre de
4 Nu Nu Modal răspuns
al redusă
* Numai dacă construcția are o înălțime până la 30 m și * dacă sunt îndeplinite condițiile
o perioadă a oscilațiilor  proprii T < 1,50 s. de la 4.5.3.2.1, (1) și (2) 
Notă: Indicațiile din tabelul 4.1 referitoare la
alegerea modelului și a metodei de calcul structural
corespund nivelului de calcul minimal admis 
 
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2. Criterii pentru
(1) Construcția trebuie să fie aproximativ simetrică în regularitatea structurală în plan
plan în raport cu 2 direcții ortogonale, din punct de (1) Construcția este aproximativ
vedere al distribuției rigidității laterale, al capacităților simetrică în plan în raport cu două
de rezistență și al maselor.  direcții ortogonale, din punct de
(2) Construcția are formă compactă, cu contururi vedere al distribuției rigidității
regulate. Dacă construcția prezintă retrageri în plan la un laterale, al capacităților de
anumit nivel (margini retrase sau colțuri intrânde), rezistență și al maselor. 
clădirea se consideră că prezintă suficientă regularitate (2) Construcția are formă
dacă aceste retrageri nu afectează rigiditatea în plan a compactă, cu contururi regulate. În
planșeului și dacă pentru fiecare retragere, aria cuprinsă cazul în care construcția prezintă
între conturul planșeului și înfășurătoarea poligonală retrageri în plan la un anumit nivel
convexă (circumscrisă) a planșeului nu depășește 10% (margini retrase sau colțuri
din aria planșeului. intrânde), aceste retrageri nu
(3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează afectează semnificativ rigiditatea
reduceri de gabarit, acestea se vor realiza pe verticala în plan a planșeului și, pentru
elementelor portante (stâlpi, pereți). fiecare retragere, aria cuprinsă
Se vor evita, de regulă, rezemările stâlpi pe grinzi, între conturul planșeului și
acestea fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu înfășurătoarea poligonală convexă
încărcări mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor (circumscrisă) a planșeului nu
etajate. depășește 10% din aria totală a
(4) Rigiditatea planșeelor în planul lor să fie suficient de planșeului.
mare în comparație cu rigiditatea laterală a elementelor Nota: Dacă forma în plan este
structurale verticale, astfel încât deformația planșeelor să neregulată, cu discontinuități
aibă un efect neglijabil asupra distribuției forțelor care pot produce eforturi
orizontale între elementele structurale verticale. suplimentare semnificative,
(5) O construcție poate fi considerată regulată, cu o se recomandă împărțirea în
sensibilitate moderată la torsiune de ansamblu, dacă tronsoane a construcției prin
deplasarea maximă înregistrată pe perimetrul rosturi seismice, astfel încât
construcției în combinația seismică de proiectare, în pentru fiecare tronson în
direcția forței, nu depășește cu mai mult de 35% media parte să se ajungă la o formă
deplasărilor maxime și minime.  regulată cu distribuții
Se recomandă ca prin alcătuirea structurii de rezistență avantajoase ale volumelor,
și prin modul de distribuire a maselor să se evite maselor și rigidităților.
cuplarea modurilor de vibrație torsiune cu cele de (3) La clădirile etajate, la
translație, prin reducerea sensibilă a vibrațiilor la nivelurile unde se realizează
torsiune față de cele de translație. reduceri de gabarit, acestea sunt
realizate pe verticala elementelor
structurale (stâlpi sau pereți).
Notă: Se vor evita, de regulă,
rezemările stâlpi pe grinzi,
acestea fiind acceptate numai
în cazul stâlpilor cu încărcări
mici de la ultimele 1 – 2
 niveluri ale clădirilor etajate.
(4) Rigiditatea planșeelor la
acțiuni în planul lor este suficient
de mare, în comparație cu
rigiditatea laterală a elementelor
structurale verticale, astfel încât
deformația planșeelor să aibă un
efect neglijabil asupra distribuției
forțelor orizontale între elementele
structurale verticale.
(5) Deplasarea maximă
înregistrată pe perimetrul
construcției în combinația
seismică de proiectare, în direcția
forței, nu depășește cu mai mult de
35% media deplasărilor maxime și
minime. 
Notă: Prin alcătuirea
structurii de rezistență și prin
modul de distribuire a
maselor se evită cuplarea
semnificativă modurilor de
vibrație torsiune cu cele de
translație, prin reducerea
sensibilă a vibrațiilor la
torsiune față de cele de
translație.
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2.Criterii pentru regularitatea
Se adaugă paragrafele (6), (7) și (8). structurală în plan 
(6) Construcțiile care satisfac
cumulativ condițiile de la 4.4.3.2
(1), (2), (3), (4) și (5) vor fi
considerate cu regularitate în plan.
 (7) La alegerea factorului de
comportare, construcțiile fără
regularitate în plan se încadrează
în categoria sistemelor flexibile la
torsiune.
(8) Prin excepție de la prevederile
(7), în cazul construcțiilor fără
regularitate în plan care satisfac
condițiile de la (4) și (5), valoarea
maximă a factorului de
comportare, q, se reduce cu 20%
față de valorile prevăzute în
capitolele 5-9. Această reducere se
aplică suplimentar față de alte
reduceri stabilite conform
prevederilor acestui cod.
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru
(1) Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală, regularitatea pe verticală
fără variații semnificative de la nivelul fundației până la (1) Sistemul structural se dezvoltă
vârful clădirii. Retragerile sunt graduale pe înălțimea monoton pe verticală, fără variații
clădirii și nu depășesc, la oricare nivel, 20% din semnificative de la nivelul
dimensiunea de la nivelul imediat inferior. fundației până la vârful clădirii.
(2) Structura nu prezintă, la nici un nivel, reduceri de Retragerile sunt graduale pe
rigiditate laterală mai mari de 30% din rigiditatea înălțimea clădirii și nu depășesc, la
nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura oricare nivel, 20% din
nu are niveluri flexibile). dimensiunea de la nivelul imediat
(3) Structura nu prezintă, la nici un nivel, o rezistență la inferior cu excepția ultimului nivel
acțiuni orizontale mai mică cu mai mult de 20% decât al clădirilor multietajate, dacă
cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt retragerile sunt necesare pentru
(structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al crearea spațiilor tehnice.
rezistenței laterale).  (2) Structura nu are, la nici un
(4) Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc nivel, reduceri de rigiditate laterală
de la bază către vârful structurii, variația rigidității și a mai mari de 30% din rigiditatea
rezistenței laterale este uniformă, fără reduceri bruște de nivelului imediat superior sau
la un nivel inferior la un nivel superior. imediat inferior (structura nu are
(5) Masele aplicate pe construcție sunt distribuite niveluri flexibile).
uniform. La nici un nivel masa aferentă nu este mai (3) Structura nu are, la nici un
mare cu mai mult de 50% decât masele nivelurilor nivel, o rezistență la acțiuni
adiacente. Se exceptează de la această regulă situația în orizontale mai mică cu mai mult
care masele suplimentare sunt concentrate la baza de 20% decât cea a nivelului situat
structurii. imediat deasupra sau dedesubt
(6) Structura nu prezintă discontinuități pe verticală care (structura nu are niveluri slabe din
să devieze traseul forțelor către fundații. Prevederea se punct de vedere al rezistenței
referă atât la devierile în același plan al structurii, cât și laterale).
la devierile dintr-un plan în alt plan vertical al (4) Dacă dimensiunile elementelor
construcției. structurale se reduc de la bază
către vârful structurii, variația
rigidității și a rezistenței laterale
este uniformă, fără reduceri bruște
de la un nivel inferior la un nivel
superior.
(5) Masele aplicate pe construcție
sunt distribuite uniform. La nici un
nivel masa aferentă nu este mai
mare cu mai mult de 50% decât
masele nivelurilor adiacente. Se
exceptează de la această regulă
situația în care masele
suplimentare sunt concentrate la
baza structurii și masele aferente
spațiilor tehnice de la ultimul nivel
al clădirilor multietajate.
(6) Structura nu are discontinuități
pe verticală care deviază traseul
forțelor către fundații. Prevederea
se referă atât la devierile în același

4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală
Se adaugă paragrafele (7) și (8)
4.5.2. Modelarea comportării structurale
(10) Deformabilitatea fundației și/sau deformabilitatea structurale
terenului trebuie considerate, dacă acestea au o influență (10) Deformabilitatea
semnificativă asupra răspunsului structural.  infrastructurii
 
plan al structurii, cât și la devierile
dintr-un plan în alt plan vertical al
construcției.
4.4.3.3. Criterii pentru
regularitatea pe verticală
(7) Construcțiile care nu satisfac
oricare dintre condițiile de la
4.4.3.3 (1), (2), (3), (4), (5) și (6)
vor fi considerate cu neregularitate
pe verticală (în elevație). 
(8) În cazul construcțiilor cu
neregularitate pe verticală (în
elevație) valoarea maximă a
factorului de comportare, q, se
reduce cu 20% față de valorile
prevăzute în capitolele 5-9.
Această reducere se aplică
suplimentar față de alte reduceri
stabilite conform prevederilor
acestui cod.
4.5.2. Modelarea comportării
și/sau
deformabilitatea terenului trebuie
considerate, dacă acestea au o
influență semnificativă asupra
răspunsului structural. În cazul
clădirilor din clasele de importanță
și expunere la cutremur I sau II,
amplasate în zone seismice
cu a ≥0,20g, deformabilitatea
g

