FIZICA CONSTRUCTIILOR 5.1 Protectia la caldura 5.2 Protectie la zgomot 5.3 Protectia la umezeala 5.

4 Protectia la foc

67

FIZICA CONSTRUCTIILOR 5.1 Protectia la caldura

5.1.1 Introducere
Protectia la caldura a constructiilor inalte include toate masurile pentru diminuarea transmisiei termice prin suprafetele care alcatuiesc cladirea. In DIN 4108 sunt prevazute cerintele minime. Ele prevad asigurarea sanatatii prin climatul igienic din incaperi si protectia fata de umiditatea datorata conditiilor climatice. Pentru protectia prin economisirea caldurii sunt valabile prevederile dispozitiilor de protectie termica (WschVo). Conform acestora se evalueaza cladirile dupa necesarul anual de caldura pentru incalzire, prin metoda bilantului termic (vezi 5.1.4). Cladirile mici pentru locuit cu pana la 2 nivele si nu mai mult de 3 apartamente pot fi simplificate prin metoda elementului constructiv (5.1.3). Legiuitorul evita, la spatii de locuit mici, in mod constient, sa prefere una din cele doua metode, renuntand in continuare la formularele unice. In paginile urmatoare se dau notiunile necesare, formule si unitati de masura. Coeficientii de penetratie a caldurii (valori K) se gasesc la : 2. Zidarie 7. Umpluturi 8. Constructii din beton

5.1.2

Notiuni

5.1.2.1 Conductibilitate termica

in W/mK Conductibilitatea termica caracterizeaza o calitate specifica a materialului. Ea indica ce flux de caldura W trece in 1 ora printr-un strat de 1 m grosime, printro suprafata de 1 m2, daca caderea de de temperatura in sensul fluxului este de 1 grad K (1 Kelvin). Conductibilitatea termica depinde de densitatea materialului. Materiale dense (exemplu otel) au conductibilate mare, cele poroase (amortizoare) au conductibilitate mica. Conductibilitatea termica depinde de structura, de marimea si felul porilor si de cantitatea de umiditate. Cu cat este mai mica conductibilitatea termica, cu atat mai buna este izolarea termica.

5.1.2.2 Rezistenta la penetratia caldurii (valoare de izolare termica)

1/ in m2 K/W Indica rezistenta unui strat la penetratia caldurii. Pentru determinarea sa se calculeaza grosimea stratului respectiv (in metri) divizata la conductibilitatea materialului in W/mK. Pentru elemente in mai multe straturi se va stabili pentru fiecare strat, dupa acest procedeu de calcul, valoarea individuala. Suma tuturor valorilor individuale reda valoarea de penetratie termica respectiv valoarea de izolare termica pentru intregul element. Cu cat este mai mare 1/, cu atat este mai buna izolarea termica.

68

5.1.2.3 Coeficientul de transmitere a caldurii

in W/m2K Coeficientul de transmitere a caldurii este dat de fluxul de caldura W care se scurge intr-o ora printr-o suprafata de separare dintre un corp solid si unul gazos (exemplu aer) sau unul lichid (exemplu apa), daca diferenta de temperatura dintre cele doua medii este de 1 K. Se noteaza cu pentru exterior si cu i pentru interior.

5.1.2.4 Rezistenta de transmitere a caldurii

1/ in m2 K/W Rezistenta de transmitere a caldurii este rezistenta stratului de aer care face trecerea de la caldura aerului la elementul de constructie si invers. Este valoarea inversa a valorii de transmitere a caldurii .

5.1.2.5 Coeficientul de trecere a caldurii k in W/m2K

Coeficientul de trecere a caldurii, numit si valoare k, desemneaza fluxul de caldura W, care trece intr-o ora printr-o suprafata de elemnt de constructie de 1 mp, daca diferenta de temperatura a aerului care inconjoara elementul de constructie de ambele parti, este de 1 K. Coeficientul de trecere a caldurii este de importanta majora pentru calculul necesarului de caldura si stabilirea amplasarii instalatiei de incalzire. Valoarea k este valoarea reciproca a rezistentei de trecere a caldurii 1/k. Cu cat este mai mica valoarea k, cu atat este mai buna izolarea termica.

69

5.1.3

Procedeul elementului de constructiv. Hotararea privind protectia termica.

5.1.3.1 Generalitati
Prin tabelele de mai jos dorim sa va oferim un ajutor in munca dumneavoastra, cu care sa evaluati simplu daca cerintele hotararii de mai sus sunt indeplinite. Datele din alineatul 5.1.3 se bazeaza pe procedeul elementului dupa anexa 1 din Hotararea privind protectia termica.pentru constructii mici (procedeul alternativ).

5.1.3.2 Utilizarea ajutorului

a) Cladiri pentru care nu trebuie depus la autoritatea din constructii nici un calcul termotehnic. In acest caz proiectantul trebuie sa garantaeze respectarea cerintelor. In baza tabelelor de mai jos puteti sa constatati foarte simplu daca sunt respectate acestea. b) Cladiri pentru care trebuie depus la autoritatea din constructii calculul termotehnic. Cu ajutorul tabelului Pereti exteriori admisi conform procedeului elementului constructiv puteti sa evaluati inca in faza de preproiectare ce grosimi de pereti sunt necesari si ce coeficient de caldura trebuie sa aiba zidul.

5.1.3.3 Etapele de lucru

a) Verificarea valorilor k ale tavanelor care fac schimbul de caldura si a peretilor catre pamant, la valoarea minima. b) Citirea din tabele a cotei admise de suprafata de fereastra, sub titlul ferestre admise conform precedeului elementului constructiv, care este in functie de punctele cardinale si valoarea k a ferestrei. c) Compararea cotei planificate de suprafata de fereastra cu cea admisa. Valori k maxime pentru simplificarea proeiectarii
Pozitia pe schita Element de constructie

Pereti exteriori Ferestre exterioare si usi cu geam, precum si fereastra de mansarda Tavane sub spatiu mansarda inca neterminate (inclusiv pante de acoeris care delimiteaza spatii in sus si in jos spre aerul exterior. Tavane de pivnita, pereti si tavane spre incaperi neincalzite kG 0.35 4 precum si tavane si pereti se spijina de pamant. Cerinta se considera indeplinita daca zidaria este efectuata cu o grosime de 36,5 cm din materiale cu conductibilitate termica de R<0,21 W/mK 1) Coeficientul mediu echivalent de patrundere a caldurii km,Feq corespunde unuia considerat mediu pentru toate ferestrele de exterior, usi cu geam si ferestre de tavan, unde trebuie determinate adaosurile de caldura solara. 1 2 3 Schita situarii elementelor exterioare

Kmax. W / mK kW 0.50 kW 0.70 kW 0.22

Pereti Liapor cu tencuiala exteriora si interioara

70

Pereti exteriori admisi conform precedeului elementului constructiv (WschVo)

Coeficient de caldura R in W/mK 0.13

0.14

0.15

0.16

0.18

0.21

0.23

0.24

0.26

Grosime perete In cm 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24 49 36.5 30 24

Valoare k In W/mpK 0.25 0.33 0.40 0.49 0.27 0.35 0.43 0.52 0.29 0.38 0.45 0.55 0.31 0.40 0.48 0.58 0.34 0.45 0.53 0.65 0.39 0.51 0.61 0.74 0.43 0.56 0.66 0.80 0.44 0.58 0.68 0.83 0.48 0.62 .073 0.88

71

Ferestre admise dupa procedeul elementului constructiv a WschVo

Coeficient de trecere a caldurii pentru ferestre cu g=0,65 kF in W/mpK 1.90

Cota de suprafata fereastra dupa puncte cardinale N Est-vest S 10% 40% 50% 10% 50% 40% 10% 60% 30% 20% 40% 40% 20% 30% 50% 20% 50% 30% 10% 10% 10% 20% 20% 20% 10% 10% 10% 20% 20% 20% 40% 50% 60% 40% 30% 50% 40% 50% 60% 40% 30% 50% 50% 40% 30% 40% 50% 30% 50% 40% 30% 40% 50% 30%

Coeficient mediu echivalent de trecere a caldurii Km,F,eq In W/mpK 0.63 0.68 0.73 0.72 0.68 0.77 0.53 0.58 0.63 0.62 0.58 0.67 0.43 0.48 0.53 0.52 0.48 0.57

1.8

1.70

kF = valoare k a ferestrei inclusiv rama g = gradul total de penetratie a energiei la sticla de protectie termica km,Feq = valoare medie echivalenta k a tuturor ferestrelor unei cladiri aportul solar este in functie de cota de suprafata a ferestrei, in functie de punctele cardinale

72

5.1.4 Procedeul bilantului termic al WschVo

Necesarul anual maxim de caldura se stabileste in functie de raportul A/V al cladirii. A fiind suprafata inconjuratoare a cladirii (elementele exterioare) si V volumul pe care aceaste suprafete il formeaza si care trebuie incalzit. Nivelul cerintei noii reglementari pentru pastrarea caldurii (vezi grafic) indica pentru fiecare tip de cladire valori maximale de 54 pana la 100 kWh/(m2a).

