Prevederi de Completare Si Modificare A Reglementării Tehnice p100

PREVEDERI DE COMPLETARE SI MODIFICARE A REGLEMENTĂRII TEHNICE P100-1/2013
ENCIPEDIA > PROIECTARE > CODURI DE PROIECTARE > PREVEDERI DE MODIFICARE ȘI COMPLETARE A REGLEMENTĂRII TEHNICE
P100-1/2013PUBLICAT LA 19.11.2019SCRIS DE ENCIPEDIA
Variantă existentă: P100-1/2013 Varianta modificată:

3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru
(6) Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru proiectare
componentele orizontale ale mișcării terenului în amplasament, S (T) (în
e (6) Spectrul de răspuns elastic al
m/s ), este definit astfel:
2
accelerațiilor absolute pentru componentele
(3.2) orizontale ale mișcării terenului în
unde valoarea a este în m/s , iar
g
2
este spectrul normalizat de răspuns amplasament, S (T) (în m/s ), este definit
e
2
elastic al accelerațiilor absolute. astfel:

(3.2)
unde valoarea a este în m/s ,
g este
2
spectrul normalizat de răspuns elastic al

accelerațiilor absolute și γ este factorul de
I,e
importanță și expunere la cutremur

3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru
(11) Acțiunea seismică verticală pentru proiectarea clădirilor este proiectare
reprezentată prin spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute (11) Acțiunea seismică verticală pentru
pentru componenta verticală a mișcării terenului în amplasament S (în ve proiectarea clădirilor este reprezentată prin
m/s ) dat de următoarea relație:
2
spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor
(3.8) absolute pentru componenta verticală a
unde a este valoarea de vârf a accelerației pentru componenta verticală a
vg
mișcării terenului în amplasament S (în ve
mișcării terenului, în m/s și β (T) este spectrul normalizat de răspuns

2
v
m/s ) dat de următoarea relație:
2
elastic al accelerațiilor absolute pentru componenta verticală a mișcării (3.8)

terenului. unde a este valoarea de vârf a accelerației
vg
pentru componenta verticală a mișcării

terenului, în m/s , β (T) este spectrul
2
v
normalizat de răspuns elastic al

accelerațiilor absolute pentru componenta
verticală a mișcării terenului și γ este
I,e
factorul de importanță și expunere la

cutremur.
4.4.1.2. Redundanță structurală 4.4.1.2. Redundanță structurală
(1) Proiectarea seismică va urmări să înzestreze structura clădirii cu (1) Proiectarea seismică va urmări
redundanța adecvată. Prin aceasta se asigură că: realizarea unei structuri cu grad înalt de
- ruperea unui singur element, sau a unei singure legături structurale, redundanță având capacitate adecvată de
nu expune structura la pierderea stabilității redistribuire a eforturilor. Se va realiza un
- se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente zone mecanism de plastificare cu suficiente zone
plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale plastice cu ductilitate adecvată care să
structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice. permită exploatarea rezervelor de
Notă: Pentru a fi redundantă, o structură cu multiple legături rezistență ale structurii și o disipare
interioare (multiplu static nedeterminată) trebuie să aibă toate avantajoasă a energiei seismice. Structurile
legăturile dimensionate adecvat. Astfel, de exemplu, o structură cu grad mai redus de nedeterminare statică
etajată de beton armat nu poate fi considerată redundantă dacă vor fi proiectate utilizând factori de
lungimile de înnădire prin suprapunere ale armăturilor din stâlpi și comportare reduși.
grinzi sunt mai mici decât este necesar sau dacă nodurile sunt slabe. Nota 1: Sistemele structurale alcătuite
din plăci, grinzi și pereți dispuși
concentrat într-o zonă a clădirii, fără
cadre perimetrale (structură cu nucleu
central și planșee dală) nu au
redundanță adecvată. Pentru o
redundanță structurală adecvată se
recomandă cel puțin dispunerea de
cadre perimetrale.
Nota 2: O structură redundantă cu
multiple legături interioare (multiplu
static nedeterminată) are toate
legăturile dimensionate adecvat. De
exemplu, o structură etajată de beton
armat nu poate fi considerată
redundantă dacă lungimile de
înnădire prin suprapunere ale
armăturilor din stâlpi și grinzi sunt
mai mici decât este necesar sau dacă
nodurile nu au rezistență și rigiditate
suficiente..
4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la translație pe două direcții 4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la translație
Se adaugă paragraful (4). pe două direcții
(4) Capacitatea de rezistență a construcției
în ansamblu la acțiuni orizontale, pe fiecare
direcție ortogonală principală, trebuie să fie
mai mare decât forța tăietoare de bază
calculată conform 4.5.3.2 sau 4.5.3.3..
Pentru această verificare, capacitatea de
rezistență a construcției în ansamblu la
acțiuni orizontale corespunde valorilor de
proiectare ale rezistențelor materialelor și
este asociată curgerii de ansamblu a
structurii sub acțiunea unor forțe orizontale
aplicate static, distribuite conform
rezultatelor analizei modale pentru modul
fundamental de vibrație, pe fiecare direcție
considerată. În cazul aplicării metodelor de
calcul neliniar, stabilirea forței de curgere
se face conform Anexei D. Această
prevedere nu se aplică structurilor izolate
seismic, conform prevederilor cap. 11.
4.4.2. Elemente structurale principale și secundare în preluarea forțelor 4.4.2. Elemente structurale principale și
seismice secundare în preluarea forțelor seismice
(1) Unele elemente structurale pot să nu fie considerate ca făcând parte (1) Unele elemente structurale pot să nu fie
din sistemul structural care preia forțele seismice și să fie proiectate ca considerate ca făcând parte din sistemul
elemente seismice secundare. Rezistența și rigiditatea acestor elemente la structural care preia forțele seismice și să
forțe laterale va fi neglijată și nu este necesar ca ele să satisfacă prevederile fie proiectate ca elemente secundare.
speciale date în capitolele 5 – 9. Rezistența și rigiditatea acestor elemente la
forțe laterale va fi neglijată în proiectarea
În schimb, aceste elemente și legăturile lor cu structura seismică de bază seismică și nu este necesar ca ele să
vor fi alcătuite astfel încât să preia încărcările gravitaționale aferente și în satisfacă prevederile speciale date în
situația deformării laterale produsă de acțiunea seismică cea mai capitolele 5 – 9.
nefavorabilă. În schimb, aceste elemente și legăturile lor
cu structura seismică de bază vor fi
alcătuite astfel încât să preia încărcările
gravitaționale aferente în situația
deformării laterale produsă de acțiunea
seismică cea mai nefavorabilă, cu
degradări limitate conform cerințelor
fundamentale ale proiectării seismice.
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
(4) Valorile de referință ale factorilor de comportare sunt date în capitolele (4) Valorile maxime ale factorilor de
5–9. comportare sunt date în capitolele 5–9.
(3) În funcție de tipul construcției, regulate sau neregulate, se aleg (3) În funcție de tipul clădirii, regulată sau
diferențiat: neregulată, se aleg diferențiat:
- modelul structural, care poate fi plan sau spațial - modelul structural
- metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al forței - metoda de calcul structural
laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de răspuns) sau - valoarea factorului de comportare, q.
procedeul de calcul modal
- valoarea factorului de comportare, q, care are valori mai mici în cazul
structurilor neregulate, care se alege în conformitate cu indicațiile din
tabelul 4.1 și 4.4.3.1(5).
(5) Reducerea valorilor factorilor de comportare pentru a lua în (5) Prevederi privind simplificările de
considerare incertitudinile privind comportarea seismică a structurilor calcul maxim admise în funcție de tipul
neregulate se va stabili în funcție de tipul acestei neregularități, conform neregularităților structurale sunt date în
tabelului 4.1. În cazul construcțiilor cu neregularitate în elevație factorul tabelul 4.1. Prevederi privind reducerea
de comportare, q, se reduce cu 20%. Construcțiile cu neregularitate în factorului maxim de comportare, q, pentru
plan, care nu satisfac condițiile de la 4.4.3.2, se încadrează în categoria structuri neregulate sunt de la 4.4.3.2 și
sistemelor flexibile la torsiune. 4.4.3.3.
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularității structurale asupra Tabelul 4.1 Simplificări de calcul maxim
proiectării seismice admise
Simplificare de Factor de Clădire cu Simplificare de
Regularitate regularitate calcul maxim admisă
calcul admisă comportare
Caz Calcul Calcul Caz Modelul Metoda de
În În În În
Model elastic - elastic de calcul
plan elevație plan elevație
liniar liniar calcul structural
* Forța Valoarea Metoda
1 Da Da Plan laterală de forțelor
echivalentă referință 1 Da Da Plan
laterale
Valoare statice
2 Da Nu Plan Modal
redusă echivalente
Valoarea *
3 Nu Da Spațial Modal de 2 Da Nu Plan Metoda de
referință 3 Nu Da Spațial calcul
Valoare modal cu
4 Nu Nu Spațial Modal Spațial spectre de
redusă 4 Nu Nu
* Numai dacă construcția are o înălțime până la 30 m și o perioadă a răspuns
oscilațiilor proprii T < 1,50 s. * dacă sunt îndeplinite condițiile de la
Notă: Indicațiile din tabelul 4.1 referitoare la alegerea modelului și a 4.5.3.2.1, (1) și (2)
metodei de calcul structural corespund nivelului de calcul minimal
admis
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea
(1) Construcția trebuie să fie aproximativ simetrică în plan în raport cu 2 structurală în plan
direcții ortogonale, din punct de vedere al distribuției rigidității laterale, al (1) Construcția este aproximativ simetrică
capacităților de rezistență și al maselor. în plan în raport cu două direcții
(2) Construcția are formă compactă, cu contururi regulate. Dacă ortogonale, din punct de vedere al
construcția prezintă retrageri în plan la un anumit nivel (margini retrase distribuției rigidității laterale, al
sau colțuri intrânde), clădirea se consideră că prezintă suficientă capacităților de rezistență și al maselor.
regularitate dacă aceste retrageri nu afectează rigiditatea în plan a (2) Construcția are formă compactă, cu
planșeului și dacă pentru fiecare retragere, aria cuprinsă între conturul contururi regulate. În cazul în care
planșeului și înfășurătoarea poligonală convexă (circumscrisă) a construcția prezintă retrageri în plan la un
planșeului nu depășește 10% din aria planșeului. anumit nivel (margini retrase sau colțuri
(3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează reduceri de gabarit, intrânde), aceste retrageri nu afectează
acestea se vor realiza pe verticala elementelor portante (stâlpi, pereți). semnificativ rigiditatea în plan a planșeului
Se vor evita, de regulă, rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate și, pentru fiecare retragere, aria cuprinsă
numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale între conturul planșeului și înfășurătoarea
clădirilor etajate. poligonală convexă (circumscrisă) a
(4) Rigiditatea planșeelor în planul lor să fie suficient de mare în planșeului nu depășește 10% din aria totală
comparație cu rigiditatea laterală a elementelor structurale verticale, astfel a planșeului.
încât deformația planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuției Nota: Dacă forma în plan este
forțelor orizontale între elementele structurale verticale. neregulată, cu discontinuități care pot
(5) O construcție poate fi considerată regulată, cu o sensibilitate moderată produce eforturi suplimentare
la torsiune de ansamblu, dacă deplasarea maximă înregistrată pe semnificative, se recomandă
perimetrul construcției în combinația seismică de proiectare, în direcția împărțirea în tronsoane a construcției
forței, nu depășește cu mai mult de 35% media deplasărilor maxime și prin rosturi seismice, astfel încât
minime. pentru fiecare tronson în parte să se
Se recomandă ca prin alcătuirea structurii de rezistență și prin modul de ajungă la o formă regulată cu
distribuire a maselor să se evite cuplarea modurilor de vibrație torsiune cu distribuții avantajoase ale volumelor,
cele de translație, prin reducerea sensibilă a vibrațiilor la torsiune față de maselor și rigidităților.
cele de translație. (3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se
realizează reduceri de gabarit, acestea sunt
realizate pe verticala elementelor
structurale (stâlpi sau pereți).
Notă: Se vor evita, de regulă,
rezemările stâlpi pe grinzi, acestea
fiind acceptate numai în cazul
stâlpilor cu încărcări mici de la
ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor
etajate.
(4) Rigiditatea planșeelor la acțiuni în
planul lor este suficient de mare, în
comparație cu rigiditatea laterală a
elementelor structurale verticale, astfel
încât deformația planșeelor să aibă un efect
neglijabil asupra distribuției forțelor
orizontale între elementele structurale
verticale.
(5) Deplasarea maximă înregistrată pe
perimetrul construcției în combinația
seismică de proiectare, în direcția forței, nu
depășește cu mai mult de 35% media
deplasărilor maxime și minime.
Notă: Prin alcătuirea structurii de
rezistență și prin modul de distribuire
a maselor se evită cuplarea
semnificativă modurilor de vibrație
torsiune cu cele de translație, prin
reducerea sensibilă a vibrațiilor la
torsiune față de cele de translație.
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2.Criterii pentru regularitatea
Se adaugă paragrafele (6), (7) și (8). structurală în plan
(6) Construcțiile care satisfac cumulativ
condițiile de la 4.4.3.2 (1), (2), (3), (4) și
(5) vor fi considerate cu regularitate în
plan.
(7) La alegerea factorului de comportare,
construcțiile fără regularitate în plan se
încadrează în categoria sistemelor flexibile
la torsiune.
(8) Prin excepție de la prevederile (7), în
cazul construcțiilor fără regularitate în plan
care satisfac condițiile de la (4) și (5),
valoarea maximă a factorului de
comportare, q, se reduce cu 20% față de
valorile prevăzute în capitolele 5-9.
Această reducere se aplică suplimentar față
de alte reduceri stabilite conform
prevederilor acestui cod.
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe
(1) Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală, fără variații verticală
semnificative de la nivelul fundației până la vârful clădirii. Retragerile (1) Sistemul structural se dezvoltă
sunt graduale pe înălțimea clădirii și nu depășesc, la oricare nivel, 20% monoton pe verticală, fără variații
din dimensiunea de la nivelul imediat inferior. semnificative de la nivelul fundației până la
(2) Structura nu prezintă, la nici un nivel, reduceri de rigiditate laterală vârful clădirii. Retragerile sunt graduale pe
mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat înălțimea clădirii și nu depășesc, la oricare
inferior (structura nu are niveluri flexibile). nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul
(3) Structura nu prezintă, la nici un nivel, o rezistență la acțiuni orizontale imediat inferior cu excepția ultimului nivel
mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului situat imediat deasupra al clădirilor multietajate, dacă retragerile
sau dedesubt (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al sunt necesare pentru crearea spațiilor
rezistenței laterale). tehnice.
(4) Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc de la bază către (2) Structura nu are, la nici un nivel,
vârful structurii, variația rigidității și a rezistenței laterale este uniformă, reduceri de rigiditate laterală mai mari de
fără reduceri bruște de la un nivel inferior la un nivel superior. 30% din rigiditatea nivelului imediat
(5) Masele aplicate pe construcție sunt distribuite uniform. La nici un nivel superior sau imediat inferior (structura nu
masa aferentă nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele are niveluri flexibile).
nivelurilor adiacente. Se exceptează de la această regulă situația în care (3) Structura nu are, la nici un nivel, o
masele suplimentare sunt concentrate la baza structurii. rezistență la acțiuni orizontale mai mică cu
(6) Structura nu prezintă discontinuități pe verticală care să devieze traseul mai mult de 20% decât cea a nivelului
forțelor către fundații. Prevederea se referă atât la devierile în același plan situat imediat deasupra sau dedesubt
al structurii, cât și la devierile dintr-un plan în alt plan vertical al (structura nu are niveluri slabe din punct de
construcției. vedere al rezistenței laterale).
(4) Dacă dimensiunile elementelor
structurale se reduc de la bază către vârful
structurii, variația rigidității și a rezistenței
laterale este uniformă, fără reduceri bruște
de la un nivel inferior la un nivel superior.
(5) Masele aplicate pe construcție sunt
distribuite uniform. La nici un nivel masa
aferentă nu este mai mare cu mai mult de
50% decât masele nivelurilor adiacente. Se
exceptează de la această regulă situația în
care masele suplimentare sunt concentrate
la baza structurii și masele aferente
spațiilor tehnice de la ultimul nivel al
clădirilor multietajate.
(6) Structura nu are discontinuități pe
verticală care deviază traseul forțelor către
fundații. Prevederea se referă atât la
devierile în același plan al structurii, cât și
la devierile dintr-un plan în alt plan vertical
al construcției.
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe

Se adaugă paragrafele (7) și (8) verticală
(7) Construcțiile care nu satisfac oricare
dintre condițiile de la 4.4.3.3 (1), (2), (3),
(4), (5) și (6) vor fi considerate cu
neregularitate pe verticală (în elevație).
(8) În cazul construcțiilor cu neregularitate
pe verticală (în elevație) valoarea maximă
a factorului de comportare, q, se reduce cu
20% față de valorile prevăzute în capitolele
5-9. Această reducere se aplică suplimentar
față de alte reduceri stabilite conform
prevederilor acestui cod.
4.5.2. Modelarea comportării structurale 4.5.2. Modelarea comportării structurale
(10) Deformabilitatea fundației și/sau deformabilitatea terenului trebuie (10) Deformabilitatea infrastructurii și/sau
considerate, dacă acestea au o influență semnificativă asupra răspunsului deformabilitatea terenului trebuie
structural. considerate, dacă acestea au o influență
semnificativă asupra răspunsului
structural. În cazul clădirilor din clasele de
importanță și expunere la cutremur I sau II,
amplasate în zone seismice
cu a ≥0,20g, deformabilitatea
g
infrastructurii trebuie considerată în calcul.

Notă: Modelul de calcul de
complexitate minimală pentru clădiri,
din clasele I sau II de importanță și
expunere la cutremur, cuprinde
totalitatea elementelor structurale și
legăturile dintre acestea și este
rezemat prin blocarea deplasărilor
verticale și orizontale la partea
inferioară a infrastructurii.
Notă: În terminologia acestui cod,
prin secțiunea teoretică de încastrare
se înțelege o secțiune prin clădire, de
regulă plană și orizontală și localizată
la interfața dintre suprastructură și
infrastructură sau fundații, deasupra
căreia se formează mecanismul de
ansamblu de plastificare. Elementele
structurale situate sub nivelul secțiunii
teoretice încastrare se proiectează
astfel încât să răspundă elastic la
acțiunea cutremurului de proiectare.
4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generalități 4.5.3.1. Generalități
(1) În funcție de caracteristicile structurale și de importanța construcției se (1) În funcție de caracteristicile structurale
poate utiliza una din următoarele metode de calcul pentru proiectarea și de importanța construcției se poate
curentă: utiliza una din următoarele metode de
- metoda forțelor laterale asociate modului de vibrație fundamental, pentru calcul pentru proiectarea curentă:
clădirile care satisfac condițiile specificate în paragraful 4.4.3, - metoda forțelor seismice statice
- metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general echivalente;
tuturor tipurilor de clădiri.
În metoda de calcul cu forțe laterale, caracterul dinamic al acțiunii - metoda de calcul modal cu spectre de
seismice este reprezentat în mod simplificat prin distribuții de forțe statice. răspuns, aplicabilă în general tuturor
Pe această bază metoda se mai numește și metoda statică echivalentă. tipurilor de clădiri.

4.5.3.1. Generalități 4.5.3.1. Generalități
(3) Metoda de referință pentru determinarea efectelor seismice este (3) Metoda de calcul modal cu spectre de
calculul modal cu spectre de răspuns. Comportarea structurii este răspuns este metoda de calcul structural de
reprezentată printr-un model liniar-elastic, iar acțiunea seismică este referință.
descrisă prin spectre de răspuns de proiectare.

