Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CURS
la disciplina : „Instalaţii de climatizare”
A verificat: lec.univ.
Beț Dionis
Chişinău 2010
Date iniţiale.....................................................................................................................................3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de calcul................................................4
2. Bilanţul termic şi de umiditate al încăperilor climatizate.........................................................4
2.1. Bilanţul termic de vară........................................................................................................4
3. Bilanţul de umiditate de vară....................................................................................................6
3.1. Bilanţul termic de iarnă.......................................................................................................6
3.2. Bilanţul de umiditate de iarnă.............................................................................................7
4. Determinarea debitului de aer de calcul
şi a debitului total al agregatului de condiţionare.....................................................................8
4.1. Debitul de aer de calcul.......................................................................................................8
4.2. Debitul total de aer al agregatului de condiţionare............................................................9
5. Alegerea schemei de tratare a aerului......................................................................................9
6. Tratarea complexă a aerului în centrala de climatizare.........................................................10
6.1. Tratarea complexă a aerului în perioada de vară............................................................10
6.2. Tratarea complexă a aerului în perioada de iarnă...........................................................10
7. Calculul elementelor componente ale centralei de climatizare..............................................11
7.1. Alegerea camerei de pulverizare.......................................................................................11
7.1.1. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim politropic
(perioada de vară).................................................................................................11
7.1.2. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim adiabatic
(perioada de iarnă)................................................................................................12
7.2. Alegerea bateriilor de încălzire.........................................................................................12
7.2.1. Alegerea preîncălzitorului de aer..........................................................................12
7.2.2. Alegerea reîncălzitorului de aer............................................................................13
7.3. Alegerea filtrelor de praf pentru agregate de condiţionare..............................................14
7.4. Alegerea ventilatoarelor....................................................................................................15
7.5. Camera de amestec............................................................................................................15
8. Calculul şi alegerea utilajului maşinii frigorifice..................................................................15
8.1. Calculul şi alegerea compresorului...................................................................................16
8.2. Dimensionarea condensatoarelor......................................................................................17
8.3. Dimensionarea vaporizatoarelor.......................................................................................18
9. Alegerea distribuitoarelor de aer............................................................................................18
10. Alegerea perdelelor de aer......................................................................................................29
11. Calculele aerodinamice ale canalelor de aer..........................................................................20
11.1. Consecutivitatea calculelor aerodinamice.........................................................................20
12. Calculul aeraulic al tronsoanelor (refulare)..........................................................................21
13. Calculul aeraulic al tronsoanelor (aspiraţie)........................................................................22
Bibliografie....................................................................................................................................23
2
Date iniţiale:
a. Localitatea: Sankt-Petersburg
Denumirea obiectului: sectie a unei cladiri industriale
b. Numărul muncitorilor: 35
c. Orientarea faţadei principale: Est
d. Parametrii agentului termic: t1=105oC
t2=70oC
3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de
calcul conform SniP 2.04.05.91:
în care:
unde: — suprafaţa peretelui interior prin care pătrunde căldura din încăperea
alăturată celei climatizate(12x6=72 ,24x6=144), în m2;
5
— coeficient global de transfer termic al peretelui considerat egal cu 0,4
în ;
— temperatura aerului din încăperea învecinată considerata egala cu 23,6 în °C;
— temperatura aerului din încăperea climatizată considerata egala cu 20 în °C;
ΔQt=7105+15000+6591,12+8416,87+25000+104,83+259,2=62477,02 W
ΔQp=3640+15000+6591,12+25000+259,2=50490,32 W
6
= 0,140 35+6=10,9 kg/h
Se determină raportul de termoumeditate a procesului de preluare a căldurii şi
umedităţii de către aerul de ventilare în încăpere, pentru perioada de vară:
v
ε ΔQt/ ΔW=3,6 62477,02/10,9=20634,61
=3,6
din exterior, în W;
— degajări de căldură de la corpuri de încălzire, în W;
— consumurile de căldură, în W;
— pierderi de căldură ale încăperii calculate conform SNIP 2.04.05-91*;
— consumurile de căldură pentru încălzirea aerului rece infiltrat, .
Qp=700(20-(-26))=32200 W
Dacă se prevede o încălzire de gardă cu , degajările de căldură de la
corpurile de încălzire se determină cu formula:
Qg = qsp(tg-tex)
în care: tg — temperatura până la care pierderea de căldură este preluată de
. instalaţia de încălzire de gardă cu corpuri statice, tg =5°C.
