Sunteți pe pagina 1din 9

DETERMINAREA SARCINII TERMICE IN CONSTRUCTII

Arhitectura constructii

Determinarea sarcinii termice n constructii

STAS 10903/2 - 1979


1. Generalitati
Prezentul standard se refera la modul de evaluare a sarcinii termice, a densitatii sarcinii
termice si a cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura ale
unei constructii n caz de incendiu, n functie de care, prin prescriptii specifice, se stabilesc masurile
de prevenire si stingere a incendiilor n constructii.

Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja


prin combustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile,
existente n spatiul afectat de incendiu.
Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii
termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si
reprezinta un parametru principal de determinare a pericolului de
incendiu.
Valoarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra
elementelor de structura ale unei constructii n caz de incendiu poate fi utilizata
la stabilirea limitei de rezistenta la foc ce trebuie sa o aiba elementele de
structura respective.
Aceasta valoare se va determina tinnd seama de factorii care pot
influenta combustia materialelor, cum sunt :- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j
capacitatea de ardere a materialelor n functie de natura, starea fizica, gradul de
divizare, amplasare etc.;
- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j influenta dimensiunilor geometrice n plan
ale spatiului afectat;
- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j conditiile de ventilare si disipare a caldurii
care se degaja;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j posibilitatile de dezvoltare pe verticala a


incendiului etc.
2. Evaluarea sarcinii termice si a densitatii sarcinii termice.
Sarcina termica (SQ) se determina cu relatia :

n MJ

(1)

n care :
Qi

puterea calorifica inferioara a unui material, n MJ/kg


(pentru gaze, n MJ/mN3);

Mi

masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate n


spatiul luat n considerare, n kg (pentru gaze, n MJ/m N3);
n
numarul materialelor de acelasi fel aflate n spatiul luat n
considerare.
Spatiul luat n considerare, pentru care se determina sarcina
termica, poate fi un compartiment de incendiu al unei constructii (definit
conform normelor tehnice specifice) sau, dupa caz, o parte a acestuia (o
ncapere sau un grup de ncaperi, o hala sau o zona a acesteia, unul
sau mai multe niveluri etc.).
Puterea calorifica inferioara (Qi) se determina, conform STAS 8790-71.
Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate n anexa A din
prezentul STAS.
Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste lund n
considerare cantitatea maxima a materialelor care au aproximativ aceeasi putere
calorifica inferioara si care se pot afla la un moment dat n spatiul respectiv.
Se vor lua n considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile,
care sunt n interiorul cladirii sau care intra n componenta elementelor de
constructii, instalatii, utilaje tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din
componenta pardoselilor, tmplariei, finisajelor (exceptnd zugravelile si
vopsitoriile), izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambalajelor etc.
Nu se iau n considerare materialele combustibile aflate ntr-o stare n care aprinderea lor nu este
posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.).

Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia :

n MJ/m2
(2)
n care
SQ

sarcina termica (detaliata anterior) n MJ;

AS

suma ariilor pardoselilor ncaperilor ce alcatuiesc spatiul luat n


considerare (definit anterior), n m2.

3. Evaluarea cantitatii de caldura si a densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona


asupra elementelor de constructii n caz de incendiu

Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor


de constructii (SA), se determina cu relatia:

n MJ

(3)

n care :
c

coeficient prin care se tine seama de marimea


dimensiunilor geometrice ale spatiului luat n considerare.
Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 1;

coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de


conditiile de ventilare si disipare a caldurii. Valorile acestui
coeficient sunt conform tabelului 2;

coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a


materialelor, n conditii de incendiu. Valorile acestui coeficient
sunt conform tabelului 3 :

Qi

puterea calorifica inferioara (definita anterior)

masa materialelor combustibile de acelasi fel, n MJ,


determinata conform procedurii prezentate anterior fara a lua n
considerare :

919o141j pardoselile lipite direct pe un suport


incombustibil masiv;

919o141j

919o141j 919o141j gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire

din interiorul utilajelor tehnologice fixe' sau al


conductelor, care nu pot fi avariate nainte sau n caz de
incendia;
919o141j 919o141j lichidele din conducte si recipienti ficsi, de
maximum 1 m3;

carbunele sau cocsul depozitat temporar n


buncare de beton sau zidarie.

