603 C.Z:«H.

S41: 86**1

REPU9UCA SOCIAUJTA STANDARD DE STAT

ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 10903/^.79!
O MASURI DE PROTECTIE CONTRA IXCENTHILOII
CONSILIUL NATIONAL InlocuiUfte : -
EieNTBO STIINTA
51 TEHNOLOGIE DETERMINAREA SARCINII TERMICE
INSTI'lVTUL ROMAN IN CONSTRUCJII Clasiflcarea altamimcrlca
DE
G 87
STANDARDIZARE

Fire potection Mesures de protection contre I'incendle Meponnaaiga. .M>oneOilo>KipHHe

DETERMINATION OF FIRE BATIMENTS - DETERMINATION OnPEJIEWliHWi^TBP«ItMScKOa
LOAD IN BUILDINGS DE LA CHARGE CALORIFIQUE HAHPVSKH B CTPOHTEJ&CTBE

1 GBNEEALir^^I

1.1 Prezentul standard se refera la modal de evaluare a sarcinii terntoe, a densit&tii sarcinii
termice si a cantita^ii de c&ldura care se apreciaza ca va acfiona asupra elementelor de structura ale
xtnei construct*! o caz de incendiu, o funetie de care, prin prescrip^i specifice, se stabilese masufile
de prevenire si stingere a ocendiilor o construe^.
1.2 Sarcina termica reprezinta cantitatea de c&ldura pe care o poate degaja prin combustie
completa totalitatca materialelor combustibile, fixe si mobile, existent* In spa^iul afectat de
incendiu.
1.3 Densitatea sarcinii termice se determine prin raportarea sarcinii termice la suprafaca
secthmii orizontale a spa$iului. afectat de incendiu si reprezinta un parametrn principal de
determinare a pericolului de'incendiu.
1.4 Valoarea cantitiyii de caldura care se apreeiaza ca va ac^iona asupra elementelor de
structural ale unei.constructii in caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de rezistenft la
foe ce trebuie sS o aib&'elementele de structura respective.
Aceasta valoare se va determina t inind seama de factorii care pot influenza combustia
materialelor, cum sot:
— cap&citatea de ardere a materialelor In func^ie de natura, starea fizica, gradul de
divizare, amplasare etc.;
— influenza dimensiunilor geometrice o plan ale spa^Mui afectat; —
condijiile de ventilare si disipare a caldurii ce.se degaja;
— poBibilita^ile de dezvoltare pe veticals a in cendiului et<s.
1.5 In aneza B la prezentul standard se dan trei exemple de calcnl pentru determinarea
sarcinii termice, a densitafii sarcinii termice si a cantita^ii de caldura care se apreciaza ca va
ac^iona -asupra elementelor de structura ale constructiilor.
1.6 Prevederile pet. 3 se aplica experimental poa la 1981.01.01.

2 EVALUAREA SARCINTI TERMICE SI A DENSITATII SARCLia

TERMICE

2.1 Sarcina termica (SQ) se determina cu relafia:

SQ = tj Q,M( InMJ (1)

in care
"Q, puterea calorifica inferioara a unui material, in MJ/kg (pentru gaze, in MJ/mJ,); Mi
masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare, in
kg. (pentru gaze, in m5,);
n numarul materialelor de acelasi fel aflate in spatiul luat o considerare.
2.1.1 Spatiul luat o considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un com-
patiment de incendiu al unei construe^ (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
uupa caz, o parte a acestuia (o incapere sau un grup de ocaperi, o hala sau o zona a acesteia,
unul sau mai multe'niveluri etc.). /
2.1.2 Puterea calorifica inferioara (Qt) se determina conform STAS 8790-71. Valorile puterii •
calorifice pentru materiale uzuale sint indicate in anexa A.