4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generalități
(1) În funcție de caracteristicile structurale și de (1) În funcție de caracteristicile
importanța construcției se poate utiliza una din structurale și de importanța
infrastructurii trebuie considerată
în calcul.
Notă: Modelul de calcul de
complexitate minimală pentru
clădiri, din clasele I sau II de
importanță și expunere la
cutremur, cuprinde totalitatea
elementelor structurale și
legăturile dintre acestea și
este rezemat prin blocarea
deplasărilor verticale și
orizontale la partea inferioară
a infrastructurii. 
Notă: În terminologia acestui
cod, prin secțiunea teoretică
de încastrare se înțelege o
secțiune prin clădire, de
regulă plană și orizontală și
localizată la interfața dintre
suprastructură și
infrastructură sau fundații,
deasupra căreia se formează
mecanismul de ansamblu de
plastificare. Elementele
structurale situate sub nivelul
secțiunii teoretice încastrare
se proiectează astfel încât să
răspundă elastic la acțiunea
cutremurului de proiectare.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generalități
următoarele metode de calcul pentru proiectarea curentă:
- metoda forțelor laterale asociate modului de vibrație
fundamental, pentru clădirile care satisfac condițiile
specificate în paragraful 4.4.3,
- metoda calculului modal cu spectre de răspuns,
aplicabilă în general tuturor tipurilor de clădiri.  - metoda de calcul modal cu
În metoda de calcul cu forțe laterale, caracterul dinamic
al acțiunii seismice este reprezentat în mod simplificat
prin distribuții de forțe statice. Pe această bază metoda
se mai numește și metoda statică echivalentă.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generalități
(3) Metoda de referință pentru determinarea efectelor
seismice este calculul modal cu spectre de răspuns.
Comportarea structurii este reprezentată printr-un model
liniar-elastic, iar acțiunea seismică este descrisă prin
spectre de răspuns de proiectare.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente
4.5.3.2.1. Generalități
(1) Această metodă se poate aplica la construcțiile care
pot fi calculate prin considerarea a două modele plane pe
direcții ortogonale și al căror răspuns seismic total nu
este influențat semnificativ de modurile proprii
superioare de vibrație. În acest caz, modul propriu
fundamental de translație are contribuția predominantă
în răspunsul seismic total.
(2) Cerințele de la paragraful (1)  sunt considerate
satisfăcute pentru clădirile la care:  translație și are contribuție
a) Perioadele fundamentale corespunzătoare direcțiilor
orizontale principale sunt mai mici decât valoarea
     (4.2)  
construcției se poate utiliza una
din următoarele metode de calcul
pentru proiectarea curentă:
- metoda forțelor seismice statice
echivalente;
spectre de răspuns, aplicabilă în
general tuturor tipurilor de clădiri. 
 
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generalități
(3) Metoda de calcul modal cu
spectre de răspuns este metoda de
calcul structural de referință. 
 
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice
statice echivalente
4.5.3.2.1. Generalități
(1) Această metodă se poate aplica
la clădirile al căror răspuns
seismic total nu este influențat
semnificativ de modurile proprii
superioare de vibrație, la care
modul propriu fundamental pe
fiecare direcție principală este de
predominantă în răspunsul seismic
total.
 
b) Sunt satisfăcute criteriile de regularitate pe verticală (2) Cerințele de la paragraful
definite la paragraful 4.4.3.3. (1)  sunt considerate satisfăcute
  pentru clădirile la care: 
a) Perioadele fundamentale
corespunzătoare direcțiilor
orizontale principale, T , respectă
1

condiția:
     (4.2)  
b) Sunt satisfăcute criteriile pentru
regularitatea structurală în plan și
cele pentru regularitatea pe
verticală definite la 4.4.3.2 și
4.4.3.3.
4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente 4.5.3.2. Metoda forțelor seismice
4.5.3.2.3. Distribuția forțelor seismice orizontale statice echivalente
(1) Efectele acțiunii seismice se determină prin aplicarea 4.5.3.2.3. Distribuția forțelor
forțelor seismice orizontale asociate nivelurilor cu seismice orizontale
masele mi pentru fiecare din cele două modele plane de (1) Efectele acțiunii seismice se
calcul. determină prin aplicarea forțelor
seismice orizontale, asociate
nivelurilor cu masele m , pentru
i

fiecare direcție orizontală

4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente
4.5.3.2.4. Efecte de torsiune
Se adaugă paragraful (3).
principală considerată în calculul
clădirii.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice
statice echivalente
4.5.3.2.4. Efecte de torsiune
(3) În cazul în care pentru
obținerea răspunsului seismic se
utilizează un model spațial, efectul
de torsiune produs de o

4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns
4.5.3.3.1 Generalități
Se adaugă paragraful (12)
excentricitate accidentală se poate
considera prin introducerea la
fiecare nivel a unui moment de
torsiune
în care 
M  moment de torsiune aplicat la
ai
nivelul i în jurul axei sale verticale
e  excentricitate accidentală a
ai
masei de la nivelul i conform
relației (4.1)
F  forța seismică static echivalentă
i
orizontală aplicată la nivelul i 
Momentul de torsiune se va
calcula pentru fiecare direcție
orizontală principală considerată
în calculul clădirii.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.3. Metoda de calcul modal
cu spectre de răspuns
4.5.3.3.1 Generalități
(12) Dacă forța tăietoare de bază
rezultată în urma combinării
modale a eforturilor imediat
deasupra secțiunii teoretice de
încastrare, F , este mai mică decât
b,t
85% din forța tăietoare de bază, F , b
calculată conform 4.5.3.2.2.,
eforturile și deformațiile rezultate
din calculul structural se amplifică
cu factorul 0,85 F /F .
b b,t
Notă: Amplificarea
eforturilor și deformațiilor se
 poate face direct prin
amplificarea spectrului de
proiectare pentru
componentele orizontale ale
terenului S (T) cu factorul
d

0,85λF /F , în
b b,t  

care F  este determinată
b,t

utilizând forma neamplificată

a S (T) și λ este determinat
d

conform 4.5.3.2.2.
4.7 Sinteza metodelor de proiectare Se abrogă
 
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții
Sistem flexibil la torsiune: sistemele fără rigiditate
Sistem flexibil la torsiune: sistem
suficientă la torsiune de ansamblu conform (4.4.1.5), de
structural fără rigiditate și
exemplu, sisteme structurale constând din cadre flexibile
capacitate de rezistență suficiente
combinate cu pereți concentrați în zona din centrul la torsiune de ansamblu conform
clădirii (sistem cu nucleu central dezvoltat pe o (4.4.1.5). Sistemele structurale
suprafață relativ mică). alcătuite din plăci, stâlpi și pereți
dispuși concentrat într-o zonă a
clădirii, fără cadre perimetrale
(structură cu nucleu și planșee
dală), se încadrează în această
categorie.
 
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții
Se adaugă definiția sub-sistemului structural de tip Cadru – subansamblu structural
cadru alcătuit din grinzi și stâlpi
conectate rigid în noduri (noduri
care restricționează rotirea relativă
a grinzilor și stâlpilor în secțiunile
învecinate nodului)
Notă: Subansamblele
 structurale alcătuite din grinzi
și stâlpi pot fi considerate
cadre numai dacă grinzile,
stâlpii și nodurile îndeplinesc
prevederile din acest capitol.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de 5.2.1. Capacitatea de disipare de
ductilitate energie. Clase de ductilitate 
(3) Structurile pentru clădiri proiectate în conformitate (3) Structurile pentru clădiri pot fi
cu (2) se împart în două clase de ductilitate, clasa proiectate pentru una dintre cele
ductilitate înaltă (DCH) și clasa de ductilitate medie două clase de ductilitate, clasa
(DCM), în funcție de capacitatea de disipare a energiei ductilitate înaltă (DCH) sau clasa
și de rezistența la forțe laterale. Structurile proiectate de ductilitate medie (DCM), în
pentru DCH au ductilitate de ansamblu și locală funcție de capacitatea de disipare a
superioară celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce energiei și de rezistență la forțe
cerințele de ductilitate, structurile din clasa de ductilitate orizontale. Structurile proiectate
medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistență pentru DCH au ductilitate de
superioară structurilor din prima clasă.  ansamblu și locală superioară
În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă celor proiectate pentru DCM.
(a  ≥ 0,3g) se vor proiecta pentru clasa de ductilitate
g Pentru a reduce cerințele de
înaltă și pot suporta, în principiu, fără pericol de colaps, ductilitate, structurile din clasa de
cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare ductilitate medie vor fi dotate cu o
în amplasament. capacitate de rezistență superioară
  celor din DCH. Toate elementele
structurale principale dintr-o
structură vor fi proiectate pentru o
singură clasă de ductilitate. 
Notă: În general, structurile
din zonele cu seismicitate
înaltă (a  ≥ 0,3g) se vor
g

proiecta pentru clasa de

ductilitate înaltă și pot
suporta, în principiu, fără
pericol de colaps, cutremure
 mai puternice decât
cutremurele de proiectare în
amplasament.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de 5.2.1. Capacitatea de disipare de
ductilitate energie. Clase de ductilitate
 Se adaugă paragraful 6. (6) Prin excepție de la (4), se pot
  utiliza regulile de proiectare
corespunzătoare clasei de
ductilitate DCL pentru clădirile a
căror capacitate de rezistență de
ansamblu la acțiuni seismice
orizontale, corespunzătoare
răspunsului elastic, este mai mare
decât cerința seismică
corespunzătoare spectrului de
răspuns elastic al accelerațiilor
absolute (q=1), indiferent de
amplasament.
5.2.2.1. Tipuri de structuri 5.2.2.1. Tipuri de structuri
Se adaugă paragraful (4)  (4) La clădirile din clasele de
  importanță și expunere I și II,
amplasate în zone seismice
caracterizate de a ≥0,15g, nu este
g

permisă proiectarea sistemelor

5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice
orizontale
(2)    introduce influența unora dintre factorii cărora
li se datorează suprarezistenţa structurii, în special a
structurale alcătuite din plăci,
stâlpi și pereți dispuși concentrat
într-o zonă a clădirii, fără cadre
perimetrale (structură cu nucleu și
planșee dală).
5.2.2.2. Factori de comportare
pentru acțiuni seismice orizontale
(2) Valoarea raportului dintre forța
orizontală capabilă a structurii și
redundanței construcției. forța orizontală corespunzătoare
 se poate determina din calculul static neliniar ca curgerii primului element
valoare a raportului între forța laterală capabilă a structural, α /α  se determină prin
u 1,

structurii (atinsă când s-a format un număr suficient de calcul static neliniar și se
articulații plastice pentru a aduce structura în pragul limitează superior la 1,35.
situației de mecanism cinematic) și forța laterală Pentru clădirile din clasele de
corespunzătoare atingerii capacității de rezistență în importanță și expunere la
primul element al structurii (apariției primei articulații cutremur I sau II, în cazul în care
plastice). valoarea α /α nu se determină prin
u 1 

