Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INGINERIEăSEISMIC
SEMINAR
(dupa P100-2013)
Inginerie Seismică Laborator -2-
1. Calculul structurilorălaăacţiuneaăseismic
1.1. Introducere
1.2. Acţiuneaăseismic
Se(T ) a g (T )
unde:
a g – acceleraţia de vârf a terenului;
(T ) – spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute
Spectrele normalizate de răspuns elastic pentru componentele
orizontale ale acceleraţiei terenului pentru fracţiunea din amortizarea critică
0 1
egală cu 0.05 sunt date de relaţiile:
0 T TB (T ) 1 T
TB
TB T TC (T ) 0
TC T TD (T ) 0
TC
TC TD
T
TD T 5s (T ) 0
T2
2. Conformareaăseismic a structurii
Simplitatea structurii
- presupune existenţa unui sistem structural continuu şi suficient de puternic
care să asigure un traseu clar, cât mai direct şi neîntrerupt al forţelor
seismice până la terenul de fundare; forțele seismice sunt preluate de planșee
(diafragme orizontale) și transmise structurii verticale, iar de la acestea sunt
transferate la fundații și teren,
- nu trebuie să existe discontinuităţi în traseul forţelor seismice (exemplu: un
gol mare în planşeu sau lipsa armăturilor de colectare a forţelor de inerţie,
pentru a le transmite structurii verticale).
Un exemplu de conformare structurală nerecomandată îl constituie
rezemarea stâlpilor pe rigle.
Inginerie Seismică Laborator -9-
Redundanța structurală
Structura unei clădiri trebuie înzestrată cu o redundanță adecvată. Prin
redundanţă se asigură faptul că:
- cedarea unui singur element sau a unei singure legături structurale
nu expune structura la pierderea stabilității,
- se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice
care să permită exploatarea rezervelor de rezistenţă ale structurii şi o disipare
avantajoasă a energiei seismice.
Exemplu: o structură etajată din beton armat nu prezintă redundanţă dacă
lungimile de înnădire ale armăturilor din stâlpi și grinzi sunt insuficiente sau
dacă nodurile sunt slabe.
Geometria structurii
Proiectarea seismică trebuie să urmărească realizarea unei structuri cât
mai regulate, distriubuite cât mai uniform în plan, astfel ca forţele de inerţie
aferente maselor distribuite în clădire să fie transmise direct şi pe un drum
cât mai scurt către fundaţii.
În cazul în care este necesară o formă în plan care nu este uniformă
structura poate fi împărţită prin intermediul unor rosturi seismice în unităţi
independente din punct de vedere structural.
Inginerie Seismică Laborator - 10 -
Fundaţii adecvate
Alcătuirea fundaţiei şi a legăturii acesteia cu suprastructura trebuie să
asigure condiţia ca întreaga clădire să fie supusă unei acţiuni seismice cât
mai uniforme.
În cazul în care structura este alcătuită din pereţi structurali cu
rigidităţi şi capacităţi de rezistenţe diferite se recomandă fundaţii de tip cutie
rigidă sau de tip radier cu grosime mare, plin sau casetat. În cazul adoptării
unor elemente de fundare individuale (directe sau la adâncime prin piloţi) se
recomandă utilizarea unei plăci de fundație sau dispunerea unor grinzi de
legătură între aceste elemente pe ambele direcţii.
Inginerie Seismică Laborator - 14 -
3. Condiţiiăreferitoareălaămaseleăconstrucţiilor
4. Elementeăstructuraleăprincipaleăşiăsecundareăînăpreluareaăforţeloră
seismice
6. Condiţiiăpentruăalc tuireaăplanşeelor
6.1 Generalit ţi.
6.3. M suriăspecificeăînăplanşeeleăcuăgoluriămari
7. Claseădeăimportanţ ăşiădeăexpunereălaăcutremurăşiăfactori de
importanţ
8. Calculul structurilorălaăacţiuneaăseismic
8.1. Metode de calcul elastic
Fb I ,e Sd (T1 ) m
I,e–
factorul de importanţă şi expunere la cutremur;
Sd(T1) – ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1;
T1 – perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine
direcţia orizontală considerată;
m – masa totală a clădirii calculată ca sumă a maselor de nivel mi;
– factor de corecţie care ţine seamna de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acesteia şi are următoarele
1 - în celelalte situaţii.
Exemplu de calcul
Se cere să se determine valoarea forţei tăietoare de bază pentru o
structură în cadre din beton armat, având regimul de înălţime P+7E
amplasată în municipiul Oradea. Se cunosc:
- clasa de importanţă a clădirii III
- greutatea totală a clădirii G 15000kN
- valoarea factorului de comportate q 5
Fb I Sd (T1 ) m
I 1.0 - pentru clasa de importanţă III
T1 Ct H 3 4
H 23.0m
Ct 0.075 - pentru beton armat
m 1529.05
G 15000
g 9.81
TB 0.14s şi TD 3 s pentru TC 0.7 s
(T )
T1 TB Sd (T1 ) a g 0.2 a g
q
a g 0.15 g pentru Oradea a g 0.15 9.81 1.4715 m s 2
i 1
j
mi z i
Fi Fb
m zj
n
i 1
j
Fbk I ,e Sd (Tk ) mk
mi s i , k
n
2
mk i n1
mi si2,k
i 1
9. Combinareaăacţiuniiăseismiceăcuăalteătipuriădeăacţiuni
j 1 i 1
variabile.
Tipul acţiunii 2 ,i
Acţiunea din vânt şi din variaţia de temperatură 0
Acţiunea din zăpadă şi acţiunea datorită exploatării 0.4
Încărcări din depozite 0.8
Inginerie Seismică Laborator - 28 -
Condiţiaădeărezistenţ
Condiţia de rezistenţă implică verificarea elementelor structurale la
eforturile de calcul determinate din combinaţia de încărcări
corespunzătoarea acţiunii seismice. Relaţia de verificare are următoarea
formă generală:
Ed Rd
Ptot dr
0.10
Vtot h
d rULS c q d re d rULS
,a
Condiţiiădeăductilitateălocal ăşiăglobal
Rezistenţaăfundaţiilor
Reacţiunile în fundaţii determinate pe baza forţelor seismice de
proiectare sunt mai mici decât cele care vor apărea în cazul unui cutremur
datorită faptului ca au fost determinate pe baza spectrului de proiectare.
Astfel dimensionarea fundaţiilor şi a legăturilor elementelor structurale cu
fundaţiile trebuie realizată pe baza unor eforturi obţinute pe principiul
proiectării bazate pe capacitate în ipoteza formării unui mecanism plastic în
suprastructură.
Rosturi seismice
La proiectarea unei structuri aceasta se consideră independentă faţă de
clădirile învecinate. Ciocnirea a două clădiri învecinate poate determina
avarierea gravă a acestora. De aceea este necesară asigurarea unui rost
seismic între clădirile învecinate sau între corpurile independente ale
aceleiaşi clădiri. Probabilitatea ciocnirii a două clădiri alăturate şi efectele
acestuia sunt maxime atunci când structurile au caracteristici dinamice
diferite (masă, rigiditate, înălţime), deoarece în acest caz oscilaţiile sunt
diferite şi pot fi defazate.
Conform P100-1 (2013) în cazul clădirilor care:
d rSLS q d re d raSLS