AprotMt de :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data intrarii in vigoare :
Elaborat initial in ]976
Str. Roma nr. 32—34 BUCURE$TI 1979 10-01
Telex 113.12 CNST R
STAS 10803/2-79 604

2.1.3 Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste luod iu considerare cantitatea
maxima a materialelor care an aproximativ aceeasi putere calorifica inferioara si care se pot af
la la un moment dat o spatiul respectiv.
Se vor lua in considerare"toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sint in
interiorul cladirii sau care intra in componenta elementelor de constructii, ostalatii, utilaje
tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din componenta pardoseb'lor, timplariei,
finisajelor (exceptind zugravelile si vopsitoriile), izola^iilor, rafturilor, conteinerelor. paletelor,
ambalajelor etc.
Nu se iau o considerare materialele combustibile aflate intr-o stare in care aprinderea
lor nu este posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.).
2.2 Densitatca sarcinii ermice (q,) se determina cu rela^ia :

q, = —2. m' M J/m» (2)

in care :
SQ conform pet. 2.1, o MJ;
A, suma ariilor pardoselilor incaperilcr ce alcatuiesc spa^iul luat in considerare (definit
conform pet. 2.1.1), o mJ.

3 EVALUAREA CANTITATII DE ClLDURl SI A DENSITlTII CANTITATII

DE CALDDRA CARE SE APRECIAZA CA VA ACTIONA ASUPRA ELEMENTELOR DE
CONSTRUCTII !N CAZ DE INCENDIU '

3.1 Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va act'ona asupra elementelor de construct

(SA), se determina cu relajia:

3A=ep £ mQ, Jf{ o MJ (3J

(-1
o care
coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor geometrice ale spatiului
luat in considerare. Valorile acestui coeficient sint conform pet. 3.1.1;
p coeficient prin care se tine seama de numarul do niveluri si de conditiile de vcntilare
si disipare a caldurii. Valorile acestui coeficient sint conform pet. 3.1.2;
m coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor, in condi^ii
de incendiu. Valorile acestui coeficient sint conform pet. 3.1.3 :
Q, conform pet. 2.1.2
M\ masa materialelor combustibile de acelasi fel, inMJ, determinate conform pet. 2.1.3
far a.a lua in considerare:
— pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv;
— gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul utilajelor
tehnologice fixe' sau al conductelor, care nu pot fi avariate oainte sau
in caz de incendiu;
— lichidele din conduct* si recipient! ficsi, de maYimnm i m3;
— carbunele sau cocsul depozitat ternporar o buncare de beton sau zidarie.
3.1.1 Valorile coeficientului o

Tacelui 1

Aria construlta a spajiului luat Latua mica (I) a tpatulul luat In considerare. In m
In considerare (.4C) / < 20 20< / < 40 40 < ■ < 60
m« l > 60
e. (lniormaUv)
«1000 1.0
1001...3000 1.1 1,1 1.2" 1,5

3001...5000 1.2 1,2 1.4' 1,5

5001...7000 1,2 1.2 1,5 2,0

7001.. . 9000 1,2 1,4(1.5) 1,7 2,2
9001...30000 1.2 1.5(1.3) 2,0(1.7) 2.4
> 30001 1.2 1,5(1,3) .2.0(1,7) 2.6

OBSERVAT1I:
1 Valorile din parantexe se a plica la construe\n cu un sin'gur nlvel suprateran ;
2 Valoile coeldentulul c din tab el akit date pentru compartimente de Incendiu careau accese
din exteior pe ambelo Utui lungl. Pentru celelalte compartimente, coelctentul c se ia din
Ubetnl 1, eoreapmuator lu&glmii latuit mid si pentru o supraeta ce se lnscrie atr-un inter¬ val
unedlat supeior cdul real.
 605 STAB. 10P03p-71«

3.1.2 Valorile coeficientului j>

Tabelul 2

Numlr de nlvetori suprateaoe

A.* Subsol
3...5 >5
p (Informatlv)

<0.04 1.4 1.2 1.3 1.5 1.8

0,04...0.08 1.2 1.1 1.3 1,5

■ 0,08 0,6 0,8 1,3

* Semnincafta slmbolurilor :

A, aria traumata a sectiunii goiurllor care aparfin de spajlul luat in consMerare. prin care caldura poate f
evacuata m exterior.
Ac aria construlta a spatiului luat In considerare.