Valoarea raportului    se limitează superior la 1,6. calcul static neliniar, aceasta se va
considera egală cu 1,0.
Pentru clădirile din clasele de
importanță și expunere la
cutremur III sau IV se pot utiliza
valorile α /α  specificate la (3) fără
u 1

determinarea acestora prin calcul

static neliniar.
Notă: Forța orizontală
capabilă a structurii
reprezintă forța
corespunzătoare formării
unui număr suficient de
articulații plastice care aduce
structura în pragul situației de
mecanism cinematic. Forța
orizontală corespunzătoare
curgerii primului element
structural reprezintă forța
orizontală corespunzătoare
apariției primei articulații
plastice prin  atingerea
capacității de rezistență în
primul element al structurii.
  
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice 5.2.2.2. Factori de comportare
orizontale pentru acțiuni seismice orizontale
(5) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul (5) În cazul clădirilor neregulate,
5.1 se reduc conform 4.4.3.1. valorile q din tabelul 5.1 se reduc
conform 4.4.3.
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice 5.2.2.2. Factori de comportare
orizontale pentru acțiuni seismice orizontale
(6) În cazul în care structura prezintă regularitate Se abrogă.
completă și se pot asigura condiții de execuție perfect
controlate, factorul q poate lua valori sporite cu până la
20%.
 
5.2.3.2. Condiții de rezistență locală 5.2.3.2. Condiții de rezistență
Se adaugă paragraful (3) locală
  (3)  Elementele structurale vor fi
proiectate astfel încât cedarea
secțiunilor din încovoiere, cu sau
fără forță axială, să nu se producă
prin zdrobirea betonului
comprimat înainte de curgerea
armăturii longitudinale întinse.
5.2.3.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor de 5.2.3.3.3. Valorile de proiectare
încovoiere  ale eforturilor de încovoiere 
Se adaugă paragraful (7)  (7) În cazul stâlpilor structurilor
duale cu pereți predominanți nu
este necesar să se satisfacă
condiția (5.4). 
5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea ductilității 5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea
(2) Acest obiectiv se consideră realizat dacă sunt ductilității
satisfăcute următoarele condiții: (2) Acest obiectiv se consideră
(a) Zonele comprimate ale secțiunilor elementelor de realizat dacă sunt satisfăcute
beton armat supuse la încovoiere, cu sau fără forță următoarele condiții:
axială, la starea limită ultimă au o dezvoltare (a) Zonele comprimate ale
limitată,  funcție de natura elementului și a solicitării secțiunilor elementelor de beton
acestuia. Prevederi concrete referitoare la aceste condiții armat supuse la încovoiere, cu sau
se dau în continuare diferențiat, funcție de tipul fără forță axială, la starea limită
elementelor, în secțiunile relevante ale capitolului. În ultimă au o dezvoltare
cazul pereților structurali se admite condiția echivalentă limitată,  funcție de natura
a limitării efortului unitar mediu de compresiune în elementului și a solicitării
secțiune conform CR2-1-1.1.  acestuia. Prevederi concrete
(b) Flambajul barelor de oțel comprimate în zonele referitoare la aceste condiții se dau
plastice potențiale este împiedicat prin prevederea de în continuare diferențiat, funcție
etrieri și agrafe la distanțe suficient de mici, conform de tipul elementelor, în secțiunile
prevederilor date în secțiunile 5.3 și 5.4. relevante ale capitolului. În cazul
(c) Proprietățile betonului și oțelului sunt favorabile sub pereților structurali se admite
aspectul realizării unei ductilități locale suficient de condiția echivalentă a limitării
mari. Astfel: efortului unitar mediu de
- betonul trebuie să aibă o rezistență suficientă la compresiune în secțiune conform
compresiune și o capacitate de deformare suficientă; CR2-1-1.1. 
condițiile privind clasele minime de beton date la 5.3 și (b) Flambajul barelor de oțel
5.4.pentru clasele de ductilitate înaltă și medie asigură, comprimate în zonele plastice
implicit, această exigență.  potențiale este împiedicat prin
- oțelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice prevederea de etrieri și agrafe la
principale trebuie să posede alungiri plastice distanțe suficient de mici, conform
substanțiale; acestea sunt asigurate de oțelurile de clasă prevederilor date în secțiunile 5.3
B și C, în funcție de cerințele de ductilitate, respectiv de și 5.4.
clasa de ductilitate adoptată la proiectare. Oțelurile (c) Proprietățile betonului și
neductile, sau mai puțin ductile, pot fi utilizate numai în oțelului sunt favorabile sub
situațiile în care, prin modul de dimensionare, se poate aspectul realizării unei ductilități
asigura o comportare în domeniul elastic al acestor locale suficient de mari. Astfel:
armături. - betonul trebuie să aibă o
- raportul între rezistența oțelului și limita lui de curgere rezistență suficientă la
trebuie să nu fie excesiv de mare (orientativ ≤ 1,4); compresiune și o capacitate de
deformare suficientă; condițiile
privind clasele minime de beton
 date la 5.3 și 5.4. pentru clasele de
ductilitate înaltă și medie asigură,
implicit, această exigență. 
- oțelul folosit în zonele critice ale
elementelor seismice principale
trebuie să posede alungiri plastice
substanțiale; acestea sunt asigurate
de oțelurile de clasă C. Oțelurile
neductile, sau mai puțin ductile,
pot fi utilizate numai în situațiile
în care, prin modul de
dimensionare, se poate asigura o
comportare în domeniul elastic al
acestor armături.
- raportul între rezistența oțelului
și limita lui de curgere trebuie să
nu fie excesiv de mare (orientativ
≤ 1,35);
5.3.1. Condiții referitoare la materiale  5.3.1. Condiții referitoare la
(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor materiale 
utiliza oțeluri cu alungiri specifice corespunzătoare (3) În zonele critice ale
efortului maxim de cel puțin 7,5%. Această condiție este elementelor principale se vor
realizată de oțelurile din clasa C. În afara zonelor critice utiliza oțeluri de clasă C. În afara
se poate utiliza oțel din clasa B. zonelor critice se poate utiliza oțel
din clasa B.
5.3.2.1. Grinzi 5.3.2.1. Grinzi
(1) Lățimea grinzilor va fi cel puțin 200 mm. (1) Înălțimea secțiunii transversale
a grinzilor va fi cel puțin 1/16 din
deschiderea liberă a acestora.
Lățimea grinzilor va fi cel puțin
200 mm.
5.3.2.3 Pereți ductili 5.3.2.3 Pereți ductili
(1) Prevederile date aici se referă la pereți individuali (1) Prevederile din acest paragraf
sau cuplați, fixați adecvat la baza lor în infrastructură se referă la pereți individuali sau
(fundație) astfel încât să nu se poată roti. cuplați, fixați adecvat în
infrastructură (fundație) astfel
încât baza lor să nu se poată roti
relativ la aceasta. Pereții rezemați
exclusiv pe plăci sau grinzi, cu
excepția rezemării pe radier sau
grinzi de fundare, nu sunt permiși.
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere
(5) Modul de dimensionare la forța tăietoare și de și forță tăietoare
armare transversală a zonelor critice se stabilesc în (5) Modul de dimensionare la forța
funcție de valoarea algebrică a raportului între forța tăietoare și de armare transversală
tăietoare minimă și cea maximă, ζ = V / V , în a zonelor critice se stabilesc în
Ed min  Ed max

secțiunea de calcul:  funcție de valoarea algebrică a

raportului între forța tăietoare
minimă și cea maximă, ζ = V / V Ed min  Ed

, în secțiunea de calcul:
max

Notă: Dacă forțele

tăietoare V  și V  au semne
Ed min  Ed max

opuse, în calculul
raportului ζ semnul minus se
atribuie minimului dintre
valorile absolute ale celor
două forțe iar semnul plus se
atribuie
maximului.  Raportul ζ se
situează între -1 și 1. ζ=-1
reprezintă situația cea mai
defavorabilă de solicitare,
când cele două forțe tăietoare
au valori absolute egale și
semne contrare, ζ=1
reprezintă situația în care
 forța tăietoare cauzată de
acțiunea seismică orizontală
este nesemnificativă. 
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere
și forță tăietoare