Qg=700(5-(-26))=21700 W
ΔQt=7105+15000+8416,87+25000+104,83+21700-32200-8625=36501,7 W
ΔQp=3640+15000+25000+21700-32200-8625=24515 W
i
ε
=3,6 36501,7/10,9=12055,60
8
b. pentru încăperi cu sursă de căldură totală:
unde: — debitul de aer evacuat din zona de lucru sau zona de deservire cu
10
Lex=8000+0,1 25072,9+(3 35/1,2+1728 1)=12322,79 ˃ 2100
Lns= 60 35=2100
Lrec= 25072,9-12322,79=12750,11
6. Tratarea complexă a aerului în centrala de climatizare
−3
W=30087,48 (8,1-3,5)∙ 10 =233,17 Kg/h
Din relaţia:
12
47−33
I w 1=47− =27,28 kj/kg
0,71
Unde: θ1−¿indicatorul izoentalpic accesibil egal cu 0,71 f(B).
Gω=1,2∙3087,48=36104,97 kJ/ h
13
Din ecuaţia (6.1) se calculează debitul necesar al unei duze de pulverizare,
în kg/h:
gd=36104,97/63=573,09 kg/h
Se determină presiunea apei în faţa duzelor de pulverizare. Pd =32 kP
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
Gω=883667,18/4,19(105-70)=6025,6 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
14
Δtm=(105+70)/2-(-26+24,5)/2=88,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
vρ=17498,36/3600∙3,315=1,46kg/ m∙s
6. Se calculează viteza de mişcare a agentului termic în ţevile bateriei:
m/s
ω=6025,6/3600∙1000∙0,00293=0,57 m/s
7. Se determină coeficientul total de transfer termic al bateriei de încălzire
în baza valorilor şi pentru bateria de încălzire cu două rânduri de
ţevi:
0,49 0,13
k =15,6 6 ∙ϑρ ∙ ω
0,49 0,13
k =15,6 ∙1,4 6 ∙ 0,5 7 =17,45
8. Se calculează aria necesară a bateriei de încălzire:
Fnec=0,278∙883667,18/17,45∙88,25=83,2m²
Adoptăm 2 baterei cu 2 rînduri de ţevi Fr=88,7
9. Se calculează rezerva în arie:
(88,7-83,32)∙100/83,32=9,8%
Condiţia se respectă.
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
15
în care: — debitul de aer exterior, în kg/h;
c — capacitatea termică specifică a aerului.
Q=17498,36∙1∙ (24,5+26)=879292,59 kJ/h
2. Debitul de agent termic primar:
Gω=879292,59/4,19(70-35)=5995,85 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
Δtm=(70+35)/2-(-26+24,5)/2=53,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
vρ=17498,36/3600∙4,14=1,17 m/s
6. Se calculează viteza de mişcare a agentului termic în ţevile bateriei:
m/s
ω=5995,85/3600∙1000∙0,00293=0,568 m/s
7. Se determină coeficientul total de transfer termic al bateriei de încălzire
în baza valorilor şi pentru bateria de încălzire cu două rânduri de
ţevi:
Fnec=0,278∙879292,59/15,65∙53,25=137m²
Adoptăm 2 baterei cu un rînd de ţevi Fr=149,2
9. Se calculează rezerva în arie:
(149,2-137)∙100/136=9,5%
Condiţia se respectă.
16
7.3. Alegerea filtrelor de praf pentru agregate de
condiţionare
Filtrul reprezintă elementul unei instalaţii de ventilare şi de condiţionare a
aerului destinat reţinerii prafului din aerul atmosferic, când concentraţia acestuia
nu depăşeşte . Curăţarea aerului este obligatorie din motive igienice şi
deseori tehnologice.
Principiile de funcţionare, precum şi tipurile constructive ale aparatelor care
realizează curăţarea aerului de praf, diferă în funcţie de natura prafului, de
concentraţia lui în aer ţi de gradul de curăţare, care se urmăreşte.
Pentru curăţarea aerului în agregatele de condiţionare centrală se
recomandă de folosit filtre de aer tip „ФР1-3”. Aceste filtre sunt de tip uscat, din
ţesătură.
tab=6,55+15=21,55 ºC
Pentru asigurarea transferului termic în condensator, temperatura de
condensare trebuie să fie cu mai mare decât temperatura medie a apei
care răceşte condensatorul:
=28,5+5=33,5 ºC
17
t iw +t fw 26+31
în care: m
t =
w =
0
=28 , 5 C
2 2
tωi=26 0 C tωf=310 C
Temperatura de subrăcire trebuie să fie cu 3-5 mai joasă ca :
tg=33,5-4=29,5 ºC
.