3.1.2.1 La determinarca ariei A, Re iau in considerare :

— de8chiderile special annnajate, conform prescriptiilor tehnice in vigoare, pentru
evacuarea gazelor fierbinti din construct;
-r ferestrele sau golurile permanent libere, situate in treimea superioara a pnre^ilor sau
pe acoperiB, pre cum si golurile amplasate in acelasi fel, daca sint inchise cu elemente care
Rpargindu-se sau topindu-se, la temperaturi de poa la 250°C, lasa libara sectiunea de trecere a
gazelor.
Nu se iau in considerare ferestrele cu dout roduri de ceeevele si golurle ochise cu
sticla armata sau placi (blocuri) de sticla. \
3.1.2.2 Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor A, variaza de la un nivel
la altul, in relavia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie,, determinate ca rela^ia:

I'm.* ■

in care N este numarul de niveluri.

3.1.3 Valorile coeficientului m

Tabelul 3

Nr: Denumirea si starea materialelor

crt. (informatlv)

Kitroceltiioza, camfor si alte mateiale cu Intensitate mare de ardere

Hitle In stare llbera, talas, igle din lemn, cu groslmea maxima de 1 cm 1,3
Gaze llcheflate si llchlde combustibile Incalslte la temperatue lor de lerbere 1.3
Deseurl de.spuma din material plastic sau de burete de cauciuc 1/3
Lemn rotund si ecarisat. cu groslmea de 10.. .20 cm 0,75
Tesiturl de Una, bumbac si fibre slntetlce. In balotitri 0.75
Pale si fin o stive cu tnaltlmea peste 3 m 0,75
Hirtle in role de peste 50 kg sau coale balotate. In pozlUe verticals ; c&rU si dosare in raf- 0,75
turl
L'ir.hide cu punct de inflamabtlitate mai mare de 100°C, care nu sint incalzlte In exploa- 0,75
tarea normala la temperatui mai marl de 50°C .
10 Llchlde cu punct de Innamahllltate mai mare de 55°C In butoaie, redplente mobile, in¬ 0,75
chise etans
11 Hitle In role de peste 50 kg In pbzltie orlzontala, cart! si acte stlvulte strlni 0,50
12 Humegus 0,50
13 f.emn rotund si ecarisat en groslmea de peste 20 cm 0,50
14 Chcp'stea sau placi din iemn, In stive stratlflcate deris 0,50
15 iiumhac brut baiotat 0,50
16 Cercale si scmintc in sacl 0,50
17 Llchidc combustibile. In conducte si recipientt lcsl tnchlsl 0.50
18 C.ereale si seminfe in vrac sail In ambalaje incombustlbtle 0.30
It Zanar in vrac sau In saci 0.30
20 Alte materiale -combustibile 1,00

OBSERVATIE ; — In cazul in care, in spa(iul luat in considerare, felul sau starea materialelor variaza In
tlmp, pentru coeficientul m se alege valoarea maxima corespunzatoare sttuatlet celei mai
defavorablle.
STAS 10903/2-79 606

3.2 Densitatea cantit&tii de caldura care se apreciaza ca va acfiona asupra elementelor de

constructii in caz de incendiu se determina cu relatia :

qm = —— in MJ/ms (4)
Aa
in care :
SA conform pet. 3.1, in MJ;
A„ suprafata apreciata, in m2, care se determina conform pet. 3.2.1 sau 3.2.2.

3.2.1 Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei A„ determinate conform pet. 2.2, o

cazul eonstructiilor parter sau al constructnlor cu mai multe niveluri, in care planseele dintre
acestea au o limits, de rezistenti. la foe de eel putin 1 ora si se incadreaza in una din
urmatoarele situat":
— nu au goluri;
— au goluri protejate prin elemente de inchidere cu limita de rezisent& la'foe de mi¬
nimum 45 minute;
OBSERVATIE : Condltiile de limita de rezistenfa la foe pot fi reduse cu 15 minute daca q, ■» 420 MJ/m*
(100 Mcal/m") sau cu 30 minute daca q, < 210 MJ/m« (50 Mcal/m«).