Figura 5.3 Semnificația V  și V și modul de dispunere

Ed,max Ed,min   

a armăturii înclinate Figura 5.3

  Semnificația V  și V și modul de
Ed,max Ed,min   

dispunere a armăturii înclinate

5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității
(1) Efortul axial mediu normalizat, ν , nu va depăși, de locale
d

regulă, valoarea 0,45. Sunt admise valori ν  sporite până (1) Efortul axial mediu normalizat
d

la 0,55 dacă rotirea capabilă a barei în domeniul în oricare combinație seismică de

postelastic, determinată utilizând modelul de comportare proiectare, ν , nu va depăși
d

al elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare valoarea 0,45. Sunt admise
decât cerința conform 5.2.3.3.2. valori ν  sporite până la 0,55 dacă
d

rotirea capabilă a barei în

domeniul postelastic, determinată
utilizând modelul de comportare al
elementelor de beton armat
încovoiate, este mai mare decât
cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul
stâlpilor structurilor duale cu
pereți predominanți, efortul axial
mediu normalizat, ν , se va limita
d

superior la valoarea de 0,70, cu

 respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității
(1) Efortul axial mediu normalizat, ν , nu va depăși, de
d locale
regulă, valoarea 0,5. Sunt admise valori ν  sporite până la
d (1) Efortul axial mediu normalizat
0,65 dacă rotirea capabilă a barei în domeniul în oricare combinație seismică de
postelastic, determinată utilizând modelul de comportare proiectare, ν , nu va depăși
d

al elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare valoarea 0,5. Sunt admise
decât cerința conform 5.2.3.3.2. valori ν  sporite până la 0,60 dacă
d

rotirea capabilă a barei în

domeniul postelastic, determinată
utilizând modelul de comportare al
elementelor de beton armat
încovoiate, este mai mare decât
cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul
stâlpilor structurilor duale cu
pereți predominanți, efortul axial
mediu normalizat, ν , se va limita
d

superior la valoarea de 0,70, cu

respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.3. Noduri de cadru 5.4.4.3. Noduri de cadru
Se adaugă aliniatul (4) (4) Pentru verificarea nodului la
acțiunea forței de compresiune
înclinată dezvoltată paralel cu
diagonala sa se aplică 5.3.4.2.3 (1)
și (2).
5.6.  Elementele structurilor duale 5.6.  Elementele structurilor duale
Se abrogă. Se abrogă, prevederi redundante.
5.7. Ancoraje și înnădiri 5.7. Ancoraje și înnădiri
5.7.1. Generalități 5.7.1. Generalități
(4) Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor (4) Ancorarea armăturilor din
și stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se zonele critice ale grinzilor și
măsoară de la o secțiune situată la 5d  de la fața
bL stâlpilor din structurile proiectate
elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul pentru DCH se măsoară de la o
acestuia (Figura 5.6). Lungimile de ancorare vor fi cu secțiune situată la 5d  de la fața
bL

20% mai mari decat cele determinate conform SR EN elementului în care se realizează
1992-1-1. ancorarea, în interiorul acestuia
(Figura 5.6). Lungimile de
ancorare pentru barele întinse vor
fi cu 20% mai mari decât cele
determinate conform SR EN 1992-
1-1.
5.7.3. Înnădirea armăturilor 5.7.3. Înnădirea armăturilor
(1) În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice (1) În zonele critice unde se
semnificative, conform configurației mecanismului de așteaptă deformații plastice
plastificare, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În semnificative, conform
restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se configurației mecanismului de
recomandă să fie evitată. plastificare, nu sunt admise
înnădiri prin suprapunere. În restul
zonelor critice înnădirea prin
suprapunere se recomandă să fie
evitată.  Excepție fac armăturile
verticale din inima pereților de
beton care pot fi îmbinate prin
suprapunere.
5.7.3. Înnădirea armăturilor 5.7.3. Înnădirea armăturilor
 (3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare  (3) Înnădirea se poate realiza prin
mecanice validate prin încercări efectuate în condiții dispozitive de cuplare mecanice
compatibile cu clasa de ductilitate selectată. validate prin încercări efectuate în
condiții compatibile cu clasa de
ductilitate selectată. Pentru clasele
de ductilitate DCH și DCM,
dispozitivele de cuplare mecanice
trebuie să asigure curgerea barelor
de armătură până la epuizarea
capacității lor de deformare la
solicitări ciclic alternante, fără
 cedarea îmbinării.
5.7.3. Înnădirea armăturilor 5.7.3. Înnădirea armăturilor
(5)  Distanța s dintre armăturile transversale în zone de (5)  Distanța s dintre armăturile
suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100 mm}, transversale ale grinzilor, stâlpilor
unde h este dimensiunea minimă a secțiunii transversale. sau bulbilor pereților de beton în
zonele de suprapunere va fi cel
mult min {h/4; 100 mm},
unde h este înălțimea secțiunii
transversale a acestora.
5.8.2 Măsuri de proiectare 5.8.2 Măsuri de proiectare
(4) Plăcile de fundație (radierele) vor avea grosimea (4) Plăcile de fundație (radierele)
minimă de 30 cm și vor fi armate cu cel puțin câte o vor avea grosimea minimă de 40
plasă de armături de oțel la partea de sus și la partea de cm și vor fi armate cu cel puțin
jos. Coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre câte o plasă de armături de oțel la
aceste 2 plase este 0,002. partea de sus și la partea de jos.
  Coeficientul minim de armare
pentru fiecare dintre aceste 2 plase
este 0,002.
 
5.10. Proiectarea planșeelor de beton 5.10. Proiectarea planșeelor de
(5) În cazul planșeelor aparținând structurilor cu pereți beton
de beton armat din categoria de ductilitate înaltă se va (5) În cazul planșeelor aparținând
verifica transmiterea forțelor orizontale de la diafragme structurilor cu pereți de beton
la perete. Aceasta implică: armat proiectate pentru clasa de
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfața ductilitate DCM sau DCH se va
perete – diafragmă la valoarea 1,5f .
ctd verifica transmiterea forțelor
(b) Prevederea unei armături de conectare, dimensionate orizontale de la diafragme la
pe baza unui model cu diagonale înclinate la 45° sau a perete. Aceasta implică: 
conceptului rezistenței la forfecare prin frecare (a) Limitarea eforturilor unitare de
echivalentă.  forfecare la interfața perete –
diafragmă la valoarea 1,0f .
ctd

(b) Prevederea unei armături de

conectare, dimensionate pe baza
 unui model cu diagonale înclinate
la 45° sau a conceptului rezistenței
la forfecare prin frecare
echivalentă.
(6) La proiectarea planșeelor dală
fără armătură transversală efortul
unitar de străpungere în lungul
perimetrului de control, generat de
încărcările perpendiculare pe
planul plăcii asociate combinației
seismice de proiectare, se
limitează la 0,4 din
valoarea V  stabilită conform SR
Rd,c

EN 1992-1-1.
(7) La proiectarea planșeelor dală
cu armătură transversală, sub
acțiunea încărcărilor
perpendiculare pe planul plăcii
asociate combinației seismice de
proiectare, capacitatea de
rezistență la străpungere și
perimetrul de calcul, dincolo de
care nu mai sunt necesare armături
de străpungere, se vor determina
conform SR EN 1992-1-1
considerând în calcul 40% din
valoarea V  stabilită conform
Rd,c

prevederilor acestui standard.

6.1.2 Principii de proiectare
(4) În conceptul (b) starea de eforturi și deformații în
structură este evaluată printr-un calcul elastic, fără a
cosidera o incursiune substanțială a meterialului în
domeniul inelastic. Aceste structuri aparțin clasei de
6.1.2 Principii de proiectare
(4) În conceptul (b) starea de
eforturi și deformații în structură
este evaluată printr-un calcul
elastic, fără a considera o
ductilitate DCL. Vezi 4.4.3.1(5) pentru implicațiile incursiune substanțială a
neregularității structurale asupra valorilor de referință materialului în domeniul inelastic.
ale factorului de comportare q. Aceste structuri aparțin clasei de
ductilitate DCL. 
6.2 Condiții privind materialele  6.2 Condiții privind materialele 
(5) Cerința de la (4) poate fi considerată satisfăcută dacă (5) Cerința de la (4) poate fi
limita de curgere reală f  a oțelului din zona disipativă considerată satisfăcută dacă limita
y,max

satisface următoarea expresie: f ≤ γ f , unde factorul de de curgere reală f  a oțelului din
y,max ov y y,max

suprarezistență γ  este definit ca raportul dintre limita de zona disipativă satisface

ov

curgere reală, f  și limita de curgere nominală, f ,.

y,max condiția f ≤ γ f , unde factorul de
y y,max ov y

Factorul de suprarezistență poate fi determinat după cum suprarezistență, γ , este definit ca ov

urmează: raportul dintre limita de curgere

(a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile reală, f ,și limita de curgere
y,max

factorului de suprarezistență γ  pot fi considerate egale

ov nominală, f . Factorul de y

cu: γ  = 1,40 pentru S235; γ  = 1,30 pentru S275; γ  =

ov ov suprarezistență poate fi determinat
ov

1,25 pentru S355. după cum urmează:

(b) În cazul în care producătorul de oțel garantează (a) În lipsa unor date specifice
valoarea superioară a limitei de curgere a oțelului (f ), proiectului, valorile factorului de
y,max

factorul de suprarezistență poate fi determinat din suprarezistență γ  pot fi ov

expresia γ  = f  / f .

ov y,max y considerate cele indicate în tabelul
(c) În cazul în care se fac măsurători ale proprietăților 6.2. 
mecanice pe oțelul folosit la realizarea structurii, (b)  În cazul în care producătorul
factorul de suprarezistență poate fi determinat din de oțel garantează valoarea
expresia γ  = f  / f .
ov y,max y superioară a limitei de curgere a
oțelului, f , factorul de y,max

suprarezistență poate fi determinat

din expresia γ  = f  / f ; ov y,max y

(c) În cazul în care se fac

măsurători ale proprietăților
mecanice pe oțelul folosit la
realizarea structurii, factorul de
suprarezistență poate fi determinat
din expresia γ  = f  / f . ov y,max y

6.2 Condiții privind materialele  6.2 Condiții privind materialele
(8) Șuruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundații vor fi
realizate din oțeluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8
și 6.8. În cazul solicitărilor foarte mari, care ar conduce
la rezolvări constructive complicate ale bazei stâlpilor,
se acceptă utilizarea șuruburilor cu caracteristici fizico-
mecanice ale grupei de calitate 8.8 (din oțel slab aliat cu
tratament termic de normalizare).
6.2 Condiții privind materialele
(9) Tenacitatea oțelului și a sudurilor trebuie să satisfacă
cerințele pentru acțiunea seismică la valoarea cvasi-
permanentă a temperaturii de exploatare (vezi SR EN
1993-1-10).  la valoarea cvasi-permanentă a
Grosimea maximă a pereților elementelor în funcție de
marca oțelului, valoarea KV a energiei de rupere (în J),
temperatura minimă de referință T  (pentru o perioadă de
Ed
revenire de 50 ani) în elementele întinse sau încovoiate
este dată în Tabelul 6.2.
Energia de rupere KV a oțelului și a îmbinărilor sudate
va fi de cel puțin 27J la temperatura minimă de referință
considerată în gruparea de încărcări care include
acțiunea seismică. Aceste valori vor fi înscrise în
planurile de execuție.
 
