LUCRARE DE LICENȚĂ

3. PARTEA PERSONALĂ

ABSOLVENT 74
 LUCRARE DE LICENȚĂ

CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE LA O STRUCTURĂ

ÎN CADRE PRIN MAI MULTE METODE

La partea personală se va realiza comparativ calculul forței seismice cu ajutorul metodei de

calcul modal cu spectre de raspuns,respectiv calculul forței seismice cu ajutorul metodei forţelor
seismice statice echivalente.Această comparație va fii realizată utilizând programul de calcul
automat Etabs 2015,de unde se vor extrage datele necesare pentru a se realiza această
comparație.

ACŢIUNEA SEISMICĂ

Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare

Pentru proiectarea construcţiilor noi la acţiunea seismică, teritoriul României este împărţit în
zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi
constant. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod este un nivel minim pentru
proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei seismice

orizontale a terenului, ag determinată pentru un interval mediu de recurenţă (IMR) de referinţă,

valoare numită în continuare “acceleraţia terenului pentru proiectare”.

Mărimea ag astfel definită este valoarea caracteristică a acceleraţiei seismice orizontale a terenului

pentru determinarea valorii caracteristice a acţiunii seismice, AEk.

Convenţional, în prezentul cod, valoarea de proiectare a acţiunii seismice AEd este egală cu

valoarea caracteristică a acţiunii seismice AEk înmulţită cu factorul de importanţă şi expunere a

construcţiei γI,e:
A ED=γl ,e ∙ A Ek

ABSOLVENT 75
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag sunt indicate în Figura 3.1 şi Tabelul A1.

Valorile ag corespund unui interval mediu de recurenţă IMR=225 ani (probabilitate de depăşire
de 20% în 50 de ani). Mărirea nivelului de hazard seismic faţă de versiunea anterioara a codului
este justificată de următoarele considerente:mărirea nivelului de siguranţă al utilizatorilor
clădirilor şi a valorilor adăpostite,reducerea pierderilor seismice aşteptate pe durata de viaţă
proiectată a clădirilor procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic.
În prezentul cod, mişcarea seismică într-un punct pe suprafaţa terenului este reprezentată prin
spectre de răspuns elastic pentru acceleraţii absolute.
Acţiunea seismică orizontală pentru proiectarea clădirilor este descrisă prin doua
componente ortogonale ale mişcării seismice considerate independente între ele; în proiectare,
spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute se consideră acelaşi pentru cele 2
componente.
Spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componentele orizontale ale
2
mişcării terenului în amplasament, Se(T) (în m/s ), este definit astfel:

Se ( T ) = ag β (T)

ABSOLVENT 76
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Spectrele normalizate de răspuns elastic ale acceleraţiilor absolute pentru componentele

orizontale ale mişcării terenului, β(T), pentru valoarea convenţională a fracţiunii din amortizarea

critică ξ=0,05 şi în funcţie de perioadele de control (colţ) TB, TC şi TD sunt date de următoarele
relaţii:
( β 0 −1)
0 ≤ T ≤T B β (T )=1+ T
TB
T B <T ≤ T C β (T )=β 0
TC
T C < T ≤T D β (T )=β 0
T
TC TD
T D <T ≤5 s β (T )=β 0
T2
unde:
T- perioada de vibraţie a unui sistem cu un grad de libertate dinamică şi cu răspuns elastic

β0- factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de către un sistem

cu un grad de libertate dinamică, a cărui valoare este β0 =2,5;

TB şi TC -sunt limitele domeniului de perioade în care acceleraţia spectrală are valorile maxime şi
este modelată simplificat printr-un palier de valoare constantă.

Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în

spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). TC se exprimă în secunde.

Perioada de control (colţ) TB este exprimată simplificat în funcţie de TC astfel: TB = 0,2TC.

Perioada de control (colţ) TD a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de viteze relative şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de
deplasări relative (vezi Anexa A).

Valorile perioadelor de control (colţ), TB, TC şi TD sunt indicate mai jos

ABSOLVENT 77
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Tabelul 3.1 Perioadele de control (colţ) TB, TC , TD ale spectrului de răspuns pentru componentele
orizontale ale mişcării seismice

TC 0,70s 1,00s 1,60s

TB 0,14s 0,20s 0,32s
TD 3,00s 3,00s 2,00s
Valorile TB si TC sunt aceleaşi pentru spectrele de răspuns elastic şi pentru spectrele
normalizate de răspuns elastic.

Condiţiile locale de teren sunt descrise simplificat prin valorile perioadei de control (colţ) TC
a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizează sintetic
compoziţia de frecvenţe a mişcărilor seismice.
În condiţiile seismice şi de teren din România, pe baza datelor instrumentale existente,

zonarea pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioadă de control (colţ), TC, a spectrului
de răspuns este prezentată în Figura 3.2.