— au goluri neprotejae cu aria sectiunii de eel mult 0,5 m* fiecare, iar aria insumata a
aealcr goluri nu dtpaseste 5% din aria plaDseului.
In calcule aproximative, in aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata cu supra¬ fata
desfasuratS, Ad a spatiului considerat.

3.2.2 Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei conatruite Ae a spatiului considerat, in

toate celelalte cazuri care nu se incadreaza in condifrile precizate la pet. 3.2.1.
•
3.3 in cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile intr:un spatiu cu aria con-
struita Ac > 1 000 m* si valoarea q, < 523 MJ/m*, se determina si densitatea sarcinii termice
locale q,, corespunzatbare zonelor cu aria A,, in care cantitatea de materiale combustibile
conduce la valori mai ridicate decit q„.

3.3.1 Daca q, < 1,5 q„, pentru intreg spatiul se ia in considerare g..

3.3.2 Daca q, > 1,5 q„ densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va actiona asupra
elementelor de constructie, se considers astfel:

3.3.2.1 in cazul in care diferenta q, — qa < 105 MJ/m* sau, zonele care au q, > 1,5 q. sint pro¬ tejae
cu spriDklere, se ia o considerare valoarea qa;

3 3.2.2 In cazul in care diferenta qt — qa > 105 MJ/m*.iar raportul dintre aria A, a zonelor cu
valori mai ridicate {q, > 1,5 q,) si aria A, (stabilita conform pet. 3.2.1 sau 3.2.2) ese mai mjc
decit eel indicat in tabelul 4 corespunzator acesei diferene, se ia o considerare :
— yalcarea q„ pentru zonele o care qt > 1,5 y.;
— valoarea qa, pentru restul spatiului luat o considerare.

3.3.2.3 In cazul in care diferenta q, — qc ? 105 MJ/m* iar raportul —- are o valoare egala
A. ,
sau mai mare decit cea din tabelul 4'corespunzatoare acesei diferene, se atribuie intregului
spatiu luat o considerare valoarea qt
Tabelul 4

A,
9i -?•
MJ/m» A.
%
105 20
210 10
315 5
>420 2.5

OBSERVATIE : Pentru valoi mtermeoUareseprocedeasaprininterpolareUniara.

 607 STAS 10903/2-79

ANEXA A
VALORILE PUTER1I CALORIPICE PENTRU MATERIALE UZUALE
Tabelul 5

Puterea Puterea
Nr. caloific* calorifica
Deniimlrea mateiakihil Denumlrea materialulul
crt. Qt Of
MJ/kg MJ/kg