 
(8) Șuruburile de ancoraj ale
stâlpilor în fundații vor fi realizate
din oțeluri din grupele de calitate
4.6, 5.6, 5.8 și 6.8 sau din oțel
mărcile S235, S275 sau S355. În
cazul solicitărilor foarte mari, care
ar conduce la rezolvări
constructive complicate ale bazei
stâlpilor, se acceptă utilizarea
șuruburilor cu caracteristici fizico-
mecanice ale grupei de calitate 8.8
(din oțel slab aliat cu tratament
termic de normalizare).
6.2 Condiții privind materialele 
(9) Tenacitatea oțelului și a
sudurilor trebuie să satisfacă
cerințele pentru acțiunea seismică
temperaturii de exploatare (vezi
SR EN 1993-1-10). 
Grosimea maximă a pereților
elementelor în funcție de marca
oțelului, valoarea KV a energiei de
rupere (în J), temperatura minimă
de referință T  (pentru o perioadă
Ed
de revenire de 50 ani) în
elementele întinse sau încovoiate
este dată în SR EN 1993-1-10
(tabelul 2.1.).
Energia de rupere KV a oțelului și
a îmbinărilor sudate va fi de cel
 puțin 27J la temperatura minimă
de referință considerată în
gruparea de încărcări care include
acțiunea seismică. Aceste valori
vor fi înscrise în planurile de
execuție.
 
6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele
Tabelul 6.2 Grosimea maximă a pereților elementelor Tabelul 6.2 - Valorile factorului de
(în mm) suprarezistență γ
ov

Marca
Temperatura de referință Factorul de
oțelului suprarezistenta γ
ov

la T [°C] Jmin
S235 1,40
JR 20 27 60 50 40 35 S275 1,30
J0 0 27 90 75 60 50 S355 1,25
 
J2 -20 27 125 105 90 75
JR 20 27 55 45 35 30
J0 0 27 75 65 55 45
J2 -20 27 110 95 75 65
M,N -20 40 135 110 95 75
ML,NL -50 27 185 160 135 110
JR 20 27 40 35 25 20
J0 0 27 60 50 40 35
J2 -20 27 90 75 60 50
K2,M,N -20 40 110 90 75 60
ML,NL -50 27 155 130 110 90
                   
 
 
6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de
6.3.1. Tipuri de structuri comportare 
(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste 6.3.1 Tipuri de structuri 
structuri, cel puțin 50% din masă este amplasată în (d) Structuri de tip pendul
treimea superioară a înălțimii construcției sau disiparea inversat. La aceste structuri, cel
energiei seismice are loc preponderent la baza unui puțin 50% din masă este amplasată
singur element structural (de exemplu structurile cu un în treimea superioară a înălțimii
singur stâlp cu secțiune plină sau cu zăbrele). Structurile construcției sau disiparea energiei
de tip cadre parter necontravântuite pe ambele direcții, seismice are loc preponderent la
cu partea superioară a stâlpilor legată pe ambele direcții, baza unui singur element
la care forțele axiale din stâlpi îndeplinesc structural (de exemplu structurile
condiția N <0,3N  nu fac parte din această categorie.
Ed pl,Rd cu un singur stâlp cu secțiune
plină sau cu zăbrele). Structurile
parter necontravântuite, cu
extremitățile superioare ale
stâlpilor conectate printr-un sistem
cu comportare de diafragmă
orizontală, la care forțele axiale
din stâlpi îndeplinesc
condiția N ≤0,3N , nu fac parte din
Ed pl,Rd  

această categorie.
6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare  6.3 Tipuri de structuri și factori de
6.3.2. Factori de comportare comportare 
(2) Dacă clădirea este neregulată în elevație (vezi 6.3.2. Factori de comportare
4.4.3.3.), valorile lui q menționate în Tabelul 6.3 trebuie (2) Dacă clădirea este neregulată
reduse cu 20%. în plan (vezi 4.4.3.2) sau în
  elevație (vezi 4.4.3.3.), valorile
  lui q menționate în Tabelul 6.3 se
(3) Când nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea reduc conform indicațiilor din
multiplicatorului  /  pot fi utilizate valori aproximative 4.4.3.
u 1

ale raportului  /  prezentate în tabelul 6.3. 

u 1
 
  (3) Valoarea raportului dintre forța
Parametrii    și   sunt definiți după cum urmează:
u 1
orizontală capabilă a structurii și
  factorul de multiplicare al forțelor seismice de
1 forța orizontală corespunzătoare
proiectare corespunzător apariției primei articulații curgerii primului element
plastice în sistem. structural, α /α  se determină prin
u 1,

  factorul de multiplicare al forțelor seismice de

u
calcul static neliniar și se
proiectare care corespunde formării unui număr de limitează superior la 1,35. 
articulații plastice suficient de mare pentru a aduce Pentru clădirile din clasele de
structura în situația de mecanism cinematic. importanță și expunere la
Coeficientul   poate fi obținut printr-un calcul
u
cutremur I sau II, în cazul în care
structural static neliniar (biografic). valoarea α /α nu se determină prin
u 1 

  calcul static neliniar aceasta se va

  considera egală cu 1,0.
  Pentru clădirile din clasele de
  importanță și expunere la
(4) Valorile raportului  /  obținute prin calcul pot
u 1
cutremur III sau IV se pot utiliza
rezulta mai mari decât cele date în Tabelul 6.3. Valoarea valorile α /α  specificate în tabelul
u 1

adoptată în calcul se limitează la   /  =1.6

u 1
6.3. fără determinarea acestora
prin calcul static neliniar.
Notă: Forța orizontală
capabilă a structurii
reprezintă forța
corespunzătoare formării
unui număr suficient de
articulații plastice care aduce
structura în pragul situației de
mecanism cinematic. Forța
orizontală corespunzătoare
curgerii primului element
structural reprezintă forța
orizontală corespunzătoare
apariției primei articulații
plastice prin atingerea
capacității de rezistență în
primul element al structurii. 
  
(4) se abrogă
Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor Tabelul 6.3 Limitele superioare ale
de comportare q pentru structuri regulate în elevație valorilor factorilor de
comportare q pentru structuri
regulate în plan și în elevație
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.2 Grinzi 6.6.2 Grinzi
(2) V  =(M +M )/L; unde L este deschiderea grinzii.
ed,M pl,Rd,A pl,Rd,B (2) V =(M +M )/L ;
ed,M pl,Rd,A pl,Rd,B AB

unde L  este AB distanța dintre

articulațiile plastice ce se pot
dezvolta în aceeași deschidere a
grinzii, dar nu mai mult de 90%
din deschiderea liberă a grinzii
(între fețele stâlpilor).
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.3 Stâlpi 6.6.3 Stâlpi
(2)  (2) 
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M , V  se Nota 2: În mod practic valorile
Ed Ed Ed

obțin din gruparea seismică de încărcări, unde acțiunea eforturilor N , M , V  se obțin din
Ed Ed Ed

seismică se multiplică cu Ω . T combinațiile seismice de

proiectare, unde acțiunea seismică
unidirecțională se multiplică cu Ω . T

Figura 6.3. Săgeta δ la mijlocul grinzii luată în Figura 6.3. Semnificația

considerare pentru calculul rotirii θ deformației δ care se ia în
considerare pentru calculul
 rotirii θ
6.7  Cadre contravântuite centric 6.7 Cadre contravântuite centric
6.7.1 Criterii de proiectare 6.7.1 Criterii de proiectare 
(1) Cadrele necontravantuite centric trebuie proiectate (1) Cadrele necontravântuite
astfel încât plasticizarea diagonalelor întinse să se centric trebuie proiectate astfel
producă înainte de formarea articulațiilor plastice sau de încât deformarea în domeniul
pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi. postelastic a diagonalelor întinse
Îmbinările vor fi verificate în conformitate cu să se producă înainte de formarea
prevederile de la 6.5.5. articulațiilor plastice sau de
pierderea stabilității generale în
grinzi și stâlpi. Îmbinările vor fi
verificate în conformitate cu
prevederile de la 6.5.5.
(3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate (3) În acest scop, la fiecare etaj
următoarele reguli: trebuie respectate următoarele
reguli:
 (6.13)
În care A  și A  sunt ariile proiecțiilor orizontale ale
+ -
 (6.13)
secțiunilor transversale ale diagonalelor întinse, când În care A  și A  sunt ariile
+ -

acțiunea seismică orizontală are sensuri diferite (Figura proiecțiilor pe plan vertical ale
6.4). secțiunilor transversale ale
diagonalelor întinse, când acțiunea
seismică orizontală are sensuri
diferite (Figura 6.4).
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la Figura 6.4. Exemple de aplicare a
6.7.1.(2) prevederilor de la 6.7.1.(3)
6.7  Cadre contravântuite centric 6.7 Cadre contravântuite centric 
6.7.3 Calculul diagonalelor 6.7.3 Calculul diagonalelor 
Limita de 1,3 este stabilită pentru a evita supraîncărcarea (Se abroga ) 
stâlpilor în stadiul premergător atingerii forței critice de
flambaj (când atât diagonalele comprimate cât și cele
întinse sunt active).
6.7  Cadre contravântuite centric 6.7  Cadre contravântuite centric
6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor 6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor
(2)  (2)
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M , V  se
Ed Ed Ed Nota 2: În mod practic valorile
obțin din gruparea seismică de încărcări, unde acțiunea eforturilor N , M , V  se obțin din
Ed Ed Ed

seismică se multiplică cu Ω .