4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente 4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice
4.5.3.2.1. Generalități echivalente
(1) Această metodă se poate aplica la construcțiile care pot fi calculate 4.5.3.2.1. Generalități
prin considerarea a două modele plane pe direcții ortogonale și al căror (1) Această metodă se poate aplica la
răspuns seismic total nu este influențat semnificativ de modurile proprii clădirile al căror răspuns seismic total nu
superioare de vibrație. În acest caz, modul propriu fundamental de este influențat semnificativ de modurile
translație are contribuția predominantă în răspunsul seismic total. proprii superioare de vibrație, la care
(2) Cerințele de la paragraful (1) sunt considerate satisfăcute pentru modul propriu fundamental pe fiecare
clădirile la care: direcție principală este de translație și are
a) Perioadele fundamentale corespunzătoare direcțiilor orizontale contribuție predominantă în răspunsul
principale sunt mai mici decât valoarea seismic total.
(4.2)
b) Sunt satisfăcute criteriile de regularitate pe verticală definite la (2) Cerințele de la paragraful (1) sunt
paragraful 4.4.3.3. considerate satisfăcute pentru clădirile la
care:
a) Perioadele fundamentale
corespunzătoare direcțiilor orizontale
principale, T , respectă condiția:
1
(4.2)
b) Sunt satisfăcute criteriile pentru
regularitatea structurală în plan și cele
pentru regularitatea pe verticală definite la
4.4.3.2 și 4.4.3.3.
4.5.3.2.3. Distribuția forțelor seismice orizontale echivalente
(1) Efectele acțiunii seismice se determină prin aplicarea forțelor seismice 4.5.3.2.3. Distribuția forțelor seismice
orizontale asociate nivelurilor cu masele mi pentru fiecare din cele două orizontale
modele plane de calcul. (1) Efectele acțiunii seismice se determină
prin aplicarea forțelor seismice orizontale,
asociate nivelurilor cu masele m , pentru
i
fiecare direcție orizontală principală

considerată în calculul clădirii.
4.5.3.2.4. Efecte de torsiune echivalente
Se adaugă paragraful (3). 4.5.3.2.4. Efecte de torsiune
(3) În cazul în care pentru obținerea
răspunsului seismic se utilizează un model
spațial, efectul de torsiune produs de o
excentricitate accidentală se poate
considera prin introducerea la fiecare nivel
a unui moment de torsiune
în care
M moment de torsiune aplicat la
ai
nivelul i în jurul axei sale verticale

e excentricitate accidentală a masei de la
ai
nivelul i conform relației (4.1)

F forța seismică static echivalentă
i
orizontală aplicată la nivelul i

Momentul de torsiune se va calcula pentru
fiecare direcție orizontală principală
considerată în calculul clădirii.
4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns 4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre
4.5.3.3.1 Generalități de răspuns
Se adaugă paragraful (12) 4.5.3.3.1 Generalități
(12) Dacă forța tăietoare de bază rezultată
în urma combinării modale a eforturilor
imediat deasupra secțiunii teoretice de
încastrare, F , este mai mică decât 85% din
b,t
forța tăietoare de bază, F , calculată b
conform 4.5.3.2.2., eforturile și

deformațiile rezultate din calculul
structural se amplifică cu factorul
0,85 F /F .
b b,t
Notă: Amplificarea eforturilor și

deformațiilor se poate face direct prin
amplificarea spectrului de proiectare
pentru componentele orizontale ale
terenului S (T) cu d factorul
0,85λF /F , în care F este determinată
b b,t b,t
utilizând forma neamplificată a S (T) d
și λ este determinat conform 4.5.3.2.2.

4.7 Sinteza metodelor de proiectare Se abrogă
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

Sistem flexibil la torsiune: sistemele fără rigiditate suficientă la torsiune Sistem flexibil la torsiune: sistem
de ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constând structural fără rigiditate și capacitate de
din cadre flexibile combinate cu pereți concentrați în zona din centrul rezistență suficiente la torsiune de
clădirii (sistem cu nucleu central dezvoltat pe o suprafață relativ mică). ansamblu conform (4.4.1.5). Sistemele
structurale alcătuite din plăci, stâlpi și
pereți dispuși concentrat într-o zonă a
clădirii, fără cadre perimetrale (structură cu
nucleu și planșee dală), se încadrează în
această categorie.
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții
Se adaugă definiția sub-sistemului structural de tip cadru Cadru – subansamblu structural alcătuit
din grinzi și stâlpi conectate rigid în noduri
(noduri care restricționează rotirea relativă
a grinzilor și stâlpilor în secțiunile
învecinate nodului)
Notă: Subansamblele structurale
alcătuite din grinzi și stâlpi pot
fi considerate cadre numai dacă
grinzile, stâlpii și nodurile îndeplinesc
prevederile din acest capitol.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie.
(3) Structurile pentru clădiri proiectate în conformitate cu (2) se împart în Clase de ductilitate
două clase de ductilitate, clasa ductilitate înaltă (DCH) și clasa de (3) Structurile pentru clădiri pot fi
ductilitate medie (DCM), în funcție de capacitatea de disipare a energiei proiectate pentru una dintre cele două clase
și de rezistența la forțe laterale. Structurile proiectate pentru DCH au de ductilitate, clasa ductilitate înaltă (DCH)
ductilitate de ansamblu și locală superioară celor proiectate pentru DCM. sau clasa de ductilitate medie (DCM), în
Pentru a reduce cerințele de ductilitate, structurile din clasa de ductilitate funcție de capacitatea de disipare a energiei
medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistență superioară structurilor din și de rezistență la forțe orizontale.
prima clasă. Structurile proiectate pentru DCH au
În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă (a ≥ 0,3g) se vor
g ductilitate de ansamblu și locală superioară
proiecta pentru clasa de ductilitate înaltă și pot suporta, în principiu, fără celor proiectate pentru DCM. Pentru a
pericol de colaps, cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare reduce cerințele de ductilitate, structurile
în amplasament. din clasa de ductilitate medie vor fi dotate
cu o capacitate de rezistență superioară
celor din DCH. Toate elementele
structurale principale dintr-o structură vor
fi proiectate pentru o singură clasă de
ductilitate.
Notă: În general, structurile din zonele
cu seismicitate înaltă (a ≥ 0,3g) se vor
g
proiecta pentru clasa de ductilitate

înaltă și pot suporta, în principiu, fără
pericol de colaps, cutremure mai
puternice decât cutremurele de
proiectare în amplasament.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie.
Se adaugă paragraful 6. Clase de ductilitate
(6) Prin excepție de la (4), se pot utiliza
regulile de proiectare corespunzătoare
clasei de ductilitate DCL pentru clădirile a
căror capacitate de rezistență de ansamblu
la acțiuni seismice orizontale,
corespunzătoare răspunsului elastic, este
mai mare decât cerința seismică
corespunzătoare spectrului de răspuns
elastic al accelerațiilor absolute (q=1),
indiferent de amplasament.
5.2.2.1. Tipuri de structuri 5.2.2.1. Tipuri de structuri
Se adaugă paragraful (4) (4) La clădirile din clasele de importanță
și expunere I și II, amplasate în zone
seismice caracterizate de a ≥0,15g, nu este
g
permisă proiectarea sistemelor structurale

alcătuite din plăci, stâlpi și pereți dispuși
concentrat într-o zonă a clădirii, fără cadre
perimetrale (structură cu nucleu și planșee
dală).
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice orizontale 5.2.2.2. Factori de comportare pentru
(2) introduce influența unora dintre factorii cărora li se datorează acțiuni seismice orizontale
suprarezistenţa structurii, în special a redundanței construcției. (2) Valoarea raportului dintre forța
se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a raportului orizontală capabilă a structurii și forța
între forța laterală capabilă a structurii (atinsă când s-a format un număr orizontală corespunzătoare curgerii
suficient de articulații plastice pentru a aduce structura în pragul situației primului element structural, α /α se
u 1,
de mecanism cinematic) și forța laterală corespunzătoare atingerii determină prin calcul static neliniar și se
limitează superior la 1,35.
capacității de rezistență în primul element al structurii (apariției primei Pentru clădirile din clasele de importanță și
articulații plastice). expunere la cutremur I sau II, în cazul în
Valoarea raportului se limitează superior la 1,6. care valoarea α /α nu se determină prin
u 1
calcul static neliniar, aceasta se va

considera egală cu 1,0.
Pentru clădirile din clasele de importanță și
expunere la cutremur III sau IV se pot
utiliza valorile α /α specificate la (3) fără
u 1
determinarea acestora prin calcul static