Necesarul anual de caldura pentru incalzire

Raportul A/V Valori maxime referitoare la volumul constructiei incalzite sau a suprafetei utile a cladirii AN in functie de raportul A/V A/V Necesar maxim anual de caldura pentru incalzire Referitor la V Referitor la AN 1) QH2) QH kWh / m * a kWh / m * a 2 17.3 19.0 20.7 22.5 24.2 25.9 27.7 29.4 31.1 32.0 3 54.0 59.4 64.8 70.2 75.6 81.1 86.5 91.9 97.3 100.0

m- 1 0.20 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.05

1) referitor la V la inaltimi deschise de peste 2,6 m. Valori intermediare se determina cu ecuatia : QH=13,82 + 17,32 (A/V) in kWh/m3.a 2) referitor la AN pentru inaltimi deschise de 2,6 m si mai joase. Valori intermediare se determina cu ecuatia : QH= QH/0,32 in kWh/m2.a 73

5.1.4.1 Recapitulare a cerintelor pentru protectia termica dupa WschVo Utilizarea cladirii respectiv modificari constructive
Cladiri de executat cu temperatura interioara normala. n Vu 19 C Cladiri de executat cu Modificari temperatura constructive ale cladirilor existente interioara joasa Temperatura interioara: Normala Joasa Cladiri cu destinatii mixte

12 C < Vu < 19 C (Cladire pentru sport si adunari Vu 15 C) Cu sistem de Incalzita mai mult de ventilatie: 4 luni pe an Fara Cu Actionare mecanica

Necesar anual de caldura pentru incalzire

Q'H = 13.82 + 17.32 * A/V kWh/ma

0
Q*H = Q'H /0.32 kWh/ma QH = Q'H * V kWh/ma QHnumai pt.inaltimi deschise<2,60 m QL *0.8 QL *0.95 = 0.5 h - 1.0 h = 0.3 h - 0.8 h

La extindere cu cel putin o camera incalzita sau mai mult de 10 mp Q'H = 13.82 + 17.32 * A/V kWh/ma Q*H = Q'H /0.32 kWh/ma QH = Q'H * V kWh/ma QH = Q'H * V kWh/a QHnumai pt.inaltimi deschise<2,60 m

Dupa felul utilizarii este valabila col.1,2 sau 3 Daca cerintele admise sunt mai mici, raman valabile cele ale protectiei termice minime conform regulilor tehnice

Coeficient de trecere a caldurii

pentru cladiri mici

Necesar anual de transmisie a caldurii

Q'T = 3.0 + 16 A/v kWh / ma

Q'T = 3.0 + 16 A/v kWh / ma kW 0.50 W / mK (grosime zidarie 35,6 cm = 0.21 W / mK permis) km 0.7 W / mK kD 0.22 W / mK kG 0.35 W / mK 1) max. Km,eq = 0.071 V / A + 0.229 W / mK
Cerinte suplimentare la cladiri cu 2 pereti despartitori (ex.casa din mijloc la cele in linie) pentru suprafata fatadei Km,W+F 1.0 W / mK

Coeficient de trecere a caldurii (pierderi termice de transmisie) max. Km,eq = 0.1 V / A + 0.553 W / mK
La prima constructie, inlocuire sau innoire de elemente constructive exterioare) KW 0.5 W / mK KW 0.4 W / mK Sau Zidarie de grosime 36,5 cm KF 1.8 W / mK KD 0.3 W / mK KG 0.5 W / mK

KW 0.75 W / mK KD 0.40 W / mK

74

1) Aceste date nu sunt cuprinse in aceasta forma in prevederile de protectie termica. Ele au fost determinate din necesarul de caldura pentru incalzire fara sistem de ventilatie mecanic.

Incalzirea suprafetelor
Coeficient de trecere a caldurii la elementele constructive intre suprafata incalzita si aerul exterior, zona solului, parti de cladire cu temperaturi interioare reduse K 0.35 W / mK

Calorifere
Calorifere la suprafetele cu ferestre KF 1.5 W / mK Perete exterior in zona caloriferului KW KW a peretelui exterior netransparent

Etansare
Coeficient de patrundere pe la imbinari a [ m / mh (da Pa)] 2 nivele a = 2,0 a = 2.0 2 nivele a = 1,0

5.1.4.2 Indicatii completari la procedeul bilantului termic dupa WschVo

Alte conditii din prevederile WschVo si exceptiile care nu au fost amintite aici, pot fi preluate dupa caz din WschVo. Pentru a veni in ajutor va indicam astfel de prevederi : in zona constructiilor din sticla asezate in fata, pot fi diminuate valorile k pentru ferestre, usi cu geam si usi exterioare (keq F) precum si elemente de pereti exteriori. Geam simplu 0,7; geam dublu sau izolat 0,6; geam termopan (kV<=2.0 W/mK)0,5. limitarea utilizarii energiei pentru instalatii de recuparare a caldurii (pe fiecare kWh energie electrica cel putin 5,0 kWh caldura utila) si pompe termice (pe fiecare kWh energie electrica cel putin 4,0 kWh caldura utila). A se tine cont si de gradul de recuperare a caldurii! Cladiri pentru birouri si administrative la care se tine cont de recuperarea caldurii, nu contin bonus pentru ventilatie mecanica, instalatii de recuperare si pompe termice. Stabilirea orientarii ferestrelor caselor prefabricate (orientare est-vest pentru toate suprafetele ferestrelor). Cerintele pentru instalatii de ventilare mecanice si cele de recuparare a caldurii. Limitarea transmiterii calduriila suprafete de geam mari (protectie termica de vara) Pentru cladiri aliniate (case in linie, duplexuri) se va face calculul pentru fiecare separat. Nu se tine cont de peretii despartitori la determinarea A si A/V. Limitarea prin km,W+F<1,0 W/m2K este ceruta atunci cand peretii despartitori au in comun 50% sau mai mult. La temperaturi interioare joase KG a pardoselilor de pe sol, maximum 2,0 W/m2K. In zona ruloului : kw < 0,6 W/m2 K.

75

5.1.4.2 Procedeul bilantului termic : calculul energiei solare castigate separat prin QS
Recomandarile care urmeaza sunt valabile numai pentru cladiri destinate locuintelor. In procedeul bilantului termic se tine cont de energia solara castigata (QS) sau de valoarea echivalenta k a ferestrelor (keqF). Daca depasirea este la limita, se pot indeplini cerintele prin luarea in considerare a castigului prin energie solara. Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic) a) e) Calculul necesarului de incalzire anuala conform ecuatiei : a) Necesarul de caldura de transmisie QT : Element constructiv/Constructie Grosime Conductibilitate element termica constructiv [m] [W / mK] Valoare k [W/mK] Suprafata Factor A Z [m] [-] 1 1 0.8 0.5 1 0.5

Suprafete pereti AW : Suprafete ferestre AF: Suprafete acoperis(invelitori)AP: Suprafete de baza AG: Suprafete invelitori spre aer exterior ADL: Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite AAB:

Trecerea caldurii (zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite) Suma : Suprafete exterioare Necesar caldura de transmisie b) Necesar caldura pentru aerisire QL = 18,28 x volumul cladirii incalzite V=_______kWh/a V=_______kWh/a c) Castig de caldura QI = 8 x vplumul cladiriiincalzite d) Castig din energie solara QS Fereastra spre sud : QS,S = 184 x gF x AF,S = _______kWh/a -