919o141j 919o141j

Tabel 1
Valorile coeficientului c
Aria construita a spatiului luat
n considerare (Ac)
m2
1000
1001 ... 3000
3001 ... 5000
5001 ... 7000
7001 ... 9000
9001 ... 30000
> 30001

Latura mica (l) a spatiului luat n


considerare, n m
l < 20
20 l < 40 l <
l 60
40
60
c (informativ)
1,0
1,0
1,1
1,1
1,2
1,5
1,2
1,2
1,4
1,5
1,2
1,2
1,5
2,0
1,2
1,4 (1,3)
1,7
2,2
1,2
1,5 (1,3) 2,0 (1,7)
2,4
1,2
1,5 (1,3) 2,0 (1,7)
2,6

OBSERVAII:
1. Valorile din paranteze se aplica la constructii cu
un singur nivel suprateran;
2. Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru
compartimentele de incendiu care au accese din exterior
pe ambele laturi lungi. Pentru celelalte compartimente,
coeficientul c se ia din tabelul 1, corespunzator laturii
mici si pentru o suprafata ce se nscrie ntr-un inter-val
imediat superior celui real.
Tabel 2
Valorile coeficientului p
Subsol

Numar de niveluri supraterane


1
2
3...5
>5

p (informativ)
0,04
0,04...0,08
> 0,08

1,4
1,2
1

1,2
1
0,6

1,3
1,1
0,8

1,5
1,3
1

1,8
1,5
1,3

*Semnificatia simbolurilor :
Ag

aria nsumata a sectiunii golurilor care apartin de


spatiul luat n considerare, prin care caldura poate fi
evacuata n exterior;

Ac

aria construita a spatiului luat n considerare.


La determinarea ariei Ag se iau n considerare:

919o141j deschiderile special amenajate, conform prescriptiilor tehnice n


vigoare, pentru evacuarea gazelor fierbinti din constructie;

ferestrele sau golurile permanent libere, situate n treimea


superioara a peretilor sau pe acoperis, precum si golurile amplasate n
acelasi fel, daca sunt nchise cu elemente care spargndu-se sau
topindu-se, la temperaturi de pna la 250C, lasa libera sectiunea de
trecere a gazelor.

919o141j

Nu se iau n considerare ferestrele cu doua rnduri de cercevele si


golurile nchise cu sticla armata sau placi (blocuri) de sticla.
Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Ag , variaza
de la un nivel la altul, n relatia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie,
determinata cu relatia :

(4)
n care Neste numarul de niveluri.

ab
el
3

Valorile coeficientului m
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Denumirea si starea materialelor


Nitroceluloza, camfor si alte materiale cu intensitate mare de
ardere
Hrtie n stare libera, talas, rigle din lemn, cu grosimea
maxima de 1cm
Gaze lichefiate si lichide combustibile ncalzite la
temperatura lor de fierbere
Deseuri de spuma din material plastic sau de burete de
cauciuc
Lemn rotund si ecarisat. cu grosimea de 10...20cm
esaturi de lna, bumbac si fibre sintetice n baloturi
Paie si fn n stive cu naltimea peste
Hrtie in role de peste 50kg sau coale balotate, n pozitie
verticala; carti si dosare n rafturi
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100C, care
nu sunt ncalzite n exploatarea normala la temperaturi mai
mari de 50C
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55C n
butoaie, recipiente mobile, nchise etans
Hrtie n role de peste 50kg n pozitie orizontala, carti si acte
stivuite strns
Rumegus
Lemn rotund ti ecarisat cu grosimea de peste 20cm
Cherestea sau placi din lemn, n stive stratificate dens
Bumbac brut balotat
Cereale si seminte in saci
Lichide combustibile, n conducte si recipienti ficsi nchisi
Cereale si seminte n vrac sau n ambalaje incombustibile
Zahar n vrac sau n saci
Alte materiale combustibile