neliniar.
Notă: Forța orizontală capabilă a
structurii reprezintă forța
corespunzătoare formării unui număr
suficient de articulații plastice care
aduce structura în pragul situației de
mecanism cinematic. Forța orizontală
corespunzătoare curgerii primului
element structural reprezintă forța
orizontală corespunzătoare apariției
primei articulații plastice
prin atingerea capacității de
rezistență în primul element al
structurii.
(5) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc acțiuni seismice orizontale
conform 4.4.3.1. (5) În cazul clădirilor neregulate,
valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform
4.4.3.
(6) În cazul în care structura prezintă regularitate completă și se pot acțiuni seismice orizontale
asigura condiții de execuție perfect controlate, factorul q poate lua valori Se abrogă.
sporite cu până la 20%.
5.2.3.2. Condiții de rezistență locală 5.2.3.2. Condiții de rezistență locală
Se adaugă paragraful (3) (3) Elementele structurale vor fi proiectate
astfel încât cedarea secțiunilor din
încovoiere, cu sau fără forță axială, să nu se
producă prin zdrobirea betonului
comprimat înainte de curgerea armăturii
longitudinale întinse.
5.2.3.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor de încovoiere 5.2.3.3.3. Valorile de proiectare ale
Se adaugă paragraful (7) eforturilor de încovoiere
(7) În cazul stâlpilor structurilor duale cu
pereți predominanți nu este necesar să se
satisfacă condiția (5.4).
5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea ductilității 5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea
(2) Acest obiectiv se consideră realizat dacă sunt satisfăcute următoarele ductilității
condiții: (2) Acest obiectiv se consideră realizat
(a) Zonele comprimate ale secțiunilor elementelor de beton armat supuse dacă sunt satisfăcute următoarele condiții:
la încovoiere, cu sau fără forță axială, la starea limită ultimă au o (a) Zonele comprimate ale secțiunilor
dezvoltare limitată, funcție de natura elementului și a solicitării acestuia. elementelor de beton armat supuse la
Prevederi concrete referitoare la aceste condiții se dau în continuare încovoiere, cu sau fără forță axială, la
diferențiat, funcție de tipul elementelor, în secțiunile relevante ale starea limită ultimă au o dezvoltare
capitolului. În cazul pereților structurali se admite condiția echivalentă a limitată, funcție de natura elementului și a
limitării efortului unitar mediu de compresiune în secțiune conform CR2- solicitării acestuia. Prevederi concrete
1-1.1. referitoare la aceste condiții se dau în
(b) Flambajul barelor de oțel comprimate în zonele plastice potențiale este continuare diferențiat, funcție de tipul
împiedicat prin prevederea de etrieri și agrafe la distanțe suficient de mici, elementelor, în secțiunile relevante ale
conform prevederilor date în secțiunile 5.3 și 5.4. capitolului. În cazul pereților structurali se
(c) Proprietățile betonului și oțelului sunt favorabile sub aspectul realizării admite condiția echivalentă a limitării
unei ductilități locale suficient de mari. Astfel: efortului unitar mediu de compresiune în
- betonul trebuie să aibă o rezistență suficientă la compresiune și o secțiune conform CR2-1-1.1.
capacitate de deformare suficientă; condițiile privind clasele minime de (b) Flambajul barelor de oțel comprimate
beton date la 5.3 și 5.4.pentru clasele de ductilitate înaltă și medie asigură, în zonele plastice potențiale este împiedicat
implicit, această exigență. prin prevederea de etrieri și agrafe la
distanțe suficient de mici, conform
- oțelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie
prevederilor date în secțiunile 5.3 și 5.4.
să posede alungiri plastice substanțiale; acestea sunt asigurate de oțelurile
(c) Proprietățile betonului și oțelului sunt
de clasă B și C, în funcție de cerințele de ductilitate, respectiv de clasa de
ductilitate adoptată la proiectare. Oțelurile neductile, sau mai puțin favorabile sub aspectul realizării unei
ductile, pot fi utilizate numai în situațiile în care, prin modul de ductilități locale suficient de mari. Astfel:
dimensionare, se poate asigura o comportare în domeniul elastic al acestor - betonul trebuie să aibă o rezistență
armături. suficientă la compresiune și o capacitate de
- raportul între rezistența oțelului și limita lui de curgere trebuie să nu fie
deformare suficientă; condițiile privind
excesiv de mare (orientativ ≤ 1,4); clasele minime de beton date la 5.3 și 5.4.
pentru clasele de ductilitate înaltă și medie
asigură, implicit, această exigență.
- oțelul folosit în zonele critice ale
elementelor seismice principale trebuie să
posede alungiri plastice substanțiale;
acestea sunt asigurate de oțelurile de clasă
C. Oțelurile neductile, sau mai puțin
ductile, pot fi utilizate numai în situațiile în
care, prin modul de dimensionare, se poate
asigura o comportare în domeniul elastic al
acestor armături.
- raportul între rezistența oțelului și limita
lui de curgere trebuie să nu fie excesiv de
mare (orientativ ≤ 1,35);
5.3.1. Condiții referitoare la materiale 5.3.1. Condiții referitoare la materiale
(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oțeluri cu (3) În zonele critice ale elementelor
alungiri specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puțin 7,5%. principale se vor utiliza oțeluri de clasă C.
Această condiție este realizată de oțelurile din clasa C. În afara zonelor În afara zonelor critice se poate utiliza oțel
critice se poate utiliza oțel din clasa B. din clasa B.
5.3.2.1. Grinzi 5.3.2.1. Grinzi
(1) Lățimea grinzilor va fi cel puțin 200 mm. (1) Înălțimea secțiunii transversale a
grinzilor va fi cel puțin 1/16 din
deschiderea liberă a acestora. Lățimea
grinzilor va fi cel puțin 200 mm.
5.3.2.3 Pereți ductili 5.3.2.3 Pereți ductili
(1) Prevederile date aici se referă la pereți individuali sau cuplați, fixați
(1) Prevederile din acest paragraf se referă
adecvat la baza lor în infrastructură (fundație) astfel încât să nu se poată
la pereți individuali sau cuplați, fixați
roti. adecvat în infrastructură (fundație) astfel
încât baza lor să nu se poată roti relativ la
aceasta. Pereții rezemați exclusiv pe plăci
sau grinzi, cu excepția rezemării pe radier
sau grinzi de fundare, nu sunt permiși.
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță
(5) Modul de dimensionare la forța tăietoare și de armare transversală a tăietoare
zonelor critice se stabilesc în funcție de valoarea algebrică a raportului (5) Modul de dimensionare la forța
între forța tăietoare minimă și cea maximă, ζ = V / V , în secțiunea de tăietoare și de armare transversală a
Ed min Ed max
calcul: zonelor critice se stabilesc în funcție de

valoarea algebrică a raportului între forța
tăietoare minimă și cea maximă, ζ = V / Ed min
V , în secțiunea de calcul:
Ed max
Notă: Dacă forțele tăietoare V și V

Ed min Ed
au semne opuse, în calculul

max
raportului ζ semnul minus se atribuie

minimului dintre valorile absolute ale
celor două forțe iar semnul plus se
atribuie maximului. Raportul ζ se
situează între -1 și 1. ζ=-1 reprezintă
situația cea mai defavorabilă de
solicitare, când cele două forțe
tăietoare au valori absolute egale și
semne contrare, ζ=1 reprezintă
situația în care forța tăietoare cauzată
de acțiunea seismică orizontală este
nesemnificativă.
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță
tăietoare
Figura 5.3 Semnificația V Ed,max și V și modul de dispunere a armăturii Figura 5.3 Semnificația V și V și modul
Ed,min Ed,max Ed,min
înclinate de dispunere a armăturii înclinate
5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale

(1) Efortul axial mediu normalizat, ν , nu va depăși, de regulă, valoarea
d (1) Efortul axial mediu normalizat în
0,45. Sunt admise valori ν sporite până la 0,55 dacă rotirea capabilă a
d oricare combinație seismică de
barei în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul de proiectare, ν , nu va depăși valoarea 0,45.
d
comportare al elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare decât Sunt admise valori ν sporite până la 0,55
d
cerința conform 5.2.3.3.2. dacă rotirea capabilă a barei în domeniul

postelastic, determinată utilizând modelul
de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât
cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor
structurilor duale cu pereți predominanți,
efortul axial mediu normalizat, ν , se va d
limita superior la valoarea de 0,70, cu

respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității locale
(1) Efortul axial mediu normalizat, ν , nu va depăși, de regulă, valoarea
d (1) Efortul axial mediu normalizat în
0,5. Sunt admise valori ν sporite până la 0,65 dacă rotirea capabilă a barei
d oricare combinație seismică de
în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul de comportare al proiectare, ν , nu va depăși valoarea 0,5.
d
elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare decât cerința Sunt admise valori ν sporite până la 0,60
d
conform 5.2.3.3.2. dacă rotirea capabilă a barei în domeniul

postelastic, determinată utilizând modelul
de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât
cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor
structurilor duale cu pereți predominanți,
efortul axial mediu normalizat, ν , se va
d
limita superior la valoarea de 0,70, cu

respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.3. Noduri de cadru 5.4.4.3. Noduri de cadru
Se adaugă aliniatul (4) (4) Pentru verificarea nodului la acțiunea
forței de compresiune înclinată dezvoltată
paralel cu diagonala sa se aplică 5.3.4.2.3
(1) și (2).
5.6. Elementele structurilor duale 5.6. Elementele structurilor duale
Se abrogă. Se abrogă, prevederi redundante.
5.7. Ancoraje și înnădiri 5.7. Ancoraje și înnădiri
5.7.1. Generalități 5.7.1. Generalități
(4) Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și stâlpilor din (4) Ancorarea armăturilor din zonele
structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o secțiune situată la critice ale grinzilor și stâlpilor din
5d de la fața elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul
bL structurile proiectate pentru DCH se
acestuia (Figura 5.6). Lungimile de ancorare vor fi cu 20% mai mari decat măsoară de la o secțiune situată la 5d de la
bL
cele determinate conform SR EN 1992-1-1. fața elementului în care se realizează

ancorarea, în interiorul acestuia (Figura
5.6). Lungimile de ancorare pentru barele
întinse vor fi cu 20% mai mari decât cele
determinate conform SR EN 1992-1-1.
5.7.3. Înnădirea armăturilor 5.7.3. Înnădirea armăturilor
(1) În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, (1) În zonele critice unde se așteaptă
conform configurației mecanismului de plastificare, nu sunt admise deformații plastice semnificative, conform
înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor critice înnădirea prin configurației mecanismului de plastificare,
suprapunere se recomandă să fie evitată. nu sunt admise înnădiri prin suprapunere.
În restul zonelor critice înnădirea prin
suprapunere se recomandă să fie
evitată. Excepție fac armăturile verticale
din inima pereților de beton care pot fi
îmbinate prin suprapunere.
(3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice (3) Înnădirea se poate realiza prin
validate prin încercări efectuate în condiții compatibile cu clasa de dispozitive de cuplare mecanice validate
ductilitate selectată. prin încercări efectuate în condiții
compatibile cu clasa de ductilitate
selectată. Pentru clasele de ductilitate DCH
și DCM, dispozitivele de cuplare mecanice
trebuie să asigure curgerea barelor de
armătură până la epuizarea capacității lor
de deformare la solicitări ciclic alternante,
fără cedarea îmbinării.
(5) Distanța s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi (5) Distanța s dintre armăturile
cel mult min {h/4; 100 mm}, unde h este dimensiunea minimă a secțiunii transversale ale grinzilor, stâlpilor sau
transversale. bulbilor pereților de beton în zonele de
suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100
mm}, unde h este înălțimea secțiunii
transversale a acestora.
5.8.2 Măsuri de proiectare 5.8.2 Măsuri de proiectare
(4) Plăcile de fundație (radierele) vor avea grosimea minimă de 30 cm și (4) Plăcile de fundație (radierele) vor avea
vor fi armate cu cel puțin câte o plasă de armături de oțel la partea de sus grosimea minimă de 40 cm și vor fi armate
și la partea de jos. Coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre cu cel puțin câte o plasă de armături de oțel
aceste 2 plase este 0,002. la partea de sus și la partea de jos.
Coeficientul minim de armare pentru
fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002.
5.10. Proiectarea planșeelor de beton 5.10. Proiectarea planșeelor de beton

(5) În cazul planșeelor aparținând structurilor cu pereți de beton armat din (5) În cazul planșeelor aparținând
categoria de ductilitate înaltă se va verifica transmiterea forțelor orizontale structurilor cu pereți de beton armat
de la diafragme la perete. Aceasta implică: proiectate pentru clasa de ductilitate DCM
sau DCH se va verifica transmiterea
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfața perete – forțelor orizontale de la diafragme la
diafragmă la valoarea 1,5f .
ctd perete. Aceasta implică:
(b) Prevederea unei armături de conectare, dimensionate pe baza unui (a) Limitarea eforturilor unitare de
model cu diagonale înclinate la 45° sau a conceptului rezistenței la forfecare la interfața perete – diafragmă la
forfecare prin frecare echivalentă. valoarea 1,0f .
ctd
(b) Prevederea unei armături de conectare,

dimensionate pe baza unui model cu
diagonale înclinate la 45° sau a conceptului
rezistenței la forfecare prin frecare
echivalentă.
(6) La proiectarea planșeelor dală fără
armătură transversală efortul unitar de
străpungere în lungul perimetrului de
control, generat de încărcările
perpendiculare pe planul plăcii asociate
combinației seismice de proiectare, se
limitează la 0,4 din valoarea V stabilită
Rd,c
conform SR EN 1992-1-1.
(7) La proiectarea planșeelor dală cu
armătură transversală, sub acțiunea
încărcărilor perpendiculare pe planul
plăcii asociate combinației seismice de
proiectare, capacitatea de rezistență la
străpungere și perimetrul de calcul,
dincolo de care nu mai sunt necesare
armături de străpungere, se vor determina
conform SR EN 1992-1-1 considerând în
calcul 40% din valoarea V stabilită
Rd,c
conform prevederilor acestui standard.