Fereastra est-vest : QS,O/W = 126.5 x gF x AF,O/W

_______kWh/a

- Fereastra nord : QS,N = 73.6 x gF x AF,N = _______kWh/a e) Necesar anual de energie termica pentru incalzire : QH = 0.9 (Q + Q) (Q + Q) = _______kWh/a Q H = QH / V _______kWh/a (la transformare in mp este valabila relatia Q H = QH / 0.32) Cerinta : QH admis = 13.82 + 17.32 A/V = _______kWh/(ma) Concluzie : Compararea dintre QH anterior< QH adnis Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se va taia ce nu este valabil)

76

5.1.4.2

Procedeul bilantului termic : calculul energiei solare castigate prin valoarea echivalenta k a ferestrelor, keqF

In procedeul bilantului termic se tine cont fie de energia solara castigata (QS) separat sau de valoarea echivalenta k a ferestrelor (keqF), precum se indica mai jos : Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic) a) d) Calculul necesarului de incalzire anuala conform ecuatiei : QH = 0.9 (QT,eq + QL) Ql a) Necesarul de caldura de transmisie QT, eq : QT = 84 (kW AW + keqF AF + 0.8 kD AD + 0.5 kG AG + kDL ADL + 0.5 kAB AAB) Grosime Conductibilitate element termica constructiv [m] [W / mK] Suprafete pereti AW : Suprafete acoperis(invelitori)AP: Suprafete de baza AG: Suprafete invelitori spre aer exterior ADL: Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite AAB: Ferestre gF =___________________ kF =_________________nord keq = kF - gF x 0.95 = Material toc: sud keq = kF - gF x 2.40 = Felul sticlei: vest/est keq = kF - gF x 1.65 = Valoare k Suprafata A [m] Factor Z [-] 1 0.8 0.5 1 0.5

[W / mK]

1 1 1

Trecerea caldurii 1 / = 0.13 (zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite) Suma : Suprafete exterioare A =________________m Necesar caldura de transmisie QT,eq =___________________________________________kWh/a b) Necesar caldura pentru aerisire QL =18,28 x volumul cladirii incalzite V=________kWh/a c) Castig de caldura QI = 8 x vplumul cladiriiincalzite V =_______________________kWh/a d) Necesar anual de energie termica pentru incalzire : QH anterior = 0.9 (QT,eq + QL) Ql =_____________________________________kWh/a QH anterior = QH /V9 =__kWh/a (la transformare in mp este valabila relatia QH anterior = QH /0.32) Cerinta : QH admis = 13.82 + 17.32 A / V =_______________________kWh/a Concluzie : Compararea dintre QH anterior< QH adnis Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se va taia ce nu este valabil)

77

5.1.4.2 Procedeul bilantului termic a WschVo : Exemple pentru diferite tipuri de cladiri
Exemple ale diferitelor combinatii posibile pentru valoarea k, in W/(mpK)

Perete Kw 0.3 0.4 0.5

Acoperis kD 0.35 0.30 0.30

Fereastra kF 2.0 2.0 1.4

Tavan beci kG 0.45 0.35 0.45

Perete Kw 0.3 0.4 0.5

Acoperis KD 0.6 0.5 0.4

Fereastra kF 2.0 2.0 2.0

Tavan beci Kg 0.65 0.55 0.60

Perete Kw 0.3 0.4 0.5

Acoperis KD 0.4 0.6 0.5

Fereastra kF 2.6 2.0 1.7

Tavan beci kG 0.6 0.6 0.5

Valoarea k a unui element constructiv joaca rolul primordial dupa procedeul elementului constructiv din Prevederile pentru protectia termica (WschVo) Spre deosebire de procedeul elementului constructiv, valoarea k conform bilantului termic nu este stabilita ca valoare limita, in plus, pentru fiecare element constructiv sunt posibile mai multe valori k, in scopul respactarii cerintelor WschVo. Combinatii posibile ale valorii k prezinta schitele alaturate si calculele din tabele.

78

5.1.4.2 Procedeul bilantului termic a WschVo : Model de calcul EFH

Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic) Exemplu pentru o casa de o singura familie de marime obisnuita 523 mc volum constructie incalzita (EG + DG), 150 mp suprafata locuibila incalzita Calculul necesarului anual de energie termica QH = 0.9 (QT,eq + QL) Ql a) Transmisie QT,eq= 84(kW AW + keqF AF + 0.8 kD AD + 0.5 kG AG + kDL ADL + 0.5 kAB AAB)
Element constructiv/Con structie cu pereti Liapor si tavane masive Liapor
Suprafete pereti AW : Zidarie Liapor Super-K cu LM21, Suprafete acoperis(invelitori )AP : 14 cm lana minerala aerisit ulterior Suprafete de baza AG: Estrich + 6 cm izolare +tavan masiv Liapor Suprafete invelitori spre aer exterior ADL: Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite AAB :

Grosime element constructiv s

Conductibilitate termica R

1 /i + 1/a

Valoare K

Suprafata A

Factor z

QT,eq
84*k*A*z

[m]

[W/mK]

[mK/W]

[W/mK]

[m]

[-]

[kWh/a]

0.365

0.13

0.17

0.33

139.5

3867

0.21

0.24

122

0.8

1968

0.34

0.42

105

0.5

1852

1 0.5

Ferestre gF = 0.8 ,kF = 2,6 nord keqF = kF - gF x 0.95 = 1.84 5.3 1 819 Material toc: Lemn sud keqF = kF - gF x 2.40 = 1.84 16.1 1 920 Felul sticlei: 4/12/4-izolatoare 10.1 1 1086 vest/est keqF = kF - gF x 1.65 = 1.28 Trecerea caldurii 1/ = 0.13 (zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite) Suma :Suprafete exterioare A = 398 m Necesar caldura de transmisie QT,eq= 10512 kWh/a 9560 kWh/a b) Necesar caldura pentru aerisire QL =18,28 x volumul cladirii incalzite V= 4184 kWh/a c) Castig de caldura QI = 8 x vplumul cladiriiincalzite V = e) Necesar anual de energie termica pentru incalzire : QH = 0.9 (QT,eq + QL) Ql = 13881___________________________________kWh/a 26.54 kWh/a (la transformare in mp este valabila relatia QH anterior = QH /V = Q H = QH /0.32) Cerinta : QH admis = 13.82 + 17.32 A/V = 27.00 kWh/a Concluzie : Compararea dintre QH anterior< QH adnis Cerintele de protectie termica sunt indeplinite (cu geamuri izolatoare obisnuite si materiale izolatoare).

79

5.1.4.3 Valori k1) pentru zidarie cu un cofraj si cu tencuiala izolatoare termic

Tencuiala normala Tencuiala izolatoare termic Grosime tencuiala WD in cm

Grosime Valori R W/mK

zid k Tencuiala normala

24 in Tencuiala Izolatoare termic

cm W/mK Grosime Tencuiala WD in cm

Grosime Valori R W/mK

Zid K Tencuiala Normala

30 in Tencuiala Izolatoare termic

cm W/mpK Grosime Tencuiala WD in cm

Grosime Valori R W/mK

zid k Tencuiala normala

36.5 in Tencuiala Izolatoare termic

cm W/mpK Grosime Tencuiala WD in cm

0.24

0.81

0.21

0.73

0.18

0.64

0.16

0.58

0.15

0.54

0.14

0.51

0.13

0.48

0.67 0.56 0.48 0.38 0.61 0.52 0.45 0.36 0.55 0.47 0.42 0.34 0.50 0.44 0.39 0.32 0.48 0.42 0.37 0.31 0.45 0.40 0.36 0.30 0.43 0.38 0.34 0.29

2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10

0.24

0.68

0.21

0.61

0.18

0.53

0.16

0.48

0.15

0.45

0.14

0.42

0.13

0.39

0.57 0.49 0.43 0.35 0.52 0.45 0.40 0.33 0.46 0.41 0.37 0.30 0.42 0.38 0.34 0.28 0.40 0.36 0.33 0.27 0.38 0.34 0.31 0.26 0.36 0.32 0.30 0.25