Acetat de amil 33.500 58 Clocolata 25,650

Acetat dB celuloza 18,900... 23.400 59 Cocs 32.650
Acetat de etll 25,300 60 Goes metalurglc 30,350
Acettlena 56.150*) Dextrinfl 18,200
50.250
Acetllaminobenzen 31.500 Etan 111,750*)
Acetona 31,500 63 EUlenn. 33,800
_7_ Acid acetic 14.850 59.400*)
Acid benzole 44.400
8 27.3«f
Arid carbonic Eter etllic 38,500
__9 32,650
Eter metllic 31,750
to Acid citric 10.460
Falnil 16,750...15,050
11 Acid formic 5,800"
~w Acid actic 14480
68
Fenol
Fin
32,250
14,650
13 Acid oleic 39,350
Acid palmitic 69 Foser 24,950
14 39.550
70 Gar de eocserie 19.150*)
15 Acid stearic 39.750
Gas de cracare
16 Acrllodltril 31.800- 21 73,250*)
72" Gax de dlsttlare a gudroa 62,800*)
17 AcrDonitil-butadien-stlren 37~700 nelor
(ABS)
73 Gaz de hulls "23,000*)"
18 AIcool aldol 26,100
74 Gaz de llgnlt 13.800*)
19 Alcool alllic 37.800
75 Gaz metan 35,800*)
20 AIcool amlllc 31.950
57,350
21 Alcool butillc 36,200
70 Gelatins 15.400
22 AIcool cetllic 43.300
77 Glicerlna 18.000
Alcool denaturat 27,200
78 Glttcoza 15,600
21 Alcool etllic 30,050
79 Graflt 33,050"
Alcool metllic 23,400
80 Graalmt 39.750_
26 Alcool propllic 33.800
81_ Gudron de carbune brun 38,950
27 Aldehlda acetic* 26,550
82 Gudron de hull* 34,750
28 AldehidS formica 18,700 83 Hexari 47^500
Aluminlu pulbere 29.300
29. 84 Hidrogeu 11.150*
30 Amidon 17.500 142.300
31 Amilen 48,150 ~85" Hldrogeo sulfurat 23.650*)
32 Aniiina 36,700 15,350
_33 Antracen 40,100 Hitle 16.3(H)
34~ Antracit 35,600 87" Hullt" ~23J500. ■■ 30,550
35 As/alt 40,600 88_ Iodura de etll ' 9,800~
W Bcnzen 140,100*) 89 In 15,200"
Be.n7.l11a 44.350... 18,650 90 Indigo J9A50 "
Bltum 91 Izobutan 45.650*) _
*— Blanuri
35,400
39 19,850 92 Lemn conventional 18,400
40_ Brichete de llgnlt 20.100 93 Lemn de foe I7.050
jtl Brichete de praf de carbune 32,050 94 Lemn de esenta moale _13.800
42" BrinzS 13,300 Lenin de esenta tare 19.250 _
Buinbac 16.750 Una l.ruta 22.850
I43 ButllenS
96
~44" 4&7S0 I.ln'i curttitA " 20.800 "
»7_
45 Cacao 30,790 98~" Lina fibre 23,050_
Cafea 20.100 99 Linoleum 2y950_
47 Camfor Tl7,650~ lOO Llgnlt 16,750. 23,450
48 Carbune brun 20.950 ioi" Lltlera de turbil 14.680"
49 Came grasa 26,350 10a" Magne/.lu 257400
50 Carne slaba 23,650 103 Mangal 33^800
_51_ Carton 16.300 104_ Margarina 31,200_
J2 Cazeina 21.500 105 Matiisc atllMala 24.300
53 Cauciiic 41.830_ 106 Matasc natural* _21,J?L
54^ CearS 39,500 107 Melasai_~ J2,150_
55~ Celuloid 18,850" 108 Miere 13,750
56' Celuloza 16,750 ion" "Migdaie 27,0511
"57" Cereale 14,250.. .17,180 lib MotorlnS 40.80 (1." 42.500
STAS 10903/2-79 608
tabelul 6 (eontinuare)

Puterea Puterea
Nr. calorifica Nr. calorifica
crt. Denumlrea materialolul Qt crt. Denumlrea mateialului Qt
MJ/kg MJ/kg

Ill Naftalina 39,350 146 PropUena 87,600*)