şi (fig.7.2);
V — volumul realizat de pistoane în unitatea de timp, în m3/h;
— coeficientul de lucru al compresorului, care se poate exprima funcţie
. de raportul. unde: este presiunea de condensare, în Pa, la ;
- presiunea de vaporizare, în Pa, la .
Volumul realizat de pistoane în unitatea de timp, în m3/h, este:
V=251165,6/630∙0,7=569,5 m³/h
Funcţie de V şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale compresoarelor se
alege compresorul (FT-175) şi volumul real realizat de pistoane. Vr=636 m3/h
Se determină puterea frigorifică reală realizată de compresor, în kW:
Qr=636∙630∙0,7=280476 W
Condiţia se respectă.
Puterea teoretică adiabatică de comprimare a compresorului , în kW:
18
indicat, ce are o valoare stabilită prin generalizarea unor rezultate experimentale
pentru compresoare de diferite tipuri:
Ne=49,5/0,85=58,23 kW
unde: este randamentul mecanic al compresorului .
Puterea totală consumată se consideră puterea de antrenare a motorului:
Nt=1,1∙58,23=64,05 kW
în care:
- temperatura de condensare, în ;
- temperaturile iniţială şi finală ale apei ce răceşte condensatorul, în :
19
Fc=321276/500∙3,4=188,98 m²
Qc=280476+40800=321276 kW
Δt1=32,5-26=6,5
Δt2=32,5-31=1,5
6,5−1,5
=3,4
Δtm= 2,3lg 6,5
1,5
Debitul de apă de răcire pentru condensatorul răcit cu apă este:
Se admite - =
unde: - căldura masică a apei.
1,1 ∙321276 ∙ 3,6
W= =60,73 kg /h
1000 ∙5 ∙ 4,19
Fv=280476/400∙3,81=184,04 m2
r Ld 4563,67
V 0= = =6,46 m/ s
3600 ∙ F 706,5
m V
p √F
(
Din diagrama se determina raportul: V =f d ; d =0,035
0 0 0
X
)
iar V m =0,035∙ 4,84=0,226<0,25 m/s
21
Calculele aerodinamice ale instalaţiilor de condiţionare constă din două
etape: dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul — magistralei, racordarea
canalelor secundare.
23
Calculăm viteza reală: Vr=13691,01/3600∙0,636=5,99 m/s
Suma 1,87
0,2 Tabel 12,49 /1/
Teu 1k
2 0,27 Tabel 12,41 /1/
Difuzor
Suma 0,47
Teu1k 0,2 Tabel 12,49 /1/
3 Cot a=90º,R/d=1 0,21
,
Tabel 12,36 /1/
,
Suma 0,41
Teu1k 0,2 Tabel 12,49 /1/
4 Cot a=90º,R/d=1,85 0,16 Tabel 12,36 /1/
Difuzor 0,18 Tabel 12,41 /1/
Suma 0,54
Distribuitor ВДУМ 1,45 Tabel 8,11 /1/
Difuzor 0,18 Tabel 12,41 /1/
5 Teu 1k 0,2 Tabel 12,49 /1/
Suma 1,83
Teu 1k 0,2 Tabel 12,49 /1/
6 Difuzor 0,12 Tabel 12,41/1/
Suma 0,32
7 Teu 1k 0,2 Tabel 12,49 /1/
24
6 91227 7,7 800 0,502 5,05 0,3 1 2,31 0,32 15,3 4,9 7,21
7 13691 3,1 900 0,636 5,99 0,35 1 1,09 0,2 22 4,4 5,49
Nr. L l D
F V R R∙l Pdin Z=Pd∙ξ Pt=Z+Rl
b
tr. m/h m mm
m m/s Pa/m Pa ξ Pa
0,39
1 7691 6,1 710 5,39 0,39 1 2,38 1,87 17,8 33,29 35,67
6
1538 100 0,78
2 4,5 5,44 0,26 1 1,17 0,41 18 7,38 8,55
2 0 5
Din monograma 1.64 ( Staroverov ) alegem doua ventilatoare de tip КЦ3-9 №6,3.
25
Bibliografie
1. И.Г.Староверов «Справочник проектировщика» часть 2 «Вентиляция
и
кондиционирование воздуха» Москва Стройиздат 1978
2. Îndrumar metodic „Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului” 1999
3. Tudor Popovici „Instalaţii de ventilare şi climatizare” Cluj-Napoca 1980
26