2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10

0.24

0.57

0.21

0.51

0.18

0.44

0.16

0.40

0.15

0.37

0.14

0.35

0.13

0.33

0.50 0.43 0.39 0.32 0.47 0.40 0.36 0.30 0.40 0.36 0.32 0.27 0.36 0.33 0.30 0.26 0.34 0.31 0.29 0.25 0.32 0.29 0.27 0.24 0.30 0.28 0.26 0.22

2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10 2 4 6 10

1) inclusiv 1,5 cm tencuiala ghips pe interior Indicatie : La grosimea tencuielii izolatoare de 10 cm trebuie sa se tencuiasca in 2 zile

80

5.2 Protectie la zgomot 5.2.1 Importanta protectiei la zgomot

Protectia la zgomot a cladirilor este de mare importanta pentru sanatatea si confortul oamenilor. Aceasta este importanta mai ales pentru constructia de locuinte. In locuinta sa omul trebuie sa se odihneasca si sa se deconecteze, putindusi realiza necesitatea de a nu fi deranjat din punct de vedere acustic.In acest sens trebuie tinut seama de protectia la zgomotul exterior, in special cel produs de circulatia autovehiculelor, dar si cel interior prin loviri cu ciocanul, calcat apasat, strigate, muzica, latrat sau alte zgomote de lucru. Sunt foarte sensibili la zgomote si necesita liniste copiii mici, lucratorii in schimburi si persoanele solicitate psihic. Perceperea zgomotelor de fiecare este subiectiva si depinde de o multitudine de factori de influenta. In decursul ultimilor ani au crescut pretentiile pentru izolari fonice. Aceasta se poate deduce dupa reclamatiile multe cu privire la izolari fonice necorespunzatoare. Cauzele se gasesc pe de o parte in cresterea zgomotului ca de exemplu instalatii HiFi puternice si performante in incaparile de locuit si camerele copiilor si prin scaderea nivelului zgomotului de fond printr-o mai buna ecranare a zgomotului exterior. Acesta din urma a rezultat in urma peretilor mai grosi si a ferestrelor mai etanse datorate necesitatii de izolare termica.

5.2.2 Influenta si dispunere

Dispunerea prin plan a incaperilor este hotaratoare pentru protectia fonica. Incaperile cu nivel de zgomot mai redus vor fi dispuse una langa alta sau una peste alta si separate prin zone tampon (holuri, bai, WC) de cele mai zgomotoase.

5.2.3 Hotarari privitoare la protectia fonica

DIN 4109, editia noiembrie 1989, se refera la incaperi de sedere - impotriva zgomotelor din incaperi straine exemplu vorbe, muzica sau mers, tras scaune si functionare ustensile casnice. - impotriva zgomotelor din instalatii tehnice casnice si functionarii in aceeasi cladire sau in cladiri legate prin constructie de acestea - impotriva zgomotelor exterioare ca circulatia (stradala, cai ferate, pe apa si in aer) sau cele provenite din zona de productie si industriala si care nu sunt legate constructiv cu spatiile de locuit Aceasta norma nu este valabila pentru protectia fonica in incaperi de locuit : a) impotriva zgomotelor provenite de la aparate tehnico-casnice situate in propria zona de locuit b) in care sunt zgomote datorate functionarii continuu sau aproape continuu si care corespund nivelului de presiune LAF 40 dB(A). c) impotriva zgomotului aeronavelor, atat timp cat acesta este prevazut in Legea pentru protectia zgomotului provenit de la avioane Anexa 1 la DIN 4109 Aceasta anexa contine toate exemplele de executie precum si procedeul de calcul. Anexa 2 la DIN 4109 In aceasta anexa sunt cuprinse recomandarile pentru intocmirea planurilor si executie precum si reco-mandari pentru o protectie sporita la zgomot. Indicatiile din anexa sunt doar informatii si nu normative suplimentare.

81

5.2.4 Notiuni
RW = unit. masura evaluata de amortizare fonica in dB fara transmitere de zgomot peste elemente flancate de constructie RW = unit. masura evaluata de amortizare fonica in dB cu transmitere de zgomot peste elemente flancate de constructie RW,res = unit. masura pentru amortizare fonica rezultata in dB pentru elem.de constructie combinate ex. usi si ferestre LAF = nivel presiune zgomot in dB(A) masurat cu frecventa A si timpul F LAm = nivel de mediere in dB(A) ca marime caracteristica pentru zgomot exterior pentru determinarea protectiei la zgomot exterior, necesare. Se calculeaza dupa o metoda stabilita exact sau se masoara pentru a determina influenta diferitelor surse de zgomot (strada, cale ferata, aer, apa, industrie, activitati productive). Ln.W = nivel zgomot evaluat la pasire, in dB (TSM) = unit.de masura la zgomot produs prin pasire, in dB Ln.W.eq.R = nivel zgomot evaluat la pasire, echivalent (valoare de calcul) in dB pentru tavanul masiv fara strat acoperire. (TSMeq.R) = unit.masura echivalenta pentru protectie la zgomot prin pasire (valoare de calcul) in dB. LW,R = unit de masura de corectie pentru zgomot produs prin pasire (valoare de calcul) in dB (VMP) = unit.de masura de corectie in dB la acoperiri tavan pentru tavane masive. Indicele R (ex.la RWR, LnWR, LWR) determina valoarea de calcul pentru un element constructiv si poate fi luat din anexa 1 la DIN 4109. Indicele P (ex. RWP, LnWP,LWP) indica ca valoarea tehnica de protectie fonica s-a masurat pe standul de incercare. Valoarea de calcul se deduce din valoarea la incercare prin diminuarea cu 2 dB respectiv la usi de la 5 dB (ex. RWR = RWP 2 dB; exceptand usile) La masurari de constructii executate, valoarea de protectie fonica se caracterizeaza prin indicele B si poate fi de regula egalat valorii de calcul (RWR = RWB).

5.2.5 Legaturi importante

Pentru recalcularea marimilor utilizate inainte de 1989, TSM si VM, sunt valabile : LnW = 63dB TSM LnWR = Ln.W.eq.R - LW,R (TSMR = TSMeqR + VMR)

5.2.6 Cerinte
Cerintele pentru protectia fonica in constructia de locuinte se gasesc in DIN 4109. Anexa 2 la DIN 4109 face propuneri pentru o protectie fonica marita. Datele sunt insa numai recomandari si nu date normate. Cerintele sunt cuprinse in 4 grupe : a) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru protectie impotriva transmiterii zgomotului dintr-o locuinta straina sau zona de lucru. b) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru elemente constructive din propria locuinta sau zona de lucru c) Izolare fonica prin aer pentru elemente constructive exterioare d) Izolare fonica prin aer si pasire pentru elemente constructive situate intre incaperi deosebit de zgomotoase si incaperi care necesita liniste. a) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru protectie impotriva transmiterii zgomotului dintr-o locuinta straina sau zona de lucru. 82

Tavane
Elemente Cerinte Propuneri protectie marita RW dB de lucru
55

pentru fonica Ln,w dB

46 17 46 17

Observatii

Case cu etaj
Tavane sub spatii general folosite ex.pardoseli uscate, spatii de depozitare si accesul la ele Tavane despartitoare de apartamente (si scari) si tavane intre spatii de lucru straine resp.unitati de folosire comparabile.

RW dB cu spatii de
53

Ln,w dB locuit si
53 (10)

54

53 (10)

55

la constructii cu nu mai mult de 2 apartamente cerintele sunt Rw= 52 dB Ln,w = 63 dB Tavane despartitoare sunt elemente constructive care separa locuinte intre ele sau de spatii de lucru straine. La cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente cerinta este de R W =52dB etc. Acoperiri de pardoseli usor elastice nu trebuie luate in calcul pentru dovedirea cerintei de amortizare la pasire; in case cu mai mult de 2 apartamente pot fi luate in considerare acoperirile usor elastice de ex. dupa anexa 1 la DIN 4109/11.89 tabel 18 daca acoperirile (mocheta) este prevazuta, ea sau ambalajul, cu LW (VM) conform anexa 1 la DIN 4109/11.89 tabel 18 respectiv dupa verificare cu certificatul conform DIN 50049.