11a Nltrobenzeo 25.450 42,600
113^ Nltroceluioza 10.050 147 Pseudobutilena 48,000. . 44.190
"114 Nitrometan 12,200 148 Raslna 16,750"
116 Ozocherlta 46,050
149 "Rialnl epoxidlce 11,700 . 30,200
Oxid de carbon 15,700*)
117 Pacura 10.100
150 Katuii fenollce 23.000.......30.000'"
44,800
Tis" Pale 14.450 151 Silicon!
119 Par 22,200 15,500
152 Strop de zabar 34.950
130 Parafma 44,300 153 Smoala 26.350
121 Pentan 48,550 154 Sodiu
122 Petrol btmpant 41,100^ 10.900
155 Stearlna _39.350_
123 Piet moi 19,150'
156 Sulf 10,450
124" Plel ori 19.850 157 Sulfur* de carbon 23,150
125_ Pline 10,450 158 TananU 22.600
126 Plnza de in 15,200 159 Tarlfe de mei 11.650
127 Placi de vata mineral a cu 7,950
Teaaturi textile 16,750... 20,950
Uantdebttiim(6...i8%)
Wei 43.111
128 Pollacetat de vlnl 23,000
162 Toluen _42,700_
129 PoUacrilat de metll 23,000
163 Tetradorbeptan 15,300
130 PoUamlde 19,400...37,500
164 Titan J9.150
131 PollcaTbonat 29.300
165 TrilaorcloreUlena 5.070"
132 Policiorura de vinU 25,000...33,500
(PVC) plasUfota 168 Triluorclorpropan 9.650"
133 Policlorura de vinil 15.000... 21.800 167 Tifluoretan 10.300
(PVC) rigida 108 TiluoreUlena 9,575
134 Pollesierl 20,000... 27,200 169 Turba fibroasa umeda 16.350
135 Poliestei armat cu fibre de 35,850 170 Turba fibroasa uscata 21,750
sticla
i3T Polletilena 33,500... 46,000 171 I .'lei de parafina 41,850
137" PoUlzobutUena 13,900 172 Uld mineral 39,850
42,700 178 Ulei vegetal 38,700
^38 Pollixopren
174 Unt 38,200
13»_ Pullmetacriiat de metll 23.400.. .26,800' 175 Uraniu 5,150
140 Pollpropilena 43,400 176 Vata minerals cu Uant 0,400
max 4%
141 Polistlren 31,400... 41,200 177 Vata minerals en llant
142 Politetrafluor-tilena 4,185 peste 4% 0,550
178 Zabir 16.750
148 Polluretan 24.000... 37,700 179 Zirconlu 12^200
144 Praf de cereale 13.650 180 Xllen 42.900
145 Propan 93.550 •)
60.700

•) exprtmat In MJ/m'
 609 8TAO lUWCyiS.-(»

ANEXA B
R.l Exerupltll in . .1
B.l.l Spat-iul luat in considerare-se compune din 2 incaperi-destinate depozitarii de mate¬
riale.
tnc&perea 1 are diaensiunile intcrioare de 30 x 25 m, peretii din caramida de 2j5 cm
grosime si placa acoperisului din beton armat.
Accesul in incapsre este asigttrat prin dout usi mctalice iar ferestrelc sint metalice cu
gvam armat.
Pardoseala este.din scinduri fixate pe sipci lipite cu bitum pe un suport dintr-un strat
de beton slab armat. -
tncaperea 2 este^adiacentaype o lattira lunga, primei indtpfi si are dimensiunile inte¬
rioare de 30 x 10 m, peretii cxtcriori din tabla ondulata pe seheltt metalic, iar acoperisul
este alcatuit din feme mctalice ov, iitvelitoare de tabla ondulata. De ferme se pinde un
tavan din placi de vata minerals, cu liant 7%, pc seheltt mttalic.
TimplSria este metalica cu geam armat, iar accesul se face printr-o singura usa.
Pardoseala este din covor PVC lipit p~ un strat suport de beton slab armat.
B.1.2 In inoitperea 1 sc depoziteaza,.: zah&r in saci (10 000 kg), conserve (borcane de sticla si
cutii mctalice in navete metalice), butelii de apa minerala in ladh)e de lean, cartofi In vrac
si saci de pinzt, goi (200 kg). •' •
in incaperea 2 se depozitcaza : 20 suluri de hirtie cii masa de cie 360 kg fiecare, coli de
hirtie in baloturi ce se stivuesc orizontal (5000 kg), placi de polistiren expandat si placi din PAL
a^ezate in stive stratificate dens.
i'
B.1.3 Modul de determinare al sarcinii termice. a densitttii sarcinii termice, a cantitiyii de
caldura care va actiona asupra elementelor de construct si a densitatii acestei cahtit&ti, con-
•form tabclului 6.
B.2 Exemplul nr. t
B.2.1 Spaviul luat in considerare este o construcTjie parter + 3 etaje, ct dimensiunile eiterioare
in plan 36 x 72 m si cu inalfimea fkcarui nivel de 4,50 m.
Planseele dintre niveluri au limita de rezistenta la foe de o ora. tn planseul dintre etajele'2
si 3 sint practicate 5 goluri de montaj cu dimensiunile de 2,-50 x 5,00 m, Inchise In timpul exploatarii
curente cu capace de tabla striata.
Pe peretii longitudinali sint prevazute ferestre obisnuite cu timplaie din beton armat si
geam simplu, avind
— la parter :
3,20 m lnalvimea parapetului;
0,60 m inalcimea golului.
— la celelalte niveluri:
1,00 m inayimta parapetului;
3,00 m inalvimea golului.
Lungimta insumata a golurilor, la fiecare nivel §i pe fiecare fafada longitudinal*, este de
65,00 m.
La fa^adele inguste, la toate nivelurile, sint prevazute panoui din pl&ci de sticla avind
ariit totala, pe o fa^adS, de 100 m2. •
Accesul pompierilor in caz de incendiu este asigurat pe ambele laturi lungi ale construc-
tiei-
B.2.2 Materialele combustibile sint amplasate neuniform pe suprafata nivtlurilor, ocupind cite
2 sau 3 zone pe fiecare nivel. Ariile acestor zone A, stnt date In tabelul 7 coloana 5.
In coloana 3 a tabclului 7 sint date valcrik Q., JfJ calculate conform exemplului nr. 1.
B.2.3 Determinarea coeficientului c
Aria construita a spatiului luat in considerare, respectiv aria construita a fiecarui nivel,
Ac =36 x 72 = 2592 m"

