ANEXĂ LA FIŞA DE EXAMINARE

CHESTIONAR

PENTRU EXAMENUL DE ATESTARE A AUDITORILOR ENERGETICI

PENTRU CLĂDIRI, GRAD PROFESIONAL I

14 iulie 2017

1. Care este relația dintre fluxurile termice care străbat straturile de materiale care formează peretele din
figura de mai jos dacă distribuția de temperatură este cea reprezentată cu linie frântă?

A B

a) qA>qB>qC
b) qA=qB=qC
c) qA<qB<qC
unde q este fluxul de căldură [W].

2. Care din următoarele straturi de materiale, avand grosimi egale, are conductivitatea termică cea
mai mare, dacă distribuția de temperatură este cea reprezentată în figură?

A B

a) A
b) B
c) C

3. Prezenţa punţilor termice în alcătuirea unui element de anvelopă au ca efect:

a) diminuarea fluxului termic zonal;
b) creșterea temperaturilor pe suprafața interioară;
c) creşterea riscului de condens pe suprafaţa interioară datorită modificării temperaturii
superficiale interioare.

-1-
 4. Se consideră o fereastra de dimensiuni 1200 x 200 cm, cu două foi de geam de grosime 3 mm fiecare
si conductivitate termică =0,78 W/mK, separate de un strat de aer stagnant (=0,026 W/mK) de 12
mm grosime. Să se precizeze temperatura pe fața interioară a geamului interior într-o zi în care
temperatura interioară este 24 oC, temperatura exterioară este -5 oC, iar coeficienții de transfer termic
convectiv (superficial) sunt la interior i=10 W/m2K și la exterior e=25 W/m2K. Se neglijeaza
transferul termic radiativ.
a) 7,2 oC
b) 19,2 oC
c) 12,4 oC

5. Să se determine rezistența termică medie a unui perete construit din materiale cu proprietăți termotehnice
necunoscute, dacă într-o seară caniculară de vară se măsoară temperaturile suprafeței interioare și a
suprafeței exterioare și acestea au valorile 26 oC și 36 oC. Aerul ambiant are 38 oC iar coeficientul
termic convectiv (superficial) are la exterior valoarea e=12 W/m2K.
a) 0,785 m2K/W
b) 0,645 m2K/W
c) 0,416 m2K/W

6. Metoda de calcul prezentată în Mc001/2006 pentru determinarea necesarului de căldură

pentru încălzirea clădirilor:
a) ia în considerare pierderile sistemelor de încălzire cauzate de neuniformitatea distrbuției
temperaturii interioare, de ineficiența sistemelor de reglare, de pierderile recuperabile și de
energia auxiliară;
b) nu ia în considerare pierderile sistemelor de încălzire cauzate de neuniformitatea
distribuției temperaturii interioare, de ineficiența sistemelor de reglare, de pierderile
recuperabile și de energia auxiliară; toate acestea sunt calculate separat la nivelul
subsistemelor de emisie a căldurii și de distribuție;
c) nici una dintre variantele de mai sus.

7. Capacitatea termică interioară a unei clădiri se calculează:

a) prin însumarea capacităților termice ale tuturor elementelor de construcție în contact termic
direct cu aerul interior al zonei considerate, suma fiind efectuată pentru toate straturile
fiecărui element de construcție pornind de la suprafața interioară fie până la primul strat
termoizolant, fie până în mijlocul elementului de construcție;
b) prin medierea aritmetică a capacităților termice ale tuturor elementelor de construcție în
contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate, medierea fiind efectuată pentru
toate straturile fiecărui element de construcție pornind de la suprafața interioară fie până la
primul strat termoizolant, fie până în mijlocul elementului de construcție
c) ca fiind egală cu valoarea maximă dintre capacitățile termice ale tuturor elementelor de
construcție în contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate.

-2-
8. Factorul de utilizare al aporturilor de căldură,  valabil pentru o perioadă de calcul lunar, pentru
clădiri încălzite continuu (clădiri din categoria I), prezintă valori care:
a) cresc odată cu creșterea constantei de timp a clădirii τ și cu creșterea raportului dintre
aporturi și pierderi, 
b) scad odată cu creșterea constantei de timp a clădirii τ și cu creșterea raportului dintre
aporturi și pierderi, 
c) cresc odată cu creșterea constantei de timp a clădirii τ și cu scăderea raportului dintre
aporturi și pierderi, 

9. Numarul de schimburi orare pentru ventilare se determina :

a) impartind debitul de aer de ventilare masurat in kg/s la volumul incaperii masurat in litri
b) impartind debitul de aer de ventilare masurat in m 3/h la volumul incaperii masurat in m3
c) inmultind volumul incaperii masurat in m 3 cu debitul de aer specific masurat in m 3/h.