Tavane ale pivnitelor, ale holurilor casei, casei scarilor de sub incaperi de zi.

52

53 (10)

55

46 17

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire.

Tavane deasupra intrarilor, sau pasaje spre garaje comune sau altele de acest gen la camere de zi Tavane(pardoseli) peste/sub incaperi de joaca sau comune.

52

53 (10)

55

46 17 46 17

55

46 (17)

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare. Referitor la amortizare prin aer impotriva zgomotului exterior vezi alineatul 5. Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

Tavane sub terase si logii deasupra incaperilor de zi. Tavane sub intrari in pavilioane, chioscuri.

53 (10) 53 (10)

46 17

83

USI Usi care duc din holul casei sau casa scarilor in holuri de apartamente si camine sau spatii de lucru. La usi este valabil erf.RW. Usi care duc din holul casei sau casa scarilor direct in incaperi de zi in afara de holuri- ale apartamentelor.
La usi este valabil erf.RW.
Elemente Cerinte Propuneri protectie marita RW dB de lucru pentru fonica Ln,w dB
46 (17) Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire. Verificarea cerintelor pentru zgomotul la pasire dupa DIN 52210 partea 3 nu se efectueaza in zona de r=60 cm in jurul sifonului. Pentru cladiri cu nu mai mult de 2 locuinte cerinta este de RW=52 dB etc. Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire. Fara cerinte pentru trepte in cladiri cu lift si in cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente. Peretii apartamentelor sunt elemente constructive care despart locuintele sau spatiile straine de lucru intre ele. Pentru pereti cu usi este valabila cerinta RW(Perete) = erf.RW(usa)+15 dB, unde RW(usa) reprezinta amortizarea fonica necesara a usii. Latimi ale peretilor <30 cm nu se iau in considerare.

Observatii

Case cu etaj

RW dB cu spatii de
-

Ln,w dB locuit si
53 (10)

Tavane
Tavane si scari in interiorul locuintelor care se intind pe doua nivele.

Tavane sub baie si WC fara/cu sifon de pardoseala

54

53 (10)

55

46 (17)

Tavane sub holuri.

53 (10)

46 (17)

Trepte
Trepte si podeste

58 (5) -

46 (17) -

Pereti
Pereti despartitori si pereti dintre spatii de lucru. Pereti din casa scarilor si pereti langa holurile casei

53

55

52

55

Pereti langa strazi de trecere, intrari in garaje etc. Pereti ai incaperilor de joaca si alte incaperi de folosinta comuna

55

55

84

Elemente

Cerinte

Case cu etaj USI

Usi care duc din holul casei sau casa scarilor in holuri de apartamente si camine sau spatii de lucru. Usi care duc din holul casei sau casa scarilor direct in incaperi de zi in afara de holuri- ale apartamentelor.

RW dB cu spatii de
27

Ln,w dB locuit si
-

Propuneri protectie marita RW dB de lucru

-

pentru fonica Ln,w dB

-

Observatii

La usi este valabil erf.R W.

37

37

Case duble de o familie TAVANE

(1)Tavane

sau
-

case
48 (15)

construite in
-

linie.
38 ( 25) Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). (4) la peretii despratitori ai casei dintr-un cofraj este valabil : din cauza schimbarii mochetei amortizoare care este supusa uzurii dar si preferintei locatarilor, nu se poate lua in calcul ca dovada de amortizare fonica, conform anexa 1 DIN 4109/11.89 tabel 18.

Scari si podeste si tavane sub holuri.

53 (10)

46 17

PERETI
Pereti despartitori ai casei

57

67

85

Elemente

Cerinte

RW dB
3. Spatii de cazare

Ln,w dB
53 (10) 46 (17)

Propuneri protectie marita RW dB

55

pentru fonica Ln,w dB

46 (17) 46 (17) 46 (17) 46 (17)

Observatii

TAVANE

54-

Tavane sub/peste bazine, incaperi de joaca sau pentru activitati comune pentru protectie fata de spatii de odihna. Scari si podeste.

55

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare. Fara pretentii la scari in cladiri cu lift. Cerinta nu este valabila pentru tavane la cere se pune conditia izolarii fonice. Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Mochete amortizoare nu se iau in calcul. Verificarea dupa DIN 52210 Partea 3 se face dupa o prealabila indepartare a apei si nu in raza de r=60cm. La cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente cerinta este R W=52 si erf. etc.

58 (5)

Tavane sub holuri.

53 (10)

Tavane sub bai si WC fara/cu sifon de pardoseala.

54

53 (10)

PERETI
Pereti intre: spatii de dormit holuri si spatii de dormit

47

USI
Usi intre holuri si spatii de dormit

32

* *

Fara indicatii fara cerinte

86

Elemente

Cerinte

RW dB
4. Institutii pentru TAVANE Tavane sub/peste bazine de inot, sali de jocuri sau alte acticitati comune Scari si podeste Tavane sub holuri. bolnavi, 54 55

Ln,w dB
sanatorii 53 (10) 46 (17)

Propuneri protectie marita RW dB

55 *

pentru fonica Ln,w dB

46 (17) *

Observatii

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare. Fara cerinte pentru scari in cladiri cu lift Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Verificarea dupa DIN 52210 Partea 3 se face dupa o prealabila indepartare a apei si nu in raza de r=60cm.

58 (5) 53 (10)

46 (17) 46 (17)

Tavane sub bai si WC fara/cu sifon de pardoseala.

54

53 (10)

55

46 (17)

PERETI
Pereti intre : saloane bolnavi holuri si saloane bolnavi incaperi de tratamente respectiv de consultatii holuri si sali de tratamente respectiv consultatii incaperi pentru bolnavi si incaperi de lucru si ingrijire Pereti intre : sali de operatii respectiv de tratamente holuri si sali de operatii respectiv tratamente Pereti intre : sali de terapie intensiva holuri si incaperi pentru terapie intensiva

47

52

47

37

87

Elemente

Cerinte

RW dB
4. Institutii pentru

Ln,w dB
sanatorii -

Propuneri protectie marita RW dB

*

pentru fonica Ln,w dB

-

Observatii

USI
Usi intre : incaperi de tratamentei respectiv consultatii holuri si sali de tratamente respectiv consultatii Usi intre : holuri si saloane bolnavi sali de operatii respectiv tratamente holuri si sali de operatii respectiv tratamente

bolnavi, 37

Pentru usi este valabil R W.

32

37

Elemente

Cerinte

RW dB
5. Scoli si alte constructii cu 55

Ln,w dB
destinatii 53 (10)

Propuneri protectie marita RW dB

asemanatoare *

pentru fonica Ln,w dB

*

Observatii

TAVANE
Tavane intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare Tavane si holuri

53 (10)

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare fonica.

Tavane intre sali de curs sau asemenatoare si incaperi deosebit de galagioase(ex.sala de sport, sala de muzica, ateliere).

55

46 (17)

PERETI
Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare. Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si holuri. Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si casa scarilor Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si incaperi deosebit de galagioase (ex.sali de sport, sali de muzica, ateliere)

47

47

52

55

USI
Usi dintre salile de curs sau alte incaperi asemanatoare si holuri.

32

Pentru usi este valabil R W.

88

b) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru elemente constructive din propria locuinta sau zona de lucru
Elemente Cerinte Propuneri protectie marita RW dB
55

Pentru fonica Ln,w dB

46 ( 17)

Observatii

RW dB
1. Cladiri pentru locuit Tavane in case de o familie, exceptand tavanul pivnitei si cel din pod. 50

Ln,w dB
56 (17)

La tavane dintre spalatorii si spatii de depozitare numai ca protectie impotriva transmiterii zgomotului produs prin pasire in incaperile de zi. Se pot lua in considerare mochete usor elastice.

Trepte si podeste in case de o familie. Tavane ale holurilor in case de o familie.

46 ( 17) 46 ( 17) Propunerea pentru protectie fonica marita in sensul amortizarii la mers este valabila numai pentru transmitearea zgomotului prin pasire in spatii straine, indiferent daca propagarea se face in sens orizontal, diagonal sau vertical (in sus). Se pot lua in considerare mochete usor elastice.