ABSOLVENT 78
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Spectrele normalizate de răspuns elastic ale acceleraţiilor absolute pentru fracţiunea din
amortizarea critică ξ=5% în condiţiile seismice şi de teren din România, β(T) sunt reprezentate în

Figura 3.3 pe baza valorilor TB, TC şi TD din Tabelul 3.1.

ABSOLVENT 79
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Spectrul de răspuns elastic al deplasărilor relative pentru componentele orizontale ale mişcării

terenului, SDe(T) (in metri), se obţine prin transformarea directă a spectrului de răspuns elastic

pentru acceleraţii absolute, Se(T) cu următoarea relaţie:

2
T
S De ( T ) =S e (T ) [ ]
2π
Acţiunea seismică verticală pentru proiectarea clădirilor este reprezentată prin spectrul de
răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componenta verticală a mişcării terenului în
2
amplasament Sve (în m/s ) dat de următoarea relaţie:

Sve ( T ) = avg β v (T) .

unde avg este valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a mişcării terenului, în
2
m/s şi βv(T) este spectrul normalizat de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru
componenta verticală a mişcării terenului.

Valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a mişcării terenului avg se

evaluează ca fiind: avg = 0,7 ag

 Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns

În metoda de calcul modal, acţiunea seismică se evaluează pe baza spectrelor de răspuns

corespunzătoare mişcărilor de translaţie unidirecţionale ale terenului descrise prin
accelerograme.
Acţiunea seismică orizontală este descrisă prin două componente orizontale evaluate pe
baza aceluiaşi spectru de răspuns de proiectare. Componenta verticală a acţiunii seismice este
caracterizată prin spectrul de răspuns vertical.
Această metodă de calcul se aplică clădirilor care nu îndeplinesc condiţiile specificate
pentru utilizarea metodei simplificate cu forţe laterale static echivalente. Pentru construcţiile care
satisfac criteriile de regularitate în plan şi criteriile de uniformitate verticală, calculul se poate
realiza utilizând doua modele structurale plane corespunzătoare direcţiilor principale orizontale
ortogonale.

ABSOLVENT 80
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Clădirile care nu satisfac criteriile de mai sus se vor calcula cu modele spaţiale.
La utilizarea unui model spaţial, acţiunea seismică se va aplica pe direcţiile orizontale
relevante şi pe direcţiile principale ortogonale. Pentru clădirile cu elemente de rezistenţă
amplasate pe două direcţii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca direcţii relevante. În
general, direcţiile principale corespund direcţiei forţei tăietoare de bază asociată modului
fundamental de vibraţie de translaţie şi normalei pe această direcţie.
Structurile cu comportare liniară sunt caracterizate de modurile proprii de vibraţie (perioade
proprii, forme proprii de vibraţie, mase modale efective, factori de participare a maselor modale
efective). Acestea se determină prin metode de calcul dinamic, utilizând caracteristicile dinamice
inerţiale şi de deformabilitate ale sistemelor structurale rezistente la acţiunea seismică.
În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă la răspunsul seismic
total.
Condiţia de mai sus este îndeplinită dacă:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel puţin
90% din masa totală a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masă modală efectivă mai mare
de 5% din masa totală.
Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propiu
de vibraţie k este:
F b ,k =γ l. e sd (T k ) mk

mk -masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k şi se determină cu

relaţia:

Unde:
mi -masa de nivel

Tk -perioada proprie în modul propriu de vibraţie k

ABSOLVENT 81
 LUCRARE DE LICENȚĂ

si,k -componenta vectorului propriu în modul de vibraţie k pe direcţia gradului de

libertate dinamică de translaţie la nivelul i
Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direcţiie principală şi toate modurile de
vibraţie) este egală cu masa structurii.
r- numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate
n-numărul de niveluri deasupra secţiunii de încastrare considerată pentru suprastructură
Tr - perioada proprie de vibraţie a ultimului mod de vibraţie considerat r

 Metoda forţelor seismice statice echivalente

Această metodă se poate aplica la construc ţiile care pot fi calculate prin considerarea a dou ă
modele plane pe direcţii ortogonale şi al căror răspuns seismic total nu este influenţat
semnificativ de modurile proprii superioare de vibraţie. În acest caz, modul propriu fundamental
de translaţie are contribuţia predominantă în răspunsul seismic total.

Cerinţele de mai sus sunt considerate satisfăcute pentru clădirile la care:

a) Perioadele fundamentale corespunzătoare direcţiilor orizontale principale sunt mai mici decât
valoarea T ≤ 1,5s;
b) Sunt satisfăcute criteriile de regularitate pe verticală ;
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare direcţie
orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină după cum urmează:
F b=γ I ,e S d (T 1) mλ
Unde:
Sd (T1 ) -ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei
fundamentale T1;
T1 -perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul care conţine
direcţia orizontală considerate;

m - masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel mi conform notaţiilor din Anexa C

γI,e -factorul de importanţă al construcţiei

ABSOLVENT 82
 LUCRARE DE LICENȚĂ

λ -factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acestuia, ale cărui valori sunt;
λ= 0,85 dacă T1 ≤ TC şi clădirea are mai mult de două niveluri şi

λ= 1,0 în celelalte situaţii.