6.1.2 Principii de proiectare 6.1.2 Principii de proiectare
(4) În conceptul (b) starea de eforturi și deformații în structură este (4) În conceptul (b) starea de eforturi și
evaluată printr-un calcul elastic, fără a cosidera o incursiune substanțială deformații în structură este evaluată printr-
a meterialului în domeniul inelastic. Aceste structuri aparțin clasei de un calcul elastic, fără a considera o
ductilitate DCL. Vezi 4.4.3.1(5) pentru implicațiile neregularității incursiune substanțială a materialului în
structurale asupra valorilor de referință ale factorului de comportare q. domeniul inelastic. Aceste structuri aparțin
clasei de ductilitate DCL.
6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele
(5) Cerința de la (4) poate fi considerată satisfăcută dacă limita de (5) Cerința de la (4) poate fi considerată
curgere reală f a oțelului din zona disipativă satisface următoarea
y,max satisfăcută dacă limita de curgere
expresie: f ≤ γ f , unde factorul de suprarezistență γ este definit ca
y,max ov y ov reală f a oțelului din zona disipativă
y,max
raportul dintre limita de curgere reală, f și limita de curgere

y,max satisface condiția f ≤ γ f , unde factorul de
y,max ov y
nominală, f ,. Factorul de suprarezistență poate fi determinat după cum

y suprarezistență, γ , este definit ca raportul
ov
urmează: dintre limita de curgere reală, f ,și limita y,max
(a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de de curgere nominală, f . Factorul de y
suprarezistență γ pot fi considerate egale cu: γ = 1,40 pentru S235; γ = suprarezistență poate fi determinat după
ov ov ov
1,30 pentru S275; γ = 1,25 pentru S355.

ov cum urmează:
(b) În cazul în care producătorul de oțel garantează valoarea superioară a (a) În lipsa unor date specifice proiectului,
limitei de curgere a oțelului (f ), factorul de suprarezistență poate fi
y,max valorile factorului de suprarezistență γ pot ov
determinat din expresia γ = f / f . ov y,max y fi considerate cele indicate în tabelul 6.2.

(c) În cazul în care se fac măsurători ale proprietăților mecanice pe oțelul (b) În cazul în care producătorul de oțel
folosit la realizarea structurii, factorul de suprarezistență poate fi garantează valoarea superioară a limitei de
determinat din expresia γ = f / f . ov y,max y curgere a oțelului, f , factorul de y,max
suprarezistență poate fi determinat din

expresia γ = f / f ; ov y,max y
(c) În cazul în care se fac măsurători ale

proprietăților mecanice pe oțelul folosit la
realizarea structurii, factorul de
suprarezistență poate fi determinat din
expresia γ = f / f . ov y,max y

(8) Șuruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundații vor fi realizate din oțeluri (8) Șuruburile de ancoraj ale stâlpilor în
din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 și 6.8. În cazul solicitărilor foarte mari, fundații vor fi realizate din oțeluri din
care ar conduce la rezolvări constructive complicate ale bazei stâlpilor, se grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 și 6.8 sau
acceptă utilizarea șuruburilor cu caracteristici fizico-mecanice ale grupei din oțel mărcile S235, S275 sau S355. În
de calitate 8.8 (din oțel slab aliat cu tratament termic de normalizare). cazul solicitărilor foarte mari, care ar
conduce la rezolvări constructive
complicate ale bazei stâlpilor, se acceptă
utilizarea șuruburilor cu caracteristici
fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8
(din oțel slab aliat cu tratament termic de
normalizare).
(9) Tenacitatea oțelului și a sudurilor trebuie să satisfacă cerințele pentru (9) Tenacitatea oțelului și a sudurilor
acțiunea seismică la valoarea cvasi-permanentă a temperaturii de trebuie să satisfacă cerințele pentru
exploatare (vezi SR EN 1993-1-10). acțiunea seismică la valoarea cvasi-
Grosimea maximă a pereților elementelor în funcție de marca oțelului, permanentă a temperaturii de exploatare
valoarea KV a energiei de rupere (în J), temperatura minimă de (vezi SR EN 1993-1-10).
referință T (pentru o perioadă de revenire de 50 ani) în elementele întinse
Ed Grosimea maximă a pereților elementelor
sau încovoiate este dată în Tabelul 6.2. în funcție de marca oțelului, valoarea KV a
Energia de rupere KV a oțelului și a îmbinărilor sudate va fi de cel puțin energiei de rupere (în J), temperatura
27J la temperatura minimă de referință considerată în gruparea de minimă de referință T (pentru o perioadă
Ed
încărcări care include acțiunea seismică. Aceste valori vor fi înscrise în de revenire de 50 ani) în elementele întinse
planurile de execuție. sau încovoiate este dată în SR EN 1993-1-
10 (tabelul 2.1.).
Energia de rupere KV a oțelului și a
îmbinărilor sudate va fi de cel puțin 27J la
temperatura minimă de referință
considerată în gruparea de încărcări care
include acțiunea seismică. Aceste valori
vor fi înscrise în planurile de execuție.

Tabelul 6.2 Grosimea maximă a pereților elementelor (în mm) Tabelul 6.2 - Valorile factorului de
Marca Energia Charpy Temperatura de referință T [°C] suprarezistență γ
Ed ov
oțelului KV Marca Factorul de

(SR Calitatea la T [°C] J - - - oțelului suprarezistenta γ ov
10 0 -10 -20
min
EN 30 40 50 S235 1,40
10025- S275 1,30
1, SR S355 1,25
EN
10025-
2, SR
EN
10210-
1)
JR 20 27 60 50 40 35 30 25 20
S235 J0 0 27 90 75 60 50 40 35 30
J2 -20 27 125 105 90 75 60 50 40
JR 20 27 55 45 35 30 25 20 15
J0 0 27 75 65 55 45 35 30 25
S275 J2 -20 27 110 95 75 65 55 45 35
M,N -20 40 135 110 95 75 65 55 45
ML,NL -50 27 185 160 135 110 95 75 65
JR 20 27 40 35 25 20 15 15 10
J0 0 27 60 50 40 35 25 20 15
S355 J2 -20 27 90 75 60 50 40 35 25
K2,M,N -20 40 110 90 75 60 50 40 35
ML,NL -50 27 155 130 110 90 75 60 50
6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de

6.3.1. Tipuri de structuri comportare
(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri, cel puțin 50% 6.3.1 Tipuri de structuri
din masă este amplasată în treimea superioară a înălțimii construcției sau (d) Structuri de tip pendul inversat. La
disiparea energiei seismice are loc preponderent la baza unui singur aceste structuri, cel puțin 50% din masă
element structural (de exemplu structurile cu un singur stâlp cu secțiune este amplasată în treimea superioară a
plină sau cu zăbrele). Structurile de tip cadre parter necontravântuite pe înălțimii construcției sau disiparea energiei
ambele direcții, cu partea superioară a stâlpilor legată pe ambele direcții, seismice are loc preponderent la baza unui
la care forțele axiale din stâlpi îndeplinesc condiția N <0,3N nu fac parte
Ed pl,Rd singur element structural (de exemplu
din această categorie. structurile cu un singur stâlp cu secțiune
plină sau cu zăbrele). Structurile parter
necontravântuite, cu extremitățile
superioare ale stâlpilor conectate printr-un
sistem cu comportare de diafragmă
orizontală, la care forțele axiale din stâlpi
îndeplinesc condiția N ≤0,3N , nu fac
Ed pl,Rd
parte din această categorie.

6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de
6.3.2. Factori de comportare comportare
(2) Dacă clădirea este neregulată în elevație (vezi 4.4.3.3.), valorile 6.3.2. Factori de comportare
lui q menționate în Tabelul 6.3 trebuie reduse cu 20%. (2) Dacă clădirea este neregulată în plan
(vezi 4.4.3.2) sau în elevație (vezi 4.4.3.3.),
valorile lui q menționate în Tabelul 6.3 se
(3) Când nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea reduc conform indicațiilor din 4.4.3.
multiplicatorului  / pot fi utilizate valori aproximative ale
u 1
raportului  / prezentate în tabelul 6.3.

u 1
(3) Valoarea raportului dintre forța
orizontală capabilă a structurii și forța
Parametrii  și  sunt definiți după cum urmează:
u 1
orizontală corespunzătoare curgerii
 factorul de multiplicare al forțelor seismice de proiectare
1
primului element structural, α /α se u 1,
corespunzător apariției primei articulații plastice în sistem. determină prin calcul static neliniar și se
 factorul de multiplicare al forțelor seismice de proiectare care
u
limitează superior la 1,35.
corespunde formării unui număr de articulații plastice suficient de mare Pentru clădirile din clasele de importanță și
pentru a aduce structura în situația de mecanism cinematic. expunere la cutremur I sau II, în cazul în
Coeficientul  poate fi obținut printr-un calcul structural static neliniar care valoarea α /α nu se determină prin
u 1
u
(biografic). calcul static neliniar aceasta se va

considera egală cu 1,0.
expunere la cutremur III sau IV se pot
utiliza valorile α /α specificate în tabelul
u 1
6.3. fără determinarea acestora prin calcul