Conform tabclului 1, pentru Ae m 2592 m8 si 20 < I < 40 m, iar spaviul respectiv este
accesibil pe ambele laturi lungi, corespunde :
c = 1,1
B.2.4 Determinarea coeficientului p
La determinarea Suprafetei A„ se iau in considerare golurile ferestrelor de pe fatadele
longitudirale situate in treimea superioara de perete a fiecarui nivel. Nu se iau in considerare
golurile inehise cu placi de sticla de pe fatadele tranBversale.
Pentru parter:
A, _ 2X86X0,6
Ac 2592
 613 STAS
10903/2-79

Pentru etajc
2x 65(1,50 - 0,50^ _ Q6.
Ae 2592

Din tabelul 2, pentru rapoartele 1-J- calculate si pentru o constructie cu 4 niveluri, 4.

rezultii urmStoarcle valori ale coeficientului p :
pentru parter p = 1,5
pentru etajele 1.. .3 p — 1,3
■Valoarea medie a coeficientului p este :' • .'

1,5 + 3 x 1,3 ;
?„.«. = — ;4 — = 1,35

B.2 5 Determinarea supraetei apreciate. Aa

Intrucit golurile in plans'eul dintre etajele 2 si 3 sint mai mari
dc 0,50 m- fiecare si nu sint protejate prin elemente de inchidere cu
limita de rezistenta- la focde minimum 45
minute, suprafata apreciata Aa are valoarea : *
Aa = 3 x 2592 a 7776 m*. .

B.2.6 In tabelul 7 se indica modul' de determinare a valorii densitatii

cantitatii dc caldura care sc apreciaza ca va actiona asupra elementelor
de constructii, pentru un spatiu cu A, > > 1000 m2 si In care-
materialele combustibile sint amplasate. neuniform.

B.3 Exemphil nr. 3

B.3.1 Spatiul luat in considerare este acelasi cu eel descris la pet.
B.2.1 cu diferenta ca, in acest caz, toate nivelurile sint separate intre ele
prin.plaisee pline avind limita de rozistenta
la foe de o ora. •.
B.3.2 Modul de dispunere a materialelor combustibile si valorile Qj
M( corespunzatoare fiecarei zone sint aceleasi cu cele prevazute la pet.
B.2.2.
B.3.3 Coeficientii c si p an aceleasi valori cu cele determinate la pet. B.2.3 si B 2.4,
B.3.4 Determinarea valorii densitat" cantitatii de caldura1 care.se
apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii, corespunzatoare
fiecarui nivel, se face conform tabclului ?.•