T combinațiile seismice de
proiectare, unde acțiunea seismică
unidirecțională se multiplică cu Ω .T

6.8.2. Calculul barelor disipative 6.8.2. Calculul barelor disipative 

 (2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în  (2) Barele disipative sunt
funcție de tipul mecanismului plastic dezvoltat: clasificate în 3 categorii în funcție
- bare disipative scurte, care disipează energia prin de tipul mecanismului plastic
plasticizarea barei din forță tăietoare (eforturi dezvoltat: 
principale); - bare disipative scurte, care
- bare disipative lungi, care disipează energia prin consumă energia prin deformarea
plasticizarea secțiunii din moment încovoietor; în domeniul postelastic a barei din
- bare disipative intermediare, la care plasticizarea forță tăietoare (eforturi principale);
secțiunii este produsă de moment încovoietor și forță - bare disipative lungi, care
tăietoare; consumă energia prin deformarea
în domeniul postelastic a secțiunii
din moment încovoietor; 
- bare disipative intermediare, la
care deformarea în domeniul
postelastic a secțiunii este produsă
de moment încovoietor și forță
tăietoare;
(9) Unghiul de rotire inelastică al barei disipative  (9) Unghiul de rotire inelastică al
θ  (definit în Figura 6.7), format între bara disipativă și
p barei disipative θ  (definit
p în
elementul din afara acesteia, rezultat în urma unui calcul Figura 6.6), format între bara
neliniar, se va limita la: disipativă și elementul din afara
- θ  ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;
p acesteia, rezultat în urma unui
- θ  ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
p calcul neliniar, se va limita la:
- θ  va avea o valoare determinată prin interpolare liniară
p - θ  ≤ 0,08 radiani pentru barele
p

între valorile de mai sus, pentru barele disipative disipative scurte;

intermediare. - θ  ≤ 0,02 radiani pentru barele
p

disipative lungi;
- θ  va avea o valoare determinată
p

prin interpolare liniară între

valorile de mai sus, pentru barele
disipative intermediare.
(11) (e) Rigidizările inimii trebuie să se prevadă pe toata (11) (e) Rigidizările inimii trebuie
înălțimea acesteia. La barele disipative cu o înălțime mai să se prevadă pe toata înălțimea
mică de 600 mm, rigidizările se pot prevedea numai pe o acesteia. La barele disipative cu o
singură parte a inimii, alternativ. înălțime mai mică de 600 mm,
Grosimea tst  a rigidizării va fi tst  ≥tw  și tst  ≥10mm, iar rigidizările se pot prevedea numai
lățimea rigidizării bst≥b/2–tw. pe o singură parte a inimii,
  alternativ.
Grosimea tst  a rigidizării va
fi tst  ≥tw  și tst  ≥10mm, iar lățimea
rigidizării bst=(b–tw)/2
 
6.8  Cadre contravântuite excentric 6.8  Cadre contravântuite excentric
6.8.3 Elemente nedisipative 6.8.3 Elemente nedisipative
(2) Diferența dintre valorile maxime și minime ale (2) Diferența dintre valorile
raportului Ω  (pe fiecare direcție a structurii) trebuie să
i maxime și minime ale
fie mai mică de 25%. raportului Ω  (pe fiecare direcție a
i

Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o structurii) trebuie să fie mai mică
variație sub 25% a raportului Ωi, mecanismul de 25%. 
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul În cazul în care nu se poate asigura
static neliniar sau dinamic neliniar. o variație sub 25% a raportului Ωi,
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M ,
Ed Ed formarea mecanismului de
V  se obțin din gruparea seismică de încărcări, unde
Ed plastificare al structurii se verifică
acțiunea seismică se multiplică cu Ω . T prin metoda de calcul static
neliniar sau metoda de calcul
dinamic neliniar.
Nota 1: În mod practic
valorile eforturilor N , M ,
Ed Ed
 V  se obțin din combinațiile
Ed

seismice de proiectare, unde

acțiunea seismică
unidirecțională se multiplică
cu Ω . T

6.8.4 Îmbinările barelor disipative 6.8.4 Îmbinările barelor disipative

(1) Îmbinările barelor disipative sau ale elementelor care (1) Îmbinările barelor disipative
conțin bare disipative trebuie proiectate luând în sau ale elementelor care conțin
considerare rezerva de rezistență a secțiunii Ω  (vezi T bare disipative trebuie proiectate
6.8.3(1)) și sporul probabil al limitei de curgere a luând în considerare rezerva de
materialului exprimat prin γ  (vezi 6.1.3)
ov rezistență a secțiunii Ω  (vezi
T

6.8.3(1)) și sporul probabil al

limitei de curgere a materialului
exprimat prin γ  (vezi tabelul 6.2).
ov

6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 6.11. Cadre cu contravântuiri cu

6.11.1. Criterii de proiectare flambaj împiedicat 
(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 6.11.1. Criterii de proiectare 
trebuie proiectate astfel încât plasticizarea (2) Cadrele cu contravântuiri cu
contravântuirilor să se producă înainte de formarea flambaj împiedicat trebuie
articulațiilor plastice proiectate astfel încât deformarea în
sau de pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi. domeniul postelastic a
contravântuirilor să se producă
înainte de formarea articulațiilor
plastice sau de pierderea stabilității
generale în grinzi și stâlpi.
6.11.4. Calculul contravântuirilor 6.11.4. Calculul contravântuirilor 
(4) Contravântuirile împiedicate la flambaj trebuie (4) Contravântuirile cu flambaj
proiectate, executate și încercate experimental pentru împiedicat trebuie proiectate,
a fi capabile să dezvolte deformațiile produse sub executate și încercate experimental
acțiunea seismică de calcul. Aceste deformații pentru a fi capabile să dezvolte
corespund dublului deplasării relative de nivel de deformațiile în domeniul inelastic
calcul la ULS, dar nu mai puțin de 0.02 din înălțimea sub acțiunea seismică. Aceste
de etaj. Sistemul de prevenire a flambajului nu va
flamba el însuși până la deformații egale cu de două
ori valoarea de calcul a deplasării relative de nivel.
7.3.2 Factori de comportare
(2) Valorile factorului de comportare q date în tabelul
7.2 se vor reduce cu 20%  dacă clădirea este
neregulată în elevație conform capitolul 4.4.3.1(5)
(3) Pentru cazurile obișnuite  se pot adopta
valorile α /α   date în tabelul 7.2
u l
Se pot  adopta pentru  q valori mai mari decât cele
date în tabelul 7.2  dacă raportul  α /α   se determină
u l
printr-un calcul static neliniar. Valoarea
raportului α /α   nu va  depăși 1,6.
u l
deformații corespund dublului
deplasării relative de nivel calculată
la ULS, dar nu mai puțin de 0.02
din înălțimea de etaj. Sistemul de
împiedicare a flambajului nu-și va
pierde stabilitatea generală până la
deformații egale cu de două ori
valoarea deplasării relative de nivel
sub acțiunea seismică asociată ULS.
7.3.2.  Factori de comportare
(2) În cazul clădirilor neregulate,
valorile q din tabelul 7.2 se reduc
conform 4.4.3.
(3) Valoarea raportului dintre forța
orizontală capabilă a structurii și
forța orizontală corespunzătoare
curgerii primului element
structural, α /α  se determină prin
u 1,
calcul static neliniar și se limitează
superior la 1,35. 
Pentru clădirile din clasele de
importanță și expunere la cutremur
I sau II, în cazul în care
valoarea α /α nu se determină prin
u 1 
calcul static neliniar aceasta se va
considera egală cu 1,0.
Pentru clădirile din clasele de
importanță și expunere la cutremur
III sau IV se pot utiliza
valorile α /α  specificate în tabelul
u 1
7.2. fără determinarea acestora prin
calcul static neliniar.
 Notă: Forța orizontală capabilă a
structurii reprezintă forța
corespunzătoare formării unui
număr suficient de articulații
plastice care aduce structura în
pragul situației de mecanism
cinematic. Forța orizontală
corespunzătoare curgerii primului
element structural reprezintă forța
orizontală corespunzătoare apariției
primei articulații plastice
prin  atingerea capacității de
rezistență în primul element al
structurii.
 