(4) Valorile raportului  / obținute prin calcul pot rezulta mai mari
u 1
static neliniar.
decât cele date în Tabelul 6.3. Valoarea adoptată în calcul se limitează
Notă: Forța orizontală capabilă a
la  / =1.6
u 1
structurii reprezintă forța
corespunzătoare formării unui număr
suficient de articulații plastice care
corespunzătoare curgerii primului
element structural reprezintă forța
orizontală corespunzătoare apariției
primei articulații plastice prin
atingerea capacității de rezistență în
primul element al structurii.
(4) se abrogă
Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de Tabelul 6.3 Limitele superioare ale
comportare q pentru structuri regulate în elevație valorilor factorilor de comportare q pentru
structuri regulate în plan și în elevație
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.2 Grinzi 6.6.2 Grinzi
(2) V =(M +M )/L; unde L este deschiderea grinzii.
ed,M pl,Rd,A pl,Rd,B (2) V =(M +M )/L ;
ed,M pl,Rd,A unde L este
pl,Rd,B AB AB
distanța dintre articulațiile plastice ce se

pot dezvolta în aceeași deschidere a grinzii,
dar nu mai mult de 90% din deschiderea
liberă a grinzii (între fețele stâlpilor).
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.3 Stâlpi 6.6.3 Stâlpi
(2) (2)
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M , V se obțin din gruparea Nota 2: În mod practic valorile eforturilor
Ed Ed Ed
seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu Ω .T N , M , V se obțin din combinațiile

Ed Ed Ed
seismice de proiectare, unde acțiunea

seismică unidirecțională se multiplică
cu Ω . T
Figura 6.3. Săgeta δ la mijlocul grinzii luată în considerare pentru calculul Figura 6.3. Semnificația deformației δ care
rotirii θ se ia în considerare pentru calculul rotirii θ
6.7 Cadre contravântuite centric 6.7 Cadre contravântuite centric
6.7.1 Criterii de proiectare 6.7.1 Criterii de proiectare
(1) Cadrele necontravantuite centric trebuie proiectate astfel încât (1) Cadrele necontravântuite centric
plasticizarea diagonalelor întinse să se producă înainte de formarea trebuie proiectate astfel încât deformarea în
articulațiilor plastice sau de pierderea stabilității generale în grinzi și domeniul postelastic a diagonalelor întinse
stâlpi. Îmbinările vor fi verificate în conformitate cu prevederile de la să se producă înainte de formarea
6.5.5. articulațiilor plastice sau de pierderea
stabilității generale în grinzi și stâlpi.
Îmbinările vor fi verificate în conformitate
cu prevederile de la 6.5.5.
(3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate următoarele reguli: (3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie
respectate următoarele reguli:
(6.13)
În care A și A sunt ariile proiecțiilor orizontale ale secțiunilor
+ -
(6.13)
transversale ale diagonalelor întinse, când acțiunea seismică orizontală are În care A și A sunt ariile proiecțiilor pe
+ -
sensuri diferite (Figura 6.4). plan vertical ale secțiunilor transversale ale
diagonalelor întinse, când acțiunea
seismică orizontală are sensuri diferite
(Figura 6.4).
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2) Figura 6.4. Exemple de aplicare a
prevederilor de la 6.7.1.(3)
6.7.3 Calculul diagonalelor 6.7.3 Calculul diagonalelor
(Se abroga )
Limita de 1,3 este stabilită pentru a evita supraîncărcarea stâlpilor în
stadiul premergător atingerii forței critice de flambaj (când atât
diagonalele comprimate cât și cele întinse sunt active).
6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor 6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor
(2) (2)
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M , V se obțin din gruparea
Ed Ed Ed Nota 2: În mod practic valorile eforturilor
seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu Ω . T N , M , V se obțin din combinațiile
Ed Ed Ed
seismice de proiectare, unde acțiunea

seismică unidirecțională se multiplică
cu Ω .T
6.8.2. Calculul barelor disipative 6.8.2. Calculul barelor disipative

(2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcție de tipul (2) Barele disipative sunt clasificate în 3
mecanismului plastic dezvoltat: categorii în funcție de tipul mecanismului
- bare disipative scurte, care disipează energia prin plasticizarea barei din plastic dezvoltat:
forță tăietoare (eforturi principale); - bare disipative scurte, care consumă
- bare disipative lungi, care disipează energia prin plasticizarea secțiunii energia prin deformarea în domeniul
din moment încovoietor; postelastic a barei din forță tăietoare
- bare disipative intermediare, la care plasticizarea secțiunii este produsă (eforturi principale);
de moment încovoietor și forță tăietoare; - bare disipative lungi, care consumă
energia prin deformarea în domeniul
postelastic a secțiunii din moment
încovoietor;
- bare disipative intermediare, la care
deformarea în domeniul postelastic a
secțiunii este produsă de moment
încovoietor și forță tăietoare;
(9) Unghiul de rotire inelastică al barei disipative  θ (definit în Figura
p (9) Unghiul de rotire inelastică al barei
6.7), format între bara disipativă și elementul din afara acesteia, rezultat disipative θ (definit în Figura 6.6), format
p
în urma unui calcul neliniar, se va limita la: între bara disipativă și elementul din afara
- θ ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;
p acesteia, rezultat în urma unui calcul
- θ ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
p neliniar, se va limita la:
- θ va avea o valoare determinată prin interpolare liniară între valorile de - θ ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative
p p
mai sus, pentru barele disipative intermediare. scurte;

- θ ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative
p
lungi;
- θ va avea o valoare determinată prin
p
interpolare liniară între valorile de mai sus,

pentru barele disipative intermediare.
(11) (e) Rigidizările inimii trebuie să se prevadă pe toata înălțimea (11) (e) Rigidizările inimii trebuie să se
acesteia. La barele disipative cu o înălțime mai mică de 600 mm, prevadă pe toata înălțimea acesteia. La
rigidizările se pot prevedea numai pe o singură parte a inimii, alternativ. barele disipative cu o înălțime mai mică de
Grosimea tst a rigidizării va fi tst ≥tw și tst ≥10mm, iar lățimea 600 mm, rigidizările se pot prevedea numai
rigidizării bst≥b/2–tw. pe o singură parte a inimii, alternativ.
Grosimea tst a rigidizării va
fi tst ≥tw și tst ≥10mm, iar lățimea
rigidizării bst=(b–tw)/2
6.8 Cadre contravântuite excentric 6.8 Cadre contravântuite excentric

6.8.3 Elemente nedisipative 6.8.3 Elemente nedisipative
(2) Diferența dintre valorile maxime și minime ale raportului Ω (pe i (2) Diferența dintre valorile maxime și
fiecare direcție a structurii) trebuie să fie mai mică de 25%. minime ale raportului Ω (pe fiecare
i
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variație sub 25% a direcție a structurii) trebuie să fie mai mică
raportului Ωi, mecanismul plastic al structurii trebuie verificat printr- de 25%.
un calcul static neliniar sau dinamic neliniar. În cazul în care nu se poate asigura o
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N , M , V se obțin din
Ed Ed Ed variație sub 25% a raportului Ωi, formarea
gruparea seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică mecanismului de plastificare al structurii se
cu Ω .
T verifică prin metoda de calcul static
neliniar sau metoda de calcul dinamic
neliniar.
Nota 1: În mod practic valorile
eforturilor N , M , V se obțin din
Ed Ed Ed
combinațiile seismice de proiectare,

unde acțiunea seismică
unidirecțională se multiplică cu Ω .T
6.8.4 Îmbinările barelor disipative 6.8.4 Îmbinările barelor disipative
(1) Îmbinările barelor disipative sau ale elementelor care conțin bare (1) Îmbinările barelor disipative sau ale
disipative trebuie proiectate luând în considerare rezerva de rezistență a elementelor care conțin bare disipative
secțiunii Ω (vezi 6.8.3(1)) și sporul probabil al limitei de curgere a
T trebuie proiectate luând în considerare
materialului exprimat prin γ (vezi 6.1.3)
ov rezerva de rezistență a secțiunii Ω (vezi
T
6.8.3(1)) și sporul probabil al limitei de

curgere a materialului exprimat
prin γ (vezi tabelul 6.2).
ov
6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj

6.11.1. Criterii de proiectare împiedicat
(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat trebuie 6.11.1. Criterii de proiectare
proiectate astfel încât plasticizarea contravântuirilor să se producă(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj
înainte de formarea articulațiilor plastice împiedicat trebuie proiectate astfel încât
sau de pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi. deformarea în domeniul postelastic a
contravântuirilor să se producă înainte de
formarea articulațiilor plastice sau de
pierderea stabilității generale în grinzi și
stâlpi.
6.11.4. Calculul contravântuirilor 6.11.4. Calculul contravântuirilor
(4) Contravântuirile împiedicate la flambaj trebuie proiectate, (4) Contravântuirile cu flambaj împiedicat
executate și încercate experimental pentru a fi capabile să dezvolte trebuie proiectate, executate și încercate
deformațiile produse sub acțiunea seismică de calcul. Aceste experimental pentru a fi capabile să dezvolte
deformații corespund dublului deplasării relative de nivel de calcul deformațiile în domeniul inelastic sub
la ULS, dar nu mai puțin de 0.02 din înălțimea de etaj. Sistemul de acțiunea seismică. Aceste deformații
prevenire a flambajului nu va flamba el însuși până la deformații corespund dublului deplasării relative de nivel
egale cu de două ori valoarea de calcul a deplasării relative de calculată la ULS, dar nu mai puțin de 0.02 din
nivel. înălțimea de etaj. Sistemul de împiedicare a
flambajului nu-și va pierde stabilitatea
generală până la deformații egale cu de două
ori valoarea deplasării relative de nivel sub
acțiunea seismică asociată ULS.
7.3.2 Factori de comportare 7.3.2. Factori de comportare
(2) Valorile factorului de comportare q date în tabelul 7.2 se vor (2) În cazul clădirilor neregulate,
reduce cu 20% dacă clădirea este neregulată în elevație conform valorile q din tabelul 7.2 se reduc conform
capitolul 4.4.3.1(5) 4.4.3.
(3) Pentru cazurile obișnuite se pot adopta valorile α /α date în
u l (3) Valoarea raportului dintre forța orizontală
tabelul 7.2 capabilă a structurii și forța orizontală
Se pot adopta pentru q valori mai mari decât cele date în tabelul corespunzătoare curgerii primului element
7.2 dacă raportul α /α se determină printr-un calcul static neliniar.
u l structural, α /α se determină prin calcul static
u 1,
Valoarea raportului α /α nu va depăși 1,6.

u l neliniar și se limitează superior la 1,35.
expunere la cutremur I sau II, în cazul în care
valoarea α /α nu se determină prin calcul static
u 1
neliniar aceasta se va considera egală cu 1,0.