OBSERVAIE :

m
(informativ)
1.5
1,3
1.3
1.3
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,50
0.50
0.50
0.50
0,50
0.50
0,50
0,30
0,30
1,00

- n cazul n care, n spatiul luat n considerare, felul sau


starea materialelor variaza n timp, pentru coeficientul m
se alege valoarea maxima corespunzatoare situatiei celei
mai defavorabile.

Densitatea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra


elementelor de constructii n caz de incendiu se determina cu relatia:

n MJ/m2

(5)
n care :
SA

conform detalierii anterioare, n MJ;

Aa
suprafata apreciata, n m2, care se determina conform precizarilor
urmatoare
Suprafata apreciata Aa, corespunde suprafetei AS, determinata conform
indicatiilor anterioare, n cazul constructiilor parter sau al constructiilor cu mai
multe niveluri, n care planseele dintre acestea au o limita de rezistenta la foc de
cel putin 1 ora si se ncadreaza n una din urmatoarele situatii:
919o141j 919o141j 919o141j 919o141j nu au goluri;
919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri protejate prin elemente de nchidere cu
limita de rezistenta la foc de minimum 45 minute;
OBSERVAIE:
Conditiile de limita de rezistenta la foc
pot fi reduse cu 15 minute daca qS 420 MJ/m2 (100
Mcal/m2) sau cu 30 minute dacaqS 210 MJ/m2 (50
Mcal/m2).
919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri neprotejate cu aria sectiunii de cel
mult 0,5 m2 fiecare, iar aria nsumata a acestor goluri nu
depaseste 5% din aria planseului.
n calcule aproximative, n aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata
cu suprafata desfasurata Ada spatiului considerat.
Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei construite Ac a spatiului
considerat, n toate celelalte cazuri care nu se ncadreaza n conditiile precizate
anterior.
n cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile ntr-un
spatiu cu aria construita Ac 1000m2si valoarea qa < 523 MJ/m2 sedetermina si
densitatea sarcinii termice locale qi,corespunzatoare zonelor cu aria Ai, n care
cantitatea de materiale combustibile conduce la valori mai ridicate dect qa.
Daca ql < 1,5 qapentru ntreg spatiul se ia in considerare qa.
Daca ql 1,5 qa densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va

actiona asupra elementelor de constructie, se considera astfel:


919o141j n cazul n care diferenta ql - qa < 105 MJ/m2sau, zonele care au
ql < 1,5 qa sunt protejate cu sprinklere, se ia n considerare valoarea
qa ;
919o141j n cazul n care diferenta ql- qa. < 105 MJ/m2iar raportul dintre
aria Al a zonelor cu valori mai ridicate (ql> 1,5 qa) si aria Aa(stabilita
conform indicatiilor anterioare) este mai mic dect cel indicat n
tabelul 4 corespunzator acestei diferente, se ia n considerare:
919o141j 919o141j valoare ql pentru zonele n care ql> 1,5 qa ;

valoarea qapentru restul spatiului luat n


considerare.

919o141j 919o141j

919o141j n cazul n care diferenta ql- qa 105 MJ/m2 iar raportul (Al /
Aa)are o valoare egala sau mai mare dect cea din tabelul 4
corespunzatoare acestei diferente, se atribuie ntregului spatiu luat n
considerare valoarea ql.
Tabel 4
ql- qa
MJ/m2
105

20

210

10

315

>420

2.5

OBSERVAIE : Pentru valori intermediare se procedeaza prin


interpolare liniara.
NTOCMIT,
Lt.col.
BADEA EUGEN