56 (17)

Pereti fara usi intre incaperi zgomotoase si linistite de utilizari diferite, ex. intre dormitoare de copii si camere de zi. 2. Cladiri pentru birouri administrative Tavane, trepte, tavane ale holurilor si peretii casei scarilor. Pereti intre spatii cu activitate obisnuita de birou. Pereti intre holuri si incaperi. Pereti pentru incaperi cu activitate intelectuala concentrata sau pentru situatii confidentiale ex.intre directiune si antecamera. Usi dintre incaperi cu activitate obisnuita de birou si holuri. Usi de la incaperi cu activitate intelectuala intensa.

40

47

52

53 (10) -

55 42 42 52

46 ( 17) -

Mochete usor elastice pot fi luate in calcul pentru amortizarea zgomotului prin pasire.

37

37 45

Se va avea in vedere ca aceste valori sa nu fie inrautatite prin transmitere pe cai laturalnice prin hol si usi.

27

32

37

la usi sunt valabile valorile de amortizare fonica la transmitere unica prin usi.

89

c) Valori minime ale amortizarii fonice a elementelor constructive exterioare (perete, dupa caz acoperisul, ferestre) sau ale amortizarii fonice rezultate
Felul incaperilor : Zona nivelului de zgomot Nivelul zgomotului exterior camere cu paturi in spitale si sanatorii spatii de zi in apartamente, spatii de dormit in unitati de cazare, spatii de cursuri si altele asemanatoare *) si altele asemanatoare spatii pentru birouri

dB (A)

I II III IV V VI VII

55 56 60 61 65 66 70 71 75 76 80 > 80

35 35 40 45 50 **) **)

30 30 35 40 45 50 **)

30 30 35 40 45 50

*) la elementele exterioare ale incaperilor in care zgomotul exterior joaca un rol neinsemnat pentru desfasurarea activitatii in interior, nu se pun cerinte. **) Cerintele se vor stabili pe baza conditiilor locale date Valori de corectie pentru dimensiunea amortizarii rezultate in functie de raportul S(W+F)/SG, numaratorul = suprafata totala a alementului exterior a unei incaperi de zi, in mp; numitorul =suprafata bazei unei incaperi de zi in mp.
S(W+F)/SG Corectie 2.5 +5 2.0 +4 1.6 +3 1.3 +2 1.0 +1 0.8 0 0.6 -1 0.5 -2 0.4 -3

Valori necesare ale amortizarii zgomotului RW,res ale combinatiilor peretilor exteriori si ferestrelor

RW,res 30 35 40 45 50

Dimensiuni pentru amortizare fonica pentru pereti/usi in dB/dB pentru urmatoarele parti de suprafata de fereastra in %
10 % 30/25 35/30 40/25 40/32 45/30 45/37 50/35 55/40 20 % 30/25 35/30 40/35 45/40 50/37 55/42 30 % 35/25 35/32 40/30 45/35 50/40 55/45 40 % 35/25 40/30 45/35 50/40 55/45 50 % 50/25 40/32 50/30 40/37 60/35 50/42 60/40 60/45 60 % 30/30 45/32 40/37 60/42 -

Acest tabel este valabil numai pentru cladiri de locuit de inaltime obisnuita a incaperilor de cca.2,5 m si adancimea 4,5 m sau mai mult.

90

d) Valori minime ale amortizarii fonice a elementelor constructive dintre incaperi deosebit de zgomotoase si spatii ce necesita a fi protejate
Felul incaperilor Elemente constructive Dimensiune evaluata de amortizare fonica Nivel zgomot Nivel zgomot Nivel normat de zgomot (dimensiunea de protectie a zgomotului la pasire

LAF=7580 dB (A) LAF=8185 dB (A)

Incaperi cu instalatii sau parti tehnico-casnice deosebit de zgomotoase Spatii de productie mestesugareasca sau industriala; spatii comerciale Spatii pentru. Bucatarie cu instalatii, ale caselor de odihna, spitalelor, sanatoriilor, restaurantelor,spatii de gustari s.a. Spatii pentru bucatarii ca mai sus, dar in functiune si dupa ora 22.00 Spatii pentru oaspeti, in functiune pana la ora 22.00 Spatii pt.oaspeti (nivel max.de zgomot)si dupa ora 22.00 Spatii pentru sala de bowling(popice)

Tavane, pereti Pardoseli Tavane, pereti Pardoseli

57

62 43) (20))

57

62 43 (20)

Tavane, pereti Pardoseli

55 43 (20)

Tavane, pereti Pardoseli Tavane, pereti Pardoseli Tavane, pereti Pardoseli Tavane, pereti Pardoseli a)camera bilelor b) pista

57* 33 (30)

43 (20) 62 33 (30) 67

33 (30) 13 (50) 72 28 (35)

Spatii pentru primire oaspeti (nivel maxim de zgomot 85dB(A).. de ex.cu instalatii electroacustice

Tavane, pereti Pardoseli

in sensul propagarii zgomotului Amortizarea necesara pt.masini nu este cuprinsa in aceasta valoare; in acest caz sunt necesare alte masuri vezi si anexa 2 la DIN4109/11.89 alineat 2.3.Tot astfel se poate fi necesar, in functie de felul actionarii, o valoare erf.LnW(la dimensiunea de protectie fonica la pasire un TSM mai mare) mai mica, aceasta se va verifica in parte. 3) nu este necesar daca instalatii producatoare de zgomot pot fi montate suficient de silentios 4) In cazul instalatiilor de bucatarie industriala si deasupra apartamente, este valabila relatia RW=62dB fara indicatii fara cerinte 91

1) 2)

5.2.7 Amortizarea la zgomot a peretilor Liapor a) Generalitati

Amortizarea la zgomot depinde de greutatea suprafetei peretelui. Relatia data in anexa 1 pentru determinarea amortizarii fonice este indicata in diagrama urmatoare. La aceste valori s-a considerat pentru elementele constructive flancate, o masa medie raportata la suprafata de 250 kg/mp. In caz de abateri trebuie modificate valorile cu cele din tabelul corector.

b) Bonus de 2 dB pentru pereti Liapor dupa DIN 4109 anexa 1

Zidaria Liapor si peretii masivi Liapor asigura prin felul materialului o amortizare fonica ridicata fata de valorile generale. La determinarea valorii evaluate de amortizare fonica, valoarea de calcul poate fi marita cu 2 dB. Aceasta este valabila pana la o greutate a peretilor de 250 kg/mp, deoarece la vremea cand a fost stabilit nu se efectuasera incercari concludente. Pentru peretii despartitori ai casei construiti cu 2 cofraje, acest bonus poate fi bineinteles folosit, daca greutatea suprafetei peretelui unui cofraj este sub 250 kg/mp.

c) Bonus de 3 dB pentru zidarie Liapor, dupa aprobarea de catre IBP

In baza numeroaselor incercari, Institutul pentru Fizica Constructiilor a stabilit printr-un certificat, ca la zidaria Liapor valorile de calcul ale amortizarii fonice pot fi marite cu 3 dB. Aceasta corectie cu 3 dB inseamna ca zidaria din piatra Liapor transmite numai jumatate din energia fonica, comparativ cu alte caramizi de constructie cu aceeasi greutate. Bonusul de +3 dB este valabil fata de valorile normale din DIN 4109 respectiv fata de valorile normate pentru zidarie Liapor. Reglementarea este valabila in buletinul de certificare chiar si pentru greutati ale peretilor de pana la 280 kg/mp.