expunere la cutremur III sau IV se pot utiliza
valorile α /α specificate în tabelul 7.2. fără
u 1
determinarea acestora prin calcul static

neliniar.
Notă: Forța orizontală capabilă a structurii

reprezintă forța corespunzătoare formării unui
număr suficient de articulații plastice care
corespunzătoare curgerii primului element
structural reprezintă forța orizontală
corespunzătoare apariției primei articulații
plastice prin atingerea capacității de
rezistență în primul element al structurii.
A.3. Caracterizarea seismică a condițiilor de teren A.3. Caracterizarea seismică a condițiilor de

(1) Pentru construcțiile încadrate clasa I de importanță-expunere și teren
pentru clădirile încadrate în clasa II de importanță-expunere care au
înălțimea totală supraterană mai mare de 45m se vor efectua studii
specifice pentru caracterizarea seismică a condițiilor de teren în (1) Se vor efectua studii specifice pentru
amplasament. Aceste studii trebuie să conțină: caracterizarea seismică a condițiilor de teren
(i) Profilul vitezei undelor de forfecare V și al undelor de
s în amplasament pentru:
a) construcțiile încadrate clasa I de
compresiune V , pentru toate stratele de teren de la suprafață până la
p
importanță-expunere;
roca de bază; simplificat și convențional, profilul poate fi determinat
pentru 30 metri adâncime; b) construcțiile încadrate în clasa II de
(ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea și tipul importanță-expunere având mai mult de 7500
terenului); de persoane în aria totală expusă.
(iii) Valoarea medie ponderată a vitezei undelor de forfecare pentru Aceste studii trebuie să conțină:
stratigrafia considerată, : (i) Profilul vitezei undelor de forfecare V și al
s
undelor de compresiune V , pentru toate

p
straturile de teren de la suprafață până la roca

de bază; simplificat și convențional, profilul
(A3.1)
poate fi determinat pentru 30 metri adâncime;
unde hi si Vs,i reprezintă grosimea și respectiv viteza undelor de
(ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea,
forfecare pentru stratul i.
densitatea și tipul terenului);
Mărimea se calculează pentru cel puțin 30 m de profil de teren. (iii) Valoarea medie ponderată a vitezei
undelor de forfecare pentru stratigrafia
considerată, :
(A3.1)
unde h și V reprezintă grosimea și respectiv
i s,i
viteza undelor de forfecare pentru stratul i.

Mărimea se calculează pentru cel puțin 30
m de profil de teren.
A.6. Accelerația seismică a terenului in România A.6. Accelerația seismică a terenului in
Se completează/corectează tabelul A.1. România
Tabelul A1. Valorile accelerației terenului pentru proiectare, a și
g
valorile perioadei de control (colț), T , pentru localitățile urbane din Tabelul A.1. Valorile accelerației terenului
C
România pentru proiectare, a și valorile perioadei de

g
23 Balș DOLJ 1,0 0,20g control (colț), T , pentru localitățile urbane
C
26 Basarabi CONSTANȚA 0,7 0,20g din România

93 Colibași ARGES 0,7 0,25g
Copșa 23 Balș OLT 1,0 0,20g
97 SIBIU 0,7 0,15g CONSTANȚA 0,7 0,20g
Mică 26 Murfatlar
126 Făurei BRĂILA 1,0 0,30g 93 Mioveni ARGES 0,7 0,3g
150 Horezu GORJ 0,7 0,20g Copșa
97 SIBIU 0,7 0,20g
172 Marghita BIHOR 0,7 0,15g Mică
173 Măcin TULCEA 0,1 0,25g 126 Făurei BRĂILA 1,0 0,35g
Piatra 150 Horezu VÂLCEA 0,7 0,20g
222 DOLJ 1,0 0,20g 172 Marghita BIHOR 0,7 0,20g
Olt
Târgu 173 Măcin TULCEA 1,0 0,25g
299 COVASNA 0,7 0,25g
Secuiesc Piatra
222 OLT 1,0 0,20g
Olt
Târgu
299 COVASNA 1,0 0,25g
Secuiesc
C.1. Generalități C.1. Generalități

(4) Calculul spațial permite o evaluare mai realistă a efectelor (4) Calculul spațial permite o evaluare mai
acțiunii seismice în comparație cu metodele de calcul plan. Prin realistă a efectelor acțiunii seismice în
integrarea ecuațiilor de mișcare pentru un set adecvat de comparație cu metodele de calcul plan. Prin
accelerograme, calculul dinamic spațial furnizează un volum mare integrarea ecuațiilor de mișcare pentru un set
de informații și necesită un efort substanțial pentru interpretarea și adecvat de accelerograme, calculul dinamic
utilizarea rezultatelor. Din acest motiv, în prezenta anexă se spațial furnizează un volum mare de
prezintă numai metoda pentru calculul răspunsurilor modale informații și necesită un efort substanțial
maxime utilizând spectrul de răspuns de proiectare asociat mișcării pentru interpretarea și utilizarea rezultatelor.
de translație a bazei de rezemare. Metoda de calcul cu spectre de Din acest motiv, în prezenta anexă se prezintă
răspuns poate fi descoperitoare dacă contribuțiile răspunsurilor numai metoda pentru calculul răspunsurilor
modale exprimate prin factori de participare a maselor modale modale maxime utilizând spectrul de răspuns
efective au valori sub 0,7. În acest caz, eforturile și deformațiile se de proiectare asociat mișcării de translație a
limitează inferior la valorile furnizate de calculul plan. bazei de rezemare. Metoda de calcul cu
spectre de răspuns poate fi descoperitoare
dacă contribuțiile răspunsurilor modale
exprimate prin factori de participare a maselor
modale efective au valori sub 0,7.
E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: limită de serviciu
(E.1) (2) Verificarea la deplasare se face pe baza
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS expresiei:
d deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic
re
(E.1)
sub încărcări seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia în deplasarea relativă de nivel cauzată de
considerare numai componenta deformației care produce acțiunea seismică asociată SLS
degradarea pereților înrămați, extrăgând partea datorată d deplasarea relativă de nivel determinată
re
deformației axiale a elementelor verticale în cazul în care prin calcul structural conform 4.5.3.2.
aceasta are o contribuție semnificativă la valoarea deformației sau 4.5.3.3. La calculul d se poate lua
re
totale. Pentru elementele structurale de beton armat, rigiditatea considerare numai componenta
la încovoiere utilizată pentru calculul valorii d se va determina
re deformației care produce degradarea
conform tabelului E.1. Pentru structuri realizate din alte pereților înrămați, extrăgând partea
materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale datorată deformației axiale a elementelor
rigidității elementelor structurale sunt date în capitolele verticale în cazul în care aceasta are o
relevante ale Codului. contribuție semnificativă la valoarea
ν factorul de reducere care ține seama de intervalul de recurență mai deformației totale. Pentru elementele
redus al acțiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS. structurale de beton armat, rigiditatea la
Valoarea factorului este: ν = 0,5. încovoiere utilizată pentru calculul
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi capitolele valorii d se
re stabilește conform
5..9) utilizat la determinarea fortei seismice de proiectare prevederilor din tabelul E.1. Pentru
valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor structuri realizate din alte materiale,
valori specifice componentelor nestructurale utilizate, prevederi referitoare la valorile de
determinate experimental, se recomanda utilizarea valorilor proiectare ale rigidității elementelor
date in tabelul E.2. structurale sunt date în capitolele
relevante ale P100-1.
ν factorul de reducere care ține seama de
intervalul de recurență mai redus al
acțiunii seismice asociat verificărilor
pentru SLS.
Valoarea factorului este: ν = 0,5.
q factorul de comportare utilizat la calculul
forței tăietoare de bază
valoarea admisibilă a deplasării relative
de nivel conform prevederilor din tabelul
E.2.
(4) În situația în care componentele nestructurale (inclusiv pereți limită de serviciu
nestructurali de zidărie și panouri de zidărie înrămate în cadre), prin (4) Pentru componente nestructurale care nu
natura lor, nu pot suporta deplasările recomandate în tabelul E.2 în intră în domeniul de aplicabilitate al
condițiile de la (1), valorile se vor stabili experimental. prevederilor din tabelul E.2., valorile se
determină prin programe de încercări
experimentale pe elemente la scară naturală
sau apropiată de aceasta.
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru limită de serviciu
structuri de beton Tabelul E.1 Valori de proiectare ale
modulelor de rigiditate pentru structuri de
Tipul de Natura legăturilor între beton
structură componentele nestructurale și Tipul de Natura legăturilor între
structura din beton armat structură componentele nestructurale
Componentele Componentele și structura din beton armat
nestructurale nestructurale nu Componente Componentele
contribuie la interacționează nestructurale nestructurale
rigiditatea de cu structura care care nu
ansamblu a contribuie contribuie
structurii semnificativ semnificativ la
Structuri de beton armat la rigiditatea rigiditatea de
Structuri EI
c g 0,5 E I
c g
de ansamblu ansamblu a
tip cadre a structurii structurii la
Structuri 0,5 E I
c g
la acțiuni acțiuni
cu pereți orizontale orizontale
E - Modulul de elasticitate al betonului
c
Structuri de beton armat
I - Momentul de inerție al secțiunii brute
g Structuri EIc g 0,5 E I
c g
(nefisurate) de beton tip cadre