A.3. Caracterizarea seismică a condițiilor de teren  A.3. Caracterizarea seismică a
(1) Pentru construcțiile încadrate clasa I de condițiilor de teren 
importanță-expunere și pentru clădirile încadrate în (1) Se vor efectua studii specifice
clasa II de importanță-expunere care au înălțimea pentru caracterizarea seismică a
totală supraterană mai mare de 45m se vor efectua condițiilor de teren în amplasament
studii specifice pentru caracterizarea seismică a pentru:
condițiilor de teren în amplasament. Aceste studii a) construcțiile încadrate clasa I de
trebuie să conțină: importanță-expunere;
(i) Profilul vitezei undelor de forfecare V  și al undelor
s b) construcțiile încadrate în clasa II
de compresiune V , pentru toate stratele de teren de la
p de importanță-expunere având mai
suprafață până la roca de bază; simplificat și mult de 7500 de persoane în aria
convențional, profilul poate fi determinat pentru 30 totală expusă.
metri adâncime; Aceste studii trebuie să conțină:
(ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea, (i) Profilul vitezei undelor de
densitatea și tipul terenului); forfecare V  și al undelor de
s

(iii) Valoarea medie ponderată a vitezei undelor de compresiune V , p pentru toate

forfecare pentru stratigrafia considerată,   :  straturile de teren de la suprafață
până la roca de bază; simplificat și
 convențional, profilul poate fi
determinat pentru 30 metri
      (A3.1) adâncime;
unde hi si Vs,i  reprezintă grosimea și respectiv viteza (ii) Stratigrafia amplasamentului
undelor de forfecare pentru stratul i.  (grosimea, densitatea și tipul
terenului);
Mărimea    se calculează pentru cel puțin 30 m de
(iii) Valoarea medie ponderată a
profil de teren.
vitezei undelor de forfecare pentru
stratigrafia considerată,   : 

      (A3.1)
unde h  și V   reprezintă grosimea și
i s,i

respectiv viteza undelor de forfecare

pentru stratul i. 
Mărimea    se calculează pentru
cel puțin 30 m de profil de teren.
A.6. Accelerația seismică a terenului in România  A.6. Accelerația seismică a
Se completează/corectează tabelul A.1. terenului in România 
Tabelul A1. Valorile accelerației terenului pentru  
proiectare, a  și valorile perioadei de control (colț), T , Tabelul A.1. Valorile accelerației
g C

pentru localitățile urbane din România  terenului pentru proiectare, a  și

g

  valorile perioadei de control

1 (colț), T , pentru localitățile urbane
2 0,2
C

Balș DOLJ , din România 

3 0g
0  
0 1
2 Basa CONST 0,2 2 0,2
, Balș OLT ,
6 rabi ANȚA 0g 3 0g
7 0
0 0
9 Colib 0,2 2 Murf CONST 0,2
ARGES , ,
3 ași 5g 6 atlar ANȚA 0g
7 7
 Copș 0 0
9 0,1 9 Miov 0,3
a SIBIU , ARGES ,
7 5g 3 eni g
Mică 7 7
1 1 Copș 0
Făur BRĂIL 0,3 9 0,2
2 , a SIBIU ,
ei A 0g 7 0g
6 0 Mică 7
1 0 1 1
Hore 0,2 Făure BRĂIL 0,3
5 GORJ , 2 ,
zu 0g i A 5g
0 7 6 0
1 0 1 0
Marg 0,1 Hore VÂLCE 0,2
7 BIHOR , 5 ,
hita 5g zu A 0g
2 7 0 7
1 0 1 0
Măci TULCE 0,2 Marg 0,2
7 , 7 BIHOR ,
n A 5g hita 0g
3 1 2 7
2 1 1 1
Piatr 0,2 Măci TULCE 0,2
2 DOLJ , 7 ,
a Olt 0g n A 5g
2 0 3 0
Târg 2 1
2 0 Piatr 0,2
u COVA 0,2 2 OLT ,
9 , a Olt 0g
Secui SNA 5g 2 0
9 7
esc Târg
  2 1
u COVA 0,2
9 ,
Secui SNA 5g
9 0
esc
 

C.1. Generalități C.1. Generalități

(4) Calculul spațial permite o evaluare mai realistă a
efectelor acțiunii seismice în comparație cu metodele
de calcul plan. Prin integrarea ecuațiilor de mișcare
pentru un set adecvat de accelerograme, calculul
dinamic spațial furnizează un volum mare de
informații și necesită un efort substanțial pentru
(4) Calculul spațial permite o
evaluare mai realistă a efectelor
acțiunii seismice în comparație cu
metodele de calcul plan. Prin
integrarea ecuațiilor de mișcare
pentru un set adecvat de
interpretarea și utilizarea rezultatelor. Din acest
motiv, în prezenta anexă se prezintă numai metoda
pentru calculul răspunsurilor modale maxime
utilizând  spectrul de răspuns de proiectare asociat
mișcării de translație a bazei de rezemare. Metoda de
calcul cu spectre de răspuns poate fi descoperitoare
dacă contribuțiile răspunsurilor modale exprimate
prin factori de participare a maselor modale efective
au valori sub 0,7. În acest caz, eforturile și
deformațiile se limitează inferior la valorile furnizate
de calculul plan.
E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită
de serviciu
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
 
 deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică
asociată SLS
d  deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul
re
static elastic sub încărcări seismice de proiectare
(vezi capitolul 4). Se ia în considerare numai
accelerograme, calculul dinamic
spațial furnizează un volum mare de
informații și necesită un efort
substanțial pentru interpretarea și
utilizarea rezultatelor. Din acest
motiv, în prezenta anexă se prezintă
numai metoda pentru calculul
răspunsurilor modale maxime
utilizând  spectrul de răspuns de
proiectare asociat mișcării de
translație a bazei de rezemare.
Metoda de calcul cu spectre de
răspuns poate fi descoperitoare dacă
contribuțiile răspunsurilor modale
exprimate prin factori de participare
a maselor modale efective au valori
sub 0,7. 
E.1. Verificarea deplasărilor laterale
la starea limită de serviciu
(2) Verificarea la deplasare se face
pe baza expresiei:
  (E.1)
 deplasarea relativă de nivel
cauzată de acțiunea seismică
asociată SLS
d  deplasarea relativă de nivel
re

componenta deformației care produce determinată prin calcul

degradarea pereților înrămați, extrăgând partea structural conform 4.5.3.2. sau
datorată deformației axiale a elementelor 4.5.3.3. La calculul d  se poate
re

verticale în cazul în care aceasta are o contribuție lua considerare numai

semnificativă la valoarea deformației totale. componenta deformației care
Pentru elementele structurale de beton armat, produce degradarea pereților
rigiditatea la încovoiere utilizată pentru calculul înrămați, extrăgând partea
 valorii d  se va determina conform tabelului E.1.
re datorată deformației axiale a
Pentru structuri realizate din alte materiale, elementelor verticale în cazul
prevederi referitoare la valorile de proiectare ale în care aceasta are o contribuție
rigidității elementelor structurale sunt date în semnificativă la valoarea
capitolele relevante ale Codului. deformației totale. Pentru
ν factorul de reducere care ține seama de intervalul de elementele structurale de beton
recurență mai redus al acțiunii seismice asociat armat, rigiditatea la încovoiere
verificărilor pentru SLS.  utilizată pentru calculul
Valoarea factorului este: ν = 0,5. valorii d  se stabilește conform
re

q factorul de comportare specific tipului de structură prevederilor din tabelul E.1.

(vezi capitolele 5..9) utilizat la determinarea Pentru structuri realizate din
fortei seismice de proiectare alte materiale, prevederi
 valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. referitoare la valorile de
În lipsa unor valori specifice componentelor proiectare ale rigidității
nestructurale utilizate, determinate experimental, elementelor structurale sunt
se recomanda utilizarea valorilor date in tabelul date în capitolele relevante ale
E.2.   P100-1.
ν factorul de reducere care ține
seama de intervalul de
recurență mai redus al acțiunii
seismice asociat verificărilor
pentru SLS. 
Valoarea factorului este: ν =
0,5.
q factorul de comportare utilizat la
calculul forței tăietoare de bază
 valoarea admisibilă a deplasării
relative de nivel conform
prevederilor din tabelul E.2. 
E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită E.1. Verificarea deplasărilor laterale
de serviciu la starea limită de serviciu
(4) În situația în care componentele nestructurale (4) Pentru componente nestructurale
(inclusiv pereți nestructurali de zidărie și panouri de care nu intră în domeniul de
zidărie înrămate în cadre), prin natura lor, nu pot aplicabilitate al prevederilor din
suporta deplasările recomandate în tabelul E.2 în tabelul E.2., valorile    se
condițiile de la (1), valorile    se vor stabili determină prin programe de
experimental. încercări experimentale pe elemente
la scară naturală sau apropiată de
aceasta.
E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită E.1. Verificarea deplasărilor laterale
de serviciu la starea limită de serviciu
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de Tabelul E.1 Valori de proiectare ale
rigiditate pentru structuri de beton  modulelor de rigiditate pentru
  structuri de beton 
Tipul de Natura legăturilor între Tipul de Natura legăturilor între
structură componentele nestructurale și structură componentele nestructurale
structura din beton armat și structura din beton armat
Componentele Componentele Componente Componentele
nestructurale nestructurale nu nestructurale nestructurale
contribuie la interacționează care care nu
rigiditatea de cu structura  contribuie contribuie
ansamblu a semnificativ semnificativ la
structurii la rigiditatea rigiditatea de
Structuri de beton armat de ansamblu ansamblu a
Structuri EI
c g 0,5 E I
c g
a structurii la structurii la
tip cadre acțiuni acțiuni
Structuri 0,5 E I
c g
orizontale orizontale
cu pereți Structuri de beton armat
 E   - Modulul de elasticitate al betonului
c
Structuri EIc g 0,5 E I
c

 I  - Momentul de inerție al secțiunii brute

g   
tip cadre
(nefisurate) de beton Structuri 0,5 E I
c g

  cu pereți
 E   - Modulul de elasticitate al
c

betonului
 I  - Momentul de inerție al secțiunii
g   

brute (nefisurate) de beton

  

