Sunteți pe pagina 1din 37

FIZICA CONSTRUCTIILOR

5.1 Protectia la caldura

5.2 Protectie la zgomot

5.3 Protectia la umezeala

5.4 Protectia la foc

FIZICA CONSTRUCTIILOR 5.1 Protectia la caldura 5.2 Protectie la zgomot 5.3 Protectia la umezeala 5.4 Protectia

67

FIZICA CONSTRUCTIILOR

5.1 Protectia la caldura

5.1.1 Introducere

Protectia la caldura a constructiilor inalte include toate masurile pentru diminua- rea transmisiei termice prin suprafetele care alcatuiesc cladirea. In DIN 4108 sunt prevazute cerintele minime. Ele prevad asigurarea sanatatii prin climatul i- gienic din incaperi si protectia fata de umiditatea datorata conditiilor climatice. Pentru protectia prin economisirea caldurii sunt valabile prevederile dispozitii- lor de protectie termica (WschVo). Conform acestora se evalueaza cladirile du- pa necesarul anual de caldura pentru incalzire, prin metoda bilantului termic (vezi 5.1.4). Cladirile mici pentru locuit cu pana la 2 nivele si nu mai mult de 3 apartamente pot fi simplificate prin metoda elementului constructiv (5.1.3). Legiuitorul evita, la spatii de locuit mici, in mod constient, sa prefere una din cele doua metode, renuntand in continuare la formularele unice. In paginile ur- matoare se dau notiunile necesare, formule si unitati de masura. Coeficientii de penetratie a caldurii (valori K) se gasesc la :

2.

Zidarie

7.

Umpluturi

8.

Constructii din beton

5.1.2

Notiuni

5.1.2.1

Conductibilitate termica

λλλλ in W/mK Conductibilitatea termica caracterizeaza o calitate specifica a materialului. Ea indica ce flux de caldura W trece in 1 ora printr-un strat de 1 m grosime, printr- o suprafata de 1 m 2 , daca caderea de de temperatura in sensul fluxului este de 1 grad K (1 Kelvin). Conductibilitatea termica depinde de densitatea materialului. Materiale dense (exemplu otel) au conductibilate mare, cele poroase (amortizoa- re) au conductibilitate mica. Conductibilitatea termica depinde de structura, de marimea si felul porilor si de cantitatea de umiditate. Cu cat este mai mica conductibilitatea termica, cu atat mai buna este izolarea termica.

5.1.2.2

Rezistenta la penetratia caldurii (valoare de izolare termica)

1/ΛΛΛΛ in m 2 K/W Indica rezistenta unui strat la penetratia caldurii. Pentru determinarea sa se cal- culeaza grosimea stratului respectiv (in metri) divizata la conductibilitatea mate- rialului λ in W/mK. Pentru elemente in mai multe straturi se va stabili pentru fi- ecare strat, dupa acest procedeu de calcul, valoarea individuala. Suma tuturor valorilor individuale reda valoarea de penetratie termica respectiv valoarea de izolare termica pentru intregul element. Cu cat este mai mare 1/ΛΛΛΛ, cu atat este mai buna izolarea termica.

de izolare termica pentru intregul element. Cu cat este mai mare 1/ ΛΛΛΛ , cu atat

68

5.1.2.3

Coeficientul de transmitere a caldurii

αααα in W/m 2 K Coeficientul de transmitere a caldurii este dat de fluxul de caldura W care se scurge intr-o ora printr-o suprafata de separare dintre un corp solid si unul gazos (exemplu aer) sau unul lichid (exemplu apa), daca diferenta de temperatura dintre cele doua medii este de 1 K. Se noteaza cu α α pentru exterior si cu α i pentru interior.

5.1.2.4 Rezistenta de transmitere a caldurii

1/αααα in m 2 K/W Rezistenta de transmitere a caldurii este rezistenta stratului de aer care face tre- cerea de la caldura aerului la elementul de constructie si invers. Este valoarea inversa a valorii de transmitere a caldurii α.

5.1.2.5 Coeficientul de trecere a caldurii k in W/m 2 K

Coeficientul de trecere a caldurii, numit si valoare k, desemneaza fluxul de cal- dura W, care trece intr-o ora printr-o suprafata de elemnt de constructie de 1 mp, daca diferenta de temperatura a aerului care inconjoara elementul de con- structie de ambele parti, este de 1 K. Coeficientul de trecere a caldurii este de importanta majora pentru calculul necesarului de caldura si stabilirea amplasarii instalatiei de incalzire. Valoarea k este valoarea reciproca a rezistentei de trecere a caldurii 1/k.

Cu cat este mai mica valoarea k, cu atat este mai buna izolarea termica.

a rezistentei de trecere a caldurii 1/k. Cu cat este mai mica valoarea k, cu atat

69

5.1.3

Procedeul elementului de constructiv. Hotararea privind protectia termica.