Structuri 0,5 E I
c g
cu pereți
E - Modulul de elasticitate al betonului
c
I - Momentul de inerție al secțiunii

g
brute (nefisurate) de beton
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel limită de serviciu
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării
Tipul de Componente Componente Componente relative de nivel pentru Starea Limită de
componente nestructurale nestructurale nestructurale Serviciu
nestructurale din din care, prin Tipul clădirii, în funcție de natura
materiale materiale cu natura componentelor nestructurale:
fragile, capacitate prinderilor, nu a) Clădiri cu componente 0,005 h
atașate mare de interactioneaza nestructurale care pot avea
structurii deformare, cu structura degradări semnificative ca urmare
atașate sau fără a deformațiilor orizontale ale
structurii componente structurii
nestructurale b) Clădiri fără pereți nestructurali 0,01 h
Valoarea de compartimentare și închidere
admisă a c) Clădiri care nu sunt de tipul a) 0,0075 h
0,005 h 0,0075 h 0,01h
deplasării de sau b)
nivel h – înălțimea de nivel
h – înălțimea de nivel
Nota 1: Pentru clădirile cu pereți nestructurali
de zidărie valoarea admisibilă a deplasării
relative de nivel este 0,005 h. Se exclud din
această categorie clădirile la care pereții
nestructurali de zidărie sunt în contact direct
cu elementele structurale pe o singură latură și
sunt separați de restul elementelor structurale
adiacente prin rosturi suficient de mari pentru
a preveni contactul la incidența cutremurului
asociat SLS.
Nota 2: Pentru clădirile cu fațade cortină,
agățate de structură, și alte componente
nestructurale care, prin natura sistemului
constructiv propriu, inclusiv a prinderilor de
structură, pot urmări deformațiile orizontale
ale structurii fără a suferi degradări
semnificative, valoarea admisibilă a deplasării
relative de nivel este 0,0075h.
Nota 3: În interpretarea prevederilor din
tabelul E.2., prinderile sunt parte a
componentelor nestructurale.
E.2 Verificarea deformațiilor laterale la starea limită ultimă E.2 Verificarea deformațiilor laterale la starea
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: limită ultimă
(E.2) (2) Verificarea la deplasare se face pe baza
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismica asociată ULS expresiei:
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi capitolele (E.2)
5..9) deplasarea relativă de nivel cauzată de
d definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să permită
re acțiunea seismică asociată ULS
o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor q factorul de comportare utilizat la calculul
structurale de beton armat, utilizată pentru calculul valorii d , se
re forței tăietoare de bază
consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare d definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa
re
secțiunilor nefisurate, adică 0,5E I , cu excepția elementelor

c g datelor care să permită o evaluare mai
structurilor cu pereți, pentru care rigiditățile de proiectare se vor precisă, rigiditatea la încovoiere a
lua conform CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru structuri realizate din elementelor structurale de beton armat,
alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale utilizată pentru calculul valorii d , se
re
rigidității elementelor structurale sunt date în capitolele consideră egală cu jumătate din valoarea
relevante ale Codului. corespunzătoare secțiunilor nefisurate,
valoare admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor adică 0,5E I , cu excepția elementelor
c g
valori specifice componentelor nestructurale si modului de structurilor cu pereți de beton, pentru

prindere pe structură utilizat, determinate experimental, se care rigiditățile de proiectare se vor lua
recomanda utilizarea valorii de 0,025h (unde h este înălțimea conform CR 2-1-1.1. Pentru structuri
de nivel) realizate din alte materiale, prevederi
referitoare la valorile de proiectare ale
rigidității elementelor structurale sunt
date în capitolele relevante ale Codului.
valoarea admisibilă a deplasării relative
de nivel egală cu 0,025h (unde h este
înălțimea de nivel).
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton armat la starea E.3. Verificarea ductilității elementelor de
limită ultimă beton armat la starea limită ultimă
(3) În proiectarea de tip curent bazată pe calculul structural în (3) În proiectarea de tip curent bazată pe
domeniul elastic, verificarea se face cu relația: calculul structural în domeniul elastic,
(E.5) verificarea se face cu relația:
unde: (E.5)
este rotirea de bară (rotirea corzii), respectiv unghiul între unde:
tangentă și axul barei la extremitatea unde intervine curgerea este rotirea de bară (rotirea corzii),
produsă de acțiunea seismică asociată ULS respectiv unghiul între secantă și axul barei la
θ este rotirea corzii determinată prin calcul elastic sub acțiunile
e extremitatea unde intervine curgerea produsă
seismice de proiectare de acțiunea seismică asociată ULS
c este factorul de amplificare al deplasărilor θ în domeniul T < T ,
e 1 c θ este rotirea corzii determinată prin calcul
e
determinat cu relația (E.3) elastic sub acțiunile seismice de proiectare

valori admisibile ale rotirilor conform Tabelului E.3. c este factorul de amplificare al
deplasărilor θ în domeniul T < T , determinat
e 1 c
cu relația (E.3)
valori admisibile ale rotirilor conform
Tabelului E.3.
(4) Rotirea corzii se determină cu relația (Figura E.1): (4) Rotirea corzii se determină cu relația
(Figura E.1):
(E.6)
unde: (E.6)
L este distanța de la capătul elementului la punctul de inflexiune al
V unde:
deformatei L este distanța de la capătul considerat al
V
d este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune în raport cu

V elementului la punctul de inflexiune al
capătul elementului deformatei
d este deplasarea la nivelul punctului de
V
inflexiune măsurată în raport cu capătul

considerat al elementului
(5) Modul de aplicare a relației (E.6) pentru cazul pereților necuplați (5) Modul de aplicare a relației (E.6) pentru
este ilustrat în Figura E.1, b, iar în cazul pereților cuplați și al cazul pereților necuplați este ilustrat în Figura
pereților din structurile duale, în Figura E.1, c. E.1, b, iar în cazul pereților cuplați și al
În cazul stâlpilor, verificarea cu relația (E.6) este necesară, de regulă, pereților din structurile duale, în Figura E.1, c.
numai la bază, respectiv deasupra nivelului teoretic de încastrare al În cazul stâlpilor, verificarea cu relația (E.6)
stâlpilor. este necesară, de regulă, numai la baza
clădirii, respectiv deasupra nivelului teoretic
de încastrare al stâlpilor.
(6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru și al grinzilor de cuplare a (6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru și al
pereților, mărimile θ se pot aproxima prin raportul între deplasarea
e grinzilor de cuplare a pereților, mărimile θ see
relativă de nivel d și înălțimea nivelului h (Figura E.1):

r pot aproxima prin raportul între deplasarea
relativă de nivel d și înălțimea nivelului h:
r
(E.7)
(E.7)
Figura E.1. Figura E.1.
Anexa F Anexa F
F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor
structurilor multietajate
(10) Structurile cu cadre contravântuite sau cu
cadre duale pot fi considerate cu noduri fixe în
cazul în care sistemele de contravântuiri
verticale, pereții de forfecare sau pereții
structurali din beton armat reduc deplasările
orizontale cu cel puțin 80%.
Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor la bara disipativă scurtă Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor la bara
disipativă scurtă
F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu secțiune redusă F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu secțiune redusă
(1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secțiune redusă se obține prin (1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secțiune redusă
decuparea tălpilor în zona adiacentă stâlpului, pentru a dirija se obține prin decuparea tălpilor în zona
formarea articulației plastice în zona cu secțiune redusă a grinzii. adiacentă stâlpului, pentru a dirija formarea
Figura F7 prezintă o modalitate de prelucrare a tălpilor, unde valorile articulației plastice în zona cu secțiune redusă
a, b, c și R se determină astfel: a grinzii. Figura F7 prezintă o modalitate de
0.5b ≤ a ≤ 0.75b
bf bf
0.65d ≤ b ≤ 0.85d prelucrare a tălpilor, unde
0.1b ≤ c ≤ 0.25b
bf bf valorile a, b, c, d, b și R se determină astfel:
bf
unde: 0,5 b ≤ a ≤ 0,75 b

bf bf
a este distanța de la fața stâlpului la zona redusă 0,65d ≤ b ≤ 0,85 d

b este lungimea zonei reduse 0,1 b ≤ c ≤ 0,25 b
bf bf
c este reducerea maximă a tălpii grinzii unde:

R este raza de tăiere a este distanța de la fața stâlpului la zona
redusă
b este lungimea zonei reduse
c este reducerea maximă a tălpii grinzii
d este înălțimea secțiunii grinzii
b este lățimea tălpii nereduse a secțiunii
bf
grinzii
R este raza de tăiere

Prevederi de Completare Si Modificare A Reglementării Tehnice p100

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prevederi de Completare Si Modificare A Reglementării Tehnice p100

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREVEDERI DE COMPLETARE SI MODIFICARE A REGLEMENTĂRII TEHNICE P100-1/2013

Variantă existentă: P100-1/2013 Varianta modificată:

elastic al accelerațiilor absolute. astfel:

spectrul normalizat de răspuns elastic al

importanță și expunere la cutremur

mișcării terenului, în m/s și β (T) este spectrul normalizat de răspuns

elastic al accelerațiilor absolute pentru componenta verticală a mișcării (3.8)

pentru componenta verticală a mișcării

normalizat de răspuns elastic al

factorul de importanță și expunere la

4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe

infrastructurii trebuie considerată în calcul.

4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural

4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural

fiecare direcție orizontală principală

nivelul i în jurul axei sale verticale

nivelul i conform relației (4.1)

orizontală aplicată la nivelul i

forța tăietoare de bază, F , calculată b

conform 4.5.3.2.2., eforturile și

Notă: Amplificarea eforturilor și

utilizând forma neamplificată a S (T) d

și λ este determinat conform 4.5.3.2.2.

5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

proiecta pentru clasa de ductilitate

permisă proiectarea sistemelor structurale

calcul static neliniar, aceasta se va

determinarea acestora prin calcul static

calcul: zonelor critice se stabilesc în funcție de

Notă: Dacă forțele tăietoare V și V

au semne opuse, în calculul

raportului ζ semnul minus se atribuie

înclinate de dispunere a armăturii înclinate

5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale

cerința conform 5.2.3.3.2. dacă rotirea capabilă a barei în domeniul

limita superior la valoarea de 0,70, cu

conform 5.2.3.3.2. dacă rotirea capabilă a barei în domeniul

limita superior la valoarea de 0,70, cu

cele determinate conform SR EN 1992-1-1. fața elementului în care se realizează

5.10. Proiectarea planșeelor de beton 5.10. Proiectarea planșeelor de beton

(b) Prevederea unei armături de conectare,

conform prevederilor acestui standard.

raportul dintre limita de curgere reală, f și limita de curgere

nominală, f ,. Factorul de suprarezistență poate fi determinat după cum

urmează: dintre limita de curgere reală, f ,și limita y,max

1,30 pentru S275; γ = 1,25 pentru S355.

determinat din expresia γ = f / f . ov y,max y fi considerate cele indicate în tabelul 6.2.

suprarezistență poate fi determinat din

(c) În cazul în care se fac măsurători ale

6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele

6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele

oțelului KV Marca Factorul de

6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de

parte din această categorie.

raportului  / prezentate în tabelul 6.3.

(biografic). calcul static neliniar aceasta se va

6.3. fără determinarea acestora prin calcul

distanța dintre articulațiile plastice ce se

seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu Ω .T N , M , V se obțin din combinațiile

seismice de proiectare, unde acțiunea

seismice de proiectare, unde acțiunea

6.8.2. Calculul barelor disipative 6.8.2. Calculul barelor disipative

mai sus, pentru barele disipative intermediare. scurte;