Perioada proprie fundamentală T1 se determină pe baza unor metode de calcul dinamic
structural.
Perioada fundamentală poate fi estimată aproximativ cu formulele simplificate specificate
pentru diferite categorii de structuri din anexa B.
Modelele plane considera aceeasi poziţie pentru centrele de rigiditate si centrele maselor la
fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiune produse de pozitiile diferite ale acestora,
precum si efectul unor excentricitati accidentale, calculul pe modelul plan trebuie corectat prin
determinarea fortelor seismice de nivel suplimentare care revin subsistemelor plane care
alcatuiesc modelul.

Comparare rezultatelor celor două metode ce calcul a acțiunii seismice

Diagramă de moment încovoietor pe ansamblul clădirii

ABSOLVENT 83
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Diagramă de forță taietoare pe ansamblul clădirii

Diagramă de moment încovoietor pe axa 1

ABSOLVENT 84
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Diagramă de forță axială pe axa 1

Diagramă de moment încovoietor pe axa E

ABSOLVENT 85
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Diagramă de forță axială pe axa E

ABSOLVENT 86
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Tabel 3.1 Valori ale încărcarii seismice de la baza structurii

 Utilizând metoda forţelor seismice statice echivalente se obține o forță pe direcția X cu 0,5%
(9,7 kN )mai mult decat utilizând metoda de calcul modal cu spectre de raspuns.
 Utilizând metoda forţelor seismice statice echivalente se obține o forță pe direcția Y cu 0,2%
(3,3 kN) mai mult decat utilizând metoda de calcul modal cu spectre de raspuns.
 Utilizând metoda forţelor seismice statice echivalente se obține un moment încovoietor
pe direcția X cu 2,5% ( 571,9 kN*m) mai mult decat utilizând metoda de calcul modal
cu spectre de raspuns.
.

Tabel 3.2 Valori ale deplasărilor de nivel obținute din metoda forţelor seismice statice
echivalente

Diagrama deplasărilor de nivel obținute din metoda forţelor seismice statice echivalente

ABSOLVENT 87
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Tabel 3.3 Valori ale deplasărilor de nivel obținute din metoda de calcul modal cu spectre de
raspuns

ABSOLVENT 88
 LUCRARE DE LICENȚĂ

Diagrama deplasărilor de nivel obținute din metoda de calcul modal cu spectre de raspuns

 Se observă că deplasarea pe direcția X este aceeasi la primele doua niveluri prin ambele
metode de calcul.

ABSOLVENT 89
 LUCRARE DE LICENȚĂ

 Începând de la etajul trei apar diferențe de deplasări pe direcția X si anume:

-la etajul trei prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu (0,1 mm)
mai mult deplasarea pe direcția X față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul patru prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,3 mm mai
mult deplasarea pe direcția X față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul cinci prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,4 mm mai
mult deplasarea pe direcția X față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
 Se observă că deplasarea pe direcția Y este aceeasi la primul nivel prin ambele metode
de calcul.
 Începând de la etajul unu apar diferențe de deplasări pe direcția X si anume:
-la etajul unu prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,1 mm mai
mult deplasarea pe direcția Y față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul doi prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,1 mm mai
mult deplasarea pe direcția Y față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul trei prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,2 mm mai
mult deplasarea pe direcția Y față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul patru prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,4 mm
mai mult deplasarea pe direcția Y față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns
-la etajul cinci prin metoda forţelor seismice statice echivalente s-a obținut cu 0,6 mm
mai mult deplasarea pe direcția Y față de metoda de calcul modal cu spectre de raspuns

Datorită faptului că structura este regulată în plan se poate folosi atât metoda de calcul modal
cu spectre de raspuns cât și metoda forţelor seismice statice echivalente,făra a avea diferențe de
reultate semnificative între cele două metode.

ABSOLVENT 90
 LUCRARE DE LICENȚĂ

4. BIBLIOGRAFIE

*SR EN 1991-1/2004:”Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale-

greutăți specifice,greutăți proprii,încărcări utile pentru clădiri”;
* SR EN 1992-1-1 Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton;
*CR0/2012:”Cod de proiectare.Bazele proiectarii structurilor în construcții”;
*CR 1-1-3/2012-Încărcari date din zăpadă;
*SR EN 1991-1/2004-Reguli generale și reguli pentru clădiri;
*NE 012/1999:Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton;
*P100/1-2013:Normativ privind protecția antiseisimică a construcțiilor;
*NP 112/2013:Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directe.

ABSOLVENT 91