E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită E.1. Verificarea deplasărilor laterale
de serviciu la starea limită de serviciu
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative Tabelul E.2 Valori admisibile ale
de nivel deplasării relative de nivel pentru
  Starea Limită de Serviciu
Tipul de Componente Componente Componente Tipul clădirii, în funcție de
componente nestructurale nestructurale nestructurale natura componentelor
nestructurale din materiale din materiale care, prinnestructurale:
natura
fragile, cu capacitate prinderilor, nu
a) Clădiri cu componente 0,005
atașate mare de interactioneaza
nestructurale care pot avea
structurii deformare, cu structura sau semnificative ca
degradări
atașate fără componente
urmare a deformațiilor orizontale
structurii nestructurale
ale structurii
Valoarea b) Clădiri fără pereți nestructurali 0,01
admisă a de compartimentare și închidere
0,005 h 0,0075 h 0,01
deplasării de c) Clădiri care nu sunt de tipul a) 0,0075
nivel sau b)
h – înălțimea de nivel h – înălțimea de nivel
   
  Nota 1: Pentru clădirile cu pereți
nestructurali de zidărie valoarea
admisibilă a deplasării relative de
nivel este 0,005 h. Se exclud din
această categorie clădirile la care
pereții nestructurali de zidărie sunt
în contact direct cu elementele
structurale pe o singură latură și
sunt separați de restul elementelor
structurale adiacente prin rosturi
suficient de mari pentru a preveni
contactul la incidența cutremurului
asociat SLS.

E.2 Verificarea deformațiilor laterale la starea limită
ultimă
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
 (E.2)
 deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismica
asociată ULS
q factorul de comportare specific tipului de structură
(vezi capitolele 5..9)
d  definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor
re
care să permită o evaluare mai precisă,
rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale
de beton armat, utilizată pentru calculul
valorii d , se consideră egală cu jumătate din
re
valoarea corespunzătoare secțiunilor nefisurate,
adică 0,5E I , cu excepția elementelor structurilor
c g
cu pereți, pentru care rigiditățile de proiectare se
vor lua conform CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru
structuri realizate din alte materiale, prevederi
referitoare la valorile de proiectare ale rigidității
elementelor structurale sunt date în capitolele
Nota 2: Pentru clădirile cu fațade
cortină, agățate de structură, și alte
componente nestructurale care, prin
natura sistemului constructiv
propriu, inclusiv a prinderilor de
structură, pot urmări deformațiile
orizontale ale structurii fără a suferi
degradări semnificative, valoarea
admisibilă a deplasării relative de
nivel este 0,0075h.
Nota 3: În interpretarea prevederilor
din tabelul E.2., prinderile sunt
parte a componentelor nestructurale.
E.2 Verificarea deformațiilor
laterale la starea limită ultimă
(2) Verificarea la deplasare se face
pe baza expresiei:
 (E.2)
 deplasarea relativă de nivel
cauzată de acțiunea seismică
asociată ULS
q factorul de comportare utilizat la
calculul forței tăietoare de bază
d  definit in cadrul paragrafului E.1.
re
În lipsa datelor care să permită
o evaluare mai precisă,
rigiditatea la încovoiere a
elementelor structurale de
beton armat, utilizată pentru
calculul valorii d , se consideră
re
egală cu jumătate din valoarea
corespunzătoare secțiunilor
nefisurate, adică 0,5E I , cu
c g
 relevante ale Codului. excepția elementelor
 valoare admisibilă a deplasării relative de nivel. structurilor cu pereți de beton,
În lipsa unor valori specifice componentelor pentru care rigiditățile de
nestructurale si modului de prindere pe structură proiectare se vor lua conform
utilizat, determinate experimental, se recomanda CR 2-1-1.1. Pentru structuri
utilizarea valorii de 0,025h (unde h este realizate din alte materiale,
înălțimea de nivel) prevederi referitoare la valorile
de proiectare ale rigidității
elementelor structurale sunt
date în capitolele relevante ale
Codului.
 valoarea admisibilă a deplasării
relative de nivel egală cu
0,025h (unde h este înălțimea
de nivel).
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton E.3. Verificarea ductilității
armat la starea limită ultimă elementelor de beton armat la starea
(3) În proiectarea de tip curent bazată pe calculul limită ultimă
structural în domeniul elastic, verificarea se face cu (3) În proiectarea de tip curent
relația: bazată pe calculul structural în
(E.5) domeniul elastic, verificarea se face
unde: cu relația:
 este rotirea de bară (rotirea corzii), respectiv (E.5)
unghiul între tangentă și axul barei la extremitatea unde:
unde intervine curgerea produsă de acțiunea seismică  este rotirea de bară (rotirea
asociată ULS corzii), respectiv unghiul între
θ   este rotirea corzii determinată prin calcul elastic
e secantă și axul barei la extremitatea
sub acțiunile seismice de proiectare unde intervine curgerea produsă de
c este factorul de amplificare al deplasărilor θ  în e acțiunea seismică asociată ULS
domeniul T  < T , determinat cu relația (E.3)
1 c θ   este rotirea corzii determinată
e

 valori admisibile ale rotirilor conform Tabelului prin calcul elastic sub acțiunile
E.3.  seismice de proiectare
c este factorul de amplificare al
 deplasărilor θ  în domeniul T  < T ,
e 1 c

determinat cu relația (E.3)

 valori admisibile ale rotirilor
conform Tabelului E.3.
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton E.3. Verificarea ductilității
armat la starea limită ultimă elementelor de beton armat la starea
(4) Rotirea corzii se determină cu relația (Figura E.1): limită ultimă
(4) Rotirea corzii se determină cu
 (E.6)  relația (Figura E.1):
unde:
L  este distanța de la capătul elementului la punctul de
V  (E.6) 
inflexiune al deformatei unde:
d  este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune în L  este distanța de la capătul
V V

raport cu capătul elementului considerat al elementului la punctul

de inflexiune al deformatei
d  este deplasarea la nivelul
V

punctului de inflexiune măsurată în

raport cu capătul considerat al
elementului
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton E.3. Verificarea ductilității
armat la starea limită ultimă elementelor de beton armat la starea
(5) Modul de aplicare a relației (E.6) pentru cazul limită ultimă
pereților necuplați este ilustrat în Figura E.1, b, iar în (5) Modul de aplicare a relației
cazul pereților cuplați și al pereților din structurile (E.6) pentru cazul pereților
duale, în Figura E.1, c. necuplați este ilustrat în Figura E.1,
În cazul stâlpilor, verificarea cu relația (E.6) este b, iar în cazul pereților cuplați și al
necesară, de regulă, numai la bază, respectiv deasupra pereților din structurile duale, în
nivelului teoretic de încastrare al stâlpilor. Figura E.1, c.
În cazul stâlpilor, verificarea cu
relația (E.6) este necesară, de
regulă, numai la baza clădirii,
respectiv deasupra nivelului teoretic
de încastrare al stâlpilor.
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton E.3. Verificarea ductilității
armat la starea limită ultimă elementelor de beton armat la starea
(6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru și al limită ultimă
grinzilor de cuplare a pereților, mărimile θ  se pot
e (6) În cazul grinzilor structurilor tip
aproxima prin raportul între deplasarea relativă de cadru și al grinzilor de cuplare a
nivel d  și înălțimea nivelului h (Figura E.1):
r pereților, mărimile θ  se
e pot
aproxima prin raportul între
 (E.7) deplasarea relativă de nivel d  și r

înălțimea nivelului h:

 (E.7)
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton E.3. Verificarea ductilității
armat la starea limită ultimă elementelor de beton armat la starea
Figura E.1. limită ultimă
Figura E.1.

Anexa F Anexa F
F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor F.2. Lungimi de flambaj ale
multietajate stâlpilor structurilor multietajate
  (10) Structurile cu cadre
contravântuite sau cu cadre duale
pot fi considerate cu noduri fixe în
cazul în care sistemele de
contravântuiri verticale, pereții de
forfecare sau pereții structurali din
beton armat reduc deplasările
orizontale cu cel puțin 80%.
Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor la bara disipativă Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor
scurtă la bara disipativă scurtă
F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu secțiune redusă F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu
(1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secțiune redusă se secțiune redusă
obține prin decuparea tălpilor în zona adiacentă (1) Îmbinarea grindă-stâlp cu
stâlpului, pentru a dirija formarea articulației plastice secțiune redusă se obține prin
în zona cu secțiune redusă a grinzii. Figura F7 decuparea tălpilor în zona adiacentă
prezintă o modalitate de prelucrare a tălpilor, unde stâlpului, pentru a dirija formarea
valorile a, b, c și R se determină astfel: articulației plastice în zona cu
0.5b  ≤ a ≤ 0.75b  
bf bf secțiune redusă a grinzii. Figura F7
0.65d ≤ b ≤ 0.85d  prezintă o modalitate de prelucrare a
0.1b  ≤ c ≤ 0.25b
bf bf  tălpilor, unde
unde: valorile a, b, c, d, b  și R se
bf

a este distanța de la fața stâlpului la zona redusă determină astfel:

b este lungimea zonei reduse 0,5 b  ≤ a ≤ 0,75 b
bf bf 

c este reducerea maximă a tălpii grinzii 0,65d ≤ b ≤ 0,85 d 

R este raza de tăiere 0,1 b ≤ c ≤ 0,25 b  
bf  bf

unde:
a este distanța de la fața stâlpului la
zona redusă
b este lungimea zonei reduse
c este reducerea maximă a tălpii
grinzii
d este înălțimea secțiunii grinzii
b  este lățimea tălpii nereduse a
bf

secțiunii grinzii
R este raza de tăiere