5.1.3.1 Generalitati

Prin tabelele de mai jos dorim sa va oferim un ajutor in munca dumneavoastra, cu care sa evaluati simplu daca cerintele hotararii de mai sus sunt indeplinite. Datele din alineatul 5.1.3 se bazeaza pe procedeul elementului dupa anexa 1 din Hotararea privind protectia termica.pentru constructii mici (procedeul alternativ).

5.1.3.2 Utilizarea ajutorului

a) Cladiri pentru care nu trebuie depus la autoritatea din constructii nici un calcul termotehnic. In acest caz proiectantul trebuie sa garantaeze respectarea cerintelor. In baza tabelelor de mai jos puteti sa constatati foarte simplu daca sunt respectate acestea.

b) Cladiri pentru care trebuie depus la autoritatea din constructii calculul termotehnic. Cu ajutorul tabelului „Pereti exteriori admisi conform procedeului elementului constructiv…” puteti sa evaluati inca in faza de preproiectare ce grosimi de pereti sunt necesari si ce coeficient de cal- dura trebuie sa aiba zidul.

5.1.3.3 Etapele de lucru

a) Verificarea valorilor k ale tavanelor care fac schimbul de caldura si a peretilor catre pamant, la valoarea minima.

b) Citirea din tabele a cotei admise de suprafata de fereastra, sub titlul „ ferestre admise conform precedeului elementului constructiv…”, care este in functie de punctele cardinale si valoarea k a ferestrei.

c) Compararea cotei planificate de suprafata de fereastra cu cea admisa.

Valori k maxime pentru simplificarea proeiectarii

Pozitia

Element de constructie

Kmax. W / m²K

pe schita

1

Pereti exteriori

kW ≤ 0.50 ¹

2

Ferestre exterioare si usi cu geam, precum si fereastra de mansarda

kW ≤ 0.70 ²

3

Tavane sub spatiu mansarda inca neterminate (inclusiv pante de acoeris care delimiteaza spatii in sus si in jos spre aerul exterior.

kW ≤ 0.22

4

Tavane de pivnita, pereti si tavane spre incaperi neincalzite precum si tavane si pereti se spijina de pamant.

kG ≤ 0.35

Cerinta se considera indeplinita daca zidaria este efectuata cu o grosime de 36,5 cm din materiale cu conductibilitate termica de λ R <0,21 W/mK

1)

Coeficientul mediu echivalent de patrundere a caldurii k m,Feq corespunde unuia consi- derat mediu pentru toate ferestrele de exterior, usi cu geam si ferestre de tavan, unde trebuie determinate adaosurile de caldura solara.

Schita situarii elementelor exterioare

Pereti Liapor cu tencuiala exteriora si interioara

de caldura solara. Schita situarii elementelor exterioare Pereti Liapor cu tencuiala exteriora si interioara 70
de caldura solara. Schita situarii elementelor exterioare Pereti Liapor cu tencuiala exteriora si interioara 70

70

Pereti exteriori admisi conform precedeului elementului constructiv (WschVo)

Coeficient de caldura λλλλ R in W/mK

Grosime perete

Valoare k

In cm

In W/mpK

0.13

49

0.25

36.5

0.33

30

0.40

24

0.49

0.14

49

0.27

36.5

0.35

30

0.43

24

0.52

0.15

49

0.29

36.5

0.38

30

0.45

24

0.55

0.16

49

0.31

36.5

0.40

30

0.48

24

0.58

0.18

49

0.34

36.5

0.45

30

0.53

24

0.65

0.21

49

0.39

36.5

0.51

30

0.61

24

0.74

0.23

49

0.43

36.5

0.56

30

0.66

24

0.80

0.24

49

0.44

36.5

0.58

30

0.68

24

0.83

0.26

49

0.48

36.5

0.62

30

.073

24

0.88

36.5 0.58 30 0.68 24 0.83 0.26 49 0.48 36.5 0.62 30 .073 24 0.88 71

71

Ferestre admise dupa procedeul elementului constructiv a WschVo

Coeficient de trecere a caldurii pentru ferestre cu

Cota de suprafata fereastra

Coeficient mediu echivalent de trecere a caldurii

K m,F,eq

g=0,65

k F in W/mpK

dupa puncte

cardinale

In W/mpK

N

Est-vest

S

1.90

10%

40%

50%

0.63

10%

50%

40%

0.68

10%

60%

30%

0.73

20%

40%

40%

0.72

20%

30%

50%

0.68

20%

50%

30%

0.77

1.8

10%

40%

50%

0.53

10%

50%

40%

0.58

10%

60%

30%

0.63

20%

40%

40%

0.62

20%

30%

50%

0.58

20%

50%

30%

0.67

1.70

10%

40%

50%

0.43

10%

50%

40%

0.48

10%

60%

30%

0.53

20%

40%

40%

0.52

20%

30%

50%

0.48

20%

50%

30%

0.57

k F = valoare k a ferestrei inclusiv rama

g = gradul total de penetratie a energiei la sticla de protectie termica

k m,Feq = valoare medie echivalenta k a tuturor ferestrelor unei cladiri

aportul solar este in functie de cota de suprafata a ferestrei, in functie de punctele cardinale

unei cladiri aportul solar este in functie de cota de suprafata a ferestrei, in functie de