92

Marimea valorii de amortizare RW a zidariei Liapor. 1.) Perete dintr-un cofraj (tencuit pe ambele fete) Grosime perete Clasa de densitate bruta Felul mortarului Greutatea suprafetei peretelui Valoare evaluata de amortizare fonicaRW,Rin dB Dupa DIN419 Dupa General Liapor Aprobare IBP

cm
0.5 49 0.6 0.7 0.8 0.5 0.6 0.7 36.5 0.8 0.9 1.0 0.5 0.6 0.7 30 0.8 0.9 1.0 0.5 0.6 0.7 24 0.8 0.9 1.0 1.2 NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM

Kg/m
325 300 369 344 413 388 457 432 256 238 289 270 321 303 354 336 387 369 420 402 220 205 247 232 274 259 301 286 328 313 355 340 182 170 204 192 225 213 247 235 268 256 298 278 333 312 50 49 52 51 53 52 54 54 47 46 49 48 50 49 51 51 52 52 53 53 46 45 47 46 48 47 49 49 50 50 51 51 43 43 45 44 46 45 47 46 48 47 49 48 50 50 52 51 54 53 55 54 56 56 49 48 51 50 52 51 53 53 54 54 55 55 48 47 49 48 50 49 51 51 52 52 53 53 45 45 47 46 48 47 49 48 50 49 51 50 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 50 49 52 51 52 52 52 52 52 52 52 52 49 48 50 49 51 50 52 52 52 52 52 52 46 46 48 47 49 48 50 49 51 50 52 51 52 52

93

Grosime perete

Clasa de densitate bruta

Felul mortarului

Greutatea suprafetei peretelui

Valoare evaluata de amortizare fonicaRW,Rin dB Dupa DIN419 Dupa General Liapor Aprobare IBP

cm
0.5 0.6 0.7 17.5 0.8 0.9 1.0 1.2 0.5 0.6 0.7 11.5 0.8 0.9 1.0 1.2 NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM

Kg/m
146 138 162 153 178 169 194 185 209 201 225 216 257 241 113 108 124 118 134 128 144 139 155 149 165 159 186 175 41 40 42 41 43 43 44 44 45 45 46 45 47 47 38 37 39 38 40 39 41 40 42 41 42 42 44 43 43 42 44 43 45 45 46 46 47 47 48 47 49 49 40 39 41 40 42 41 43 42 44 43 44 44 46 45 44 43 45 44 46 46 47 47 48 48 49 48 50 50 41 40 42 41 43 42 44 43 45 44 45 45 47 46

94

2) Perete din doua cofraje cu fanta de aer > 4 cm respectiv cu strat de amortizare din fibre minerale si fiecare parte a cofrajului tencuita pe o parte. Grosime Clasa de Felul Greutatea Valoare evaluata de amortizare perete densitate mortarului suprafetei fonicaRW,Rin dB Dupa DIN419 Dupa bruta peretelui General Liapor Aprobare IBP cm 0.5 0.6 2 x 30 0.7 0.8 0.9 1.0 0.5 0.6 0.7 2 x 24 0.8 0.9 1.0 1.2 0.5 0.6 0.7 2 x 17.5 0.8 0.9 1.0 1.2 NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM Kg/m 380 350 434 404 488 458 542 512 596 566 650 620 314 290 357 333 400 376 444 420 487 463 530 506 616 592 243 225 274 257 306 288 337 320 369 351 400 383 463 432

64 63 66 65 67 66 68 68 69 69 70 70 62 61 63 62 65 64 66 65 67 66 68 67 70 69 59 58 60 59 61 61 63 62 64 63 65 64 66 66

66 65 68 67 69 68 70 70 71 71 72 72 64 63 65 64 67 66 68 67 69 68 70 69 72 71 61 60 62 61 63 63 65 64 66 65 67 66 68 68

67 66 69 68 70 69 71 71 72 72 73 73 65 64 66 65 68 67 69 68 70 69 71 70 73 73 62 61 63 62 64 64 66 65 67 66 68 67 69 69 95

Grosime perete

Clasa de densitate bruta

Felul mortarului

Greutatea suprafetei peretelui

Valoare evaluata de amortizare fonicaRW,Rin dB Dupa DIN419 Dupa General Liapor Aprobare IBP

Cm 0.5 0.6 0.7 2 x 11.5 0.8 0.9 1.0 1.2 NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM NM LM

Kg/m 177 165 197 186 218 206 239 227 259 248 280 269 321 301

55 54 56 56 57 57 58 58 59 59 60 60 62 61

57 56 58 58 59 59 60 60 61 61 62 62 64 63

58 57 59 59 60 60 61 61 62 62 63 63 65 64

96

5.2.8 Reprezentare grafica pentru valorile masurate si calculate

54

52

50

48

46

44

42

40

38

36

100

200

400

(Oy)Valoare evaluata de amortizare fonicaRW,in dB (Ox) Perete L Perete dupa DIN. Masa referitoare la suprafata valori masurate pereti Liapor conform aprobare IBP Stuttgart DIN 4109 general DIN 4109 pentru pereti Liapor Exemplu : pentru a atinge 50 dB este suficienta la peretele Liapor o greutate pe suprafata de 250 kg/mp. La un perete dupa DIN sunt necesari 315 kg/mp.

97

5.2.9. Recomandare pentru alegerea densitatii brute si a grosimii peretelui din zidarie Liapor
a) Protectia la zgomot dupa DIN 4109 (cerinte normale) Element constructiv RW necesar Indeplinit prin zidarie Liapor Dupa DIN 4109 cu In dB Clasa de Grosime densitate perete bruta in cm Pereti exteriori fara ferestre (Nivel zgomot exterior pana la 75 dB) Pereti exteriori cu pana la 50% ferestre (Nivel zgomot exterior pana la 70 dB) Pereti despartitori de apartament
50 De la 0,5 De la 0,6 De la 0,8 De la 0,5 De la 1,0 De la 1,2 De la 1,6 De la 1,2 De la 0,8 De la 0,6 De la 0,6 De la 0,8 De la 1,0 De la 0,5 De la 36,5 De la 30 De la 24 De la 2 x 11.5 De la 36,5 De la 30 De la 24 De la 11,5 De la 17,5 De la 24 De la 36,5 De la 30 De la 2424 De la 2 x 11,5

53

Pereti intre dormitoare Pereti intre saloane bolnavi Pereti intre sali de clasa Pereti intre scari si incaperile de mai sus

47

52

Pereti despartitori de case in linie

57

b) Protectia la zgomot dupa anexa 2 la DIN 4109 (cerinte sporite) Element constructiv RW necesar Indeplinit prin zidarie Liapor Dupa DIN cu 4109 Clasa de Grosime In dB densitate perete bruta in cm De la 1,0 De la 2 x 17,5 Pereti despartitori de case in linie 67
De la 0,7 De la 0,5 De la 2 x 24 De la 2 x 30 De la 2 x 11,5 De la 36,5 De la 30 De la 36.5 De la 30 De la 24

Pereti despartitori de apartament

55

De la 0,5 De la 1,2 De la 1,6 De la 0,6 De la 0,8 De la 1,0

Pereti ai casei scarilor Pereti intre dormitoare Pereti in birouri la incaperi de concentrare psihica ridicata Pereti intre saloane de bolnavi Pereti in apartamente intre camere zgomotoae si linistite Peretii birourilor

52

47

De la 1,2 De la 0,8 De la 0,6 De la 0,6

De la 11,5 De la 17,5 De la 24 De la 11,5

42

98

5.2.10 Absorbtia zgomotului

Zidaria Liapor netencuita are o mare putere de absorbtie, adica sunetele care ajung la perete sunt partial absorbite si nu se mai reflecta. Galagia in incapere devine per total mai mica iar neplacuta rezonanta (=timpul mare de ecou) se reduce sau chiar este zero. O absorbtie buna este deosebit de importanta in hale de productie, birouri, restaurante, sali de conferinte dar si in locuinte si incaperi pentru hobby. Absorbtia zgomotului unui element constructiv este data de gradul de absorbtie . El indica acea energie zgomotoasa care nu se reflecta ( = 0 inseamna deci reflexie totala, = 1 absorbtie totala). Gradul de absorbtie pantru zidaria Liapor depinde de structura suprafetei si de profilarea zidariei Liapor. Figura de mai jos arata cateva exemple.