10. Se consideră o clădire rezidențială mediu adăpostită, având suprafață încălzită utilă de 250 m 2 și
înălțime liberă de 2,5 m. Clădirea a suferit un proces de modernizare în urma căruia tâmplăria a
devenit foarte etanșă, schimbul de aer între clădire și exterior prin fisuri mai vechi și coloanele de
aerisire din bai și bucătării fiind în medie 125 m 3/h. Să se precizeze schimbul de aer “n” care se ia in
calcul la estimarea necesarului de energie pentru incălzire în vederea certificării performanței
energetice a clădirii.
a) 0,5 h-1
b) 0,2 h-1
c) 0,8 h-1

11. Consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde, inscris in certificatul energetic se
compune din :
a) consumul specific aferent efectiv utilizatorului;
b) consumul specific aferent efectiv utilizatorului la care se adauga pierderile de caldura
prin transmisie prin conductele de distributie;
c) consumul specific aferent efectiv utilizatorului la care se adauga pierderile de caldura prin
transmisie prin conductele de distributie si pierderile de caldura din apa calda pierduta;

12. Pentru clădirile de locuit, consumul specific de energie pentru iluminat se poate stabili prin
adoptarea consumurilor specifice medii de energie electrică (valori estimate indicate în tabel
din Mc001), în funcție de tipul apartamentului și prin medierea ponderată a acestor
consumuri cu suprafețele utile ale apartamentelor. Consumurile specifice medii estimate de
energie electrică (valorile tabelare) s-au determinat în cazul unui:
a) sistem mixt de iluminat, 50% incandescent și 50% fluorescent
b) sistem de iluminat preponderent fluorescent
c) sistem de iluminat preponderent incandescent.

13. Debitul de aer proaspat pentru ventilarea unui spatiu de 600 m 3 este de 1200 m3/h. Energia
necesara pentru incalzirea acestui debit de aer, la nivelul incaperii, timp de o luna (30 zile) este de :
a) aproximatix 2300 kWh
b) aproximativ 11500 kWh
c) aproximativ 4600 kWh
Se considera ca aerul se introduce netratat, direct din exterior; temperatura interioara a incaperii
climatizate este de 260C; temperatura medie lunara la exterior este de 18 0C.

-3-
 14. Se consideră o clădire pentru care se cunosc pentru luna iulie a unui an aporturile termice solare, în
valoare de 385 kWh, și interne, în valoare de 255 kWh. Pierderile prin transfer între interior și
exterior sunt estimate la 725 kWh. Dacă factorul de utilizare a pierderilor este de 0,90, să se
precizeze valoarea necesarului de răcire al clădirii pentru această lună.
a) 12,5 kWh
b) -12,5 kWh
c) 0,0 kWh

15. Recomandarea, în CPE, pentru o clădire care urmează să fie reabilitată, în cazul existenței
podurilor neîncălzite, este ca stratul termoizolant suplimentar să fie amplasat:
a) la nivelul acoperişului podului neincalzit;
b) la nivelul planşeului de peste ultimul etaj;
c) să nu se prevadă;

16. Cum se măreşte rezistenţa termică a elementelor de anvelopă uşoare având inerție termică
redusă?
a) cu izolaţie termică suplimentară.
b) prin creşterea temperaturii aerului interior.
c) prin creşterea ratei ventilării.

17. Analiza economică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică

a) produce scenarii de finanţare a implementării măsurilor
b) arată cum se poate reduce durata de recuperare a investiţiei pentru fiecare măsură
c) compară rentabilitatea economică a diferitelor măsuri pe durata de viaţă a
materialelor/echipamentelor

18. În auditul energetic al unei clădiri, se propune schimbarea sistemului de încălzire, de la încălzirea cu
o centrală pe motorină având randamentul mediu sezonier de 72% cu o centrală în condensație, pe
gaz natural, având randamentul mediu sezonier de 90%. Dacă necesarul de energie pentru încălzirea
clădirii este de 22,50 MWh/an, iar tarifele pentru motorină și gaz natural sunt 0,134 Euro/kWh și
0,041 Euro/kWh, respectiv, să se calculeze economia de bani realizată prin implementarea acestei
măsuri.
a) 3162 Euro/an
b) 581 Euro/an
c) 6186 Euro/an
19. Prevederile metodologiei de evaluare a performanței energetice a unei clădiri nu se aplică la
a) clădirile cu regim special de exploatare
b) sălile de sport
c) dispensarele din localitățile rurale

20. În sensul egilor 10/1995, republicata si 372/2005 republicata, constituie contravenţie depăşirea
de către auditorii energetici pentru clădiri atestaţi a competenţelor pe domenii, subdomenii,
specialităţi sau grade profesionale pentru care sunt atestaţi/autorizaţi şi/sau neîndeplinirea
obligaţiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare şi se sancţionează astfel:
a) amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei
b) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
c) retragerea atestatului de auditor
-4-