(Oy) Gradul de absorbtie a zgomotului Gradul de absorbtie a zgomotului este pentru diferite suprafete a d ale zidariei Liapor iar pentru umplutura Liapor e. In domeniul important, incepand cu 1000 Hz se poate porni deci de la urmatoarele valori : Suprafata Absorbtie zgomot a=zidarie tencuita 4-5% b=zidarie netencuita 30-40% c=zidarie netencuita cu blocuri de zidarie culcate (golurile orientate cu deschizaturile spre sursa de zgomot) 70-90% d=caramizi speciale acustice profilate la suprafata 80-100% e=Liapor liber (F3) s,m-95%

99

5.3

Protectia la umezeala, difuziunea vaporilor de apa, preluare capilara de apa

5.3.1 Protectia la umezeala

Comportamentul la umezeala a unui material de constructie, este dat de felul, marimea si distributia golurilor, ca pori si capilare. Betoane usoare infoiate din Liapor apartin materialelor necapilare, ele au insa o capacitate de absorbtie redusa. Absorbtia de apa a materialelor Liapor in timpul depozitarii, zidirii sau tencuirii precum si influentele intemperiilor este foarte redusa. Peretii din piatra Liapor au din acest motiv si o foarte redusa umiditate de egalizare. Capacitatea de absorbtie capilara se noteaza cu A si reprezinta coeficientul de preluare de apa (kg/mp h1/2). El indica cantitatea de apa care, la imersia de beton usor infoiat Liapor, se absoarbe, raportata la suprafata de absorbtie in kg/mp si timpul de imersie. Pentru preluarea capilara de apa respectiv coeficient de absorbtie capilara (numarul patrunderii apei) sunt raspunzatori felul si volumul porilor. Valori ale preluarii capilare a apei de catre diferite materiale din raportul de incercare G.Ho 14/77 a Institutului pentru fizica constructiilor, Stuttgart Material Beton Liapor cu structura infoiata Tigla plina Tigla cu gauri Piatra de gresie plina Beton poros Beton de piatra ponce Tencuiala alba de var Tencuiala var-ciment Coeficient de preluare a apei A(kg/m2h1/2) 0.20 0.24 20 30 10 25 48 48 1.5 3 7 2-4

5.3.2 Difuziunea vaporilor de apa

Structura infoiata a pietrelor Liapor asigura o rezistenta de difuziune a vaporilor (=5). Peretii Liapor conduc umiditatea continuu de la interior spre exterior si raman uscati. Diagrama difuziunii, curba de temperatura Difuziunea vaporilor

100

5.4

Protectia la foc

5.4.1 Generalitati
Prevederile cele mai importante referitoare la protectia constructiilor la foc sunt cuprinse in Landesbauordnungen (Ordin regional pentru constructii). De aceea cerintele sunt diferite in diferitele landuri. Dupa comportamentul la foc, peretii si tavanele sunt grupate in urmatoarele clase. Denumire in constructii Impiedica focul Impiedica focul iar partile portante din materiale neinflamabile Impiedica focul si din materiale neinflamabile Rezistent la foc Denumire dupa DIN 4102 Clasa de rezistenta la foc F30 Clasa de rezistenta la foc F30 iar in partile esentiale din materiale neinflamabile Clasa de rezistenta la foc F30 si din materiale neinflamabile Clasa de rezistenta la foc F90 iar in partile esentiale din materiale neinflamabile Clasa de rezistenta la foc F90 si din materiale neinflamabile Denumire pe scurt F 30 B F 30 AB

F 30 A F 90 AB

Rezistent la foc si din materiale neinflamabile

F 90 A

5.4.2 Rezistenta la foc a zidariei Liapor

Liapor este inclus dupa norma DIN 4102 in clasa de inflamabilitate A1. Peretii din Liapor sunt inca de la grosimi foarte mici, rezistenti la foc respectiv foarte rezistenti la foc. Comportamentul dupa DIN 4102 Clasa de rezistenta la foc
Elemente de constructie. Grosime minima a zidariei in mm

Pereti neportanti Tencuiti Netencuiti Pe ambele parti Factor de utilizare Rezistent la foc F 90-A F 180-A 70 95

Pereti neportanti Tencuiti Netenc. Pe ambele parti 115' 115 140 115' 175 190 175 240 115' 175 175 140' 190 240 240 300

115

140

Pereti inflamabili

Densitate bruta Densitate bruta

a pietrei>0,8 a pietrei>0,6

' 2 = 0.2

2 = 0.6

2 = 1.0

101

5.4.3 Perete masiv Liapor

Clase de rezistenta la foc si grosimi minime ale peretelui, in mm Valorile ( ) sunt pentru pereti tencuiti pe ambele parti Caracteristici constructive Grosime minima d in mm pereti neportanti Grosime minima d in mm pereti portanti cu factor de utilizare 3 =0,2 Factor de utilizare =0,5 Factor de utilizare =1,0 Dimensiuni minime sectiune d/b in mm/mm a pilonilor resp.elementelor care nu delimiteaza o incapere, pentru un factor de utilizare = 0,5 factor de utilizare = 1,0
Clasa de rezistenta la foc Denumirea

F 30 - A
75) (60)) 115) (115)) 150 (115)) 175 (150)

F 60 - A
75) (75)) 150 (115)) 175 (150) 200 (175)

F 90 - A
100 (100) 150 (115)) 200 (175) 240 (175)

F 120 - A
125 (100) 150 (115)) 240 (200) 300 (200)

F 180 - A
150 (125) 175 (125)) 240 (200) 300 (240)

240/240) 240/240)

240)/300 300/365

240)/365 365/365

300/365 365/365

365/365 365/365

1) Datele sunt valabile atat pentru pereti portanti, care delimiteaza incaperi cat si pentru pereti portanti care nu delimiteaza pereti 2) Dimensiunile minime dupa DIN 4232 vor fi respectate 3) Datele sunt valabile si pentru pereti din placi, pardoseala din fier-beton gol, din beton usor cu structura infoiata dupa DIN 4028 4) Factor de utilizare = existent/ admis Pentru pereti rezistenti la foc trebuie respectate grosimile minime d (mm), conform DIN 4102 Pereti din LB dupa DIN 4232 Densitatea bruta 1.4 Densitatea bruta 1.8 Executie cu un cofraj
250 300

Executie din 2 cofraje

2 x 200 2 x 200

102

5.4.4 Elemente constructive din beton usor si beton armat usor cu structura inchisa, dupa DIN 4219
Elemente constructive din beton armat usor cu structura inchisa dupa DIN 4219 se caracterizeaza dupa DIN 4102 partea 4 alin.3.4 (tavane) si 4.4 (pereti). Intrucat betonul usor are o alungire la caldura mai redusa si o izolare mai mare la temperatura decat betonul normal, aparand timp mai indelungat de incingere, se cer mai putine conditii elementelor din beton usor. Fata de betonul normal, peretii din beton usor cu structura inchisa, pot fi micsorati in functie de densitatea bruta a betonului cu 5 pana la 20% (interpolare liniara intre 5% pentru o clasa de densitate 2,0 si 20% pentru clasa de densitate 1,0.) Nu este permis insa a se depasi grosimea minima de 150 mm si astfel peretii din beton usor, portanti si neportanti indeplinesc cerintele clasei celei mai inalte de rezistenta la foc F 180-A, daca solicitarea unilaterala a focului este pentru un factor de utilizare =0,1 (la solicitari mai mari statice sau la foc, vezi alin.4.4 din DIN 4102 partea 4.). Chiar si pentru o distanta minima a axei armaturii, se pot face reduceri fata de cerintele betonului normal, dupa densitatea bruta, cu aceleasi procente (6 pana la 20%).

La tavane fara goluri din beton usor cu structura inchisa, grosimea minima este de 150 mm respectiv 100 mm, daca suplimentar mai este o sapa turnata. Aceasta corespunde in orice caz celei mai inalte clase de rezistenta la foc F 180-A. (La sape legate din asfalt este suficienta o grosime a tavanului de 100 mm). Ca si la pereti, si la tavane din beton usor se poate micsora distanta intre axa armaturii fata de cerintele betonului normal, cu aceleasi procente , in functie de densitatea betonului (adica 5 pana la 20% in functie de clasa bruta de densitate).
Tavanele cu goluri din beton usor cu structura inchisa terbuie executate sub goluri cu cel putin 70 mm masiv(respectiv 50 mm cu tencuiala sau captuseala din placi usoare din fibra de lemn, incepand cu o grosime de 25 mm a placii. La beton usor rezistent cu cerinte statice si de neinflamabilitate ridicate, se recomanda la executia betonului adaugarea de fibre de polipropilena. Avantajele acestei variante de executie se confirma prin diferitele rapoarte de incercare.

103