72

5.1.4 Procedeul bilantului termic al WschVo

Necesarul anual maxim de caldura se stabileste in functie de raportul A/V al cladirii. “A” fiind supra- fata inconjuratoare a cladirii (elementele exterioare) si “V” volumul pe care aceaste suprafete il for- meaza si care trebuie incalzit. Nivelul cerintei noii reglementari pentru pastrarea caldurii (vezi grafic) indica pentru fiecare tip de cladire valori maximale de 54 pana la 100 kWh/(m 2 a).

Necesarul anual de caldura pentru incalzire
Necesarul anual de caldura pentru incalzire

Raportul A/V

Valori maxime referitoare la volumul constructiei incalzite sau a suprafetei utile a cladirii A N in functie de raportul A/V

A/V

Necesar maxim anual de caldura pentru incalzire

 

Referitor la V

Referitor la A N

Q’ H 1)

Q

” H 2)

m-¹

kWh / m³ * a

kWh / m² * a

 

12

 

3

≤ 0.20

17.3

54.0

0.3

19.0

59.4

0.4

20.7

64.8

0.5

22.5

70.2

0.6

24.2

75.6

0.7

25.9

81.1

0.8

27.7

86.5

0.9

29.4

91.9

1.0

31.1

97.3

≥ 1.05

32.0

100.0

1)

referitor la V la inaltimi deschise de peste 2,6 m. Valori intermediare se determina cu ecuatia :

2)

Q’ H =13,82 + 17,32 (A/V) in kWh/m 3 .a referitor la A N pentru inaltimi deschise de 2,6 m si mai joase. Valori intermediare se determina cu ecuatia :

Q H = Q’ H /0,32 in kWh/m 2 .a

m si mai joase. Valori intermediare se determina cu ecuatia : Q ” H = Q’

73

5.1.4.1 Recapitulare a cerintelor pentru protectia termica dupa WschVo Utilizarea cladirii respectiv modificari constructive

Cladiri de executat cu temperatura interioara normala.

n

Cladiri de executat cu temperatura interioara joasa

Modificari constructive ale cladirilor existente

Cladiri cu

destinatii mixte

Vu 19° C

 

Temperatura

(Cladire pentru sport si adunari Vu 15° C) Cu sistem de

ventilatie:

12° C < Vu < 19° C

interioara:

Normala

Joasa

Incalzita mai mult de 4 luni pe an

 

Fara

Cu

Actionare mecanica

Necesar anual de caldura pentru incalzire

Q'H = 13.82 + 17.32 * A/V kWh/m³a

La extindere cu cel putin o camera incalzita sau mai mult de 10 mp Q'H = 13.82 + 17.32 * A/V kWh/m³a

Dupa felul utilizarii este valabila col.1,2 sau 3

0

Q*H = Q'H /0.32 kWh/m³a

 

QH = Q'H * V kWh/m³a

Daca cerintele admise sunt mai mici, raman valabile cele ale protectiei

Q’ H numai pt.inaltimi deschise<2,60 m

Q*H = Q'H /0.32 kWh/m³a

termice minime conform regulilor tehnice

QL *0.8 QL *0.95

QH = Q'H * V kWh/m³a QH = Q'H * V kWh/a

β = 0.5 hˉ¹ - 1.0 hˉ¹

Q’ H numai pt.inaltimi deschise<2,60 m

β = 0.3 hˉ¹ - 0.8 hˉ¹

Coeficient de trecere a caldurii

pentru cladiri mici

Necesar anual de transmisie a caldurii

Q'T = 3.0 + 16 A/v kWh / m³a

Q'T = 3.0 + 16 A/v kWh / m³a

kW ≤ 0.50 W / mK

(grosime zidarie 35,6 cm = λ ≤ 0.21 W / mK permis)

km ≤ 0.7

kD ≤ 0.22 W / m²K kG ≤ 0.35 W / m²K

W / m²K

Coeficient de trecere a caldurii (pierderi termice de transmisie)

1)

 

La prima constructie, inlocuire sau innoire de elemente constructive exterioare)

 

max. Km,eq = 0.071 V / A + 0.229 W / m²K

Cerinte suplimentare la cladiri cu 2 pereti despartitori (ex.casa din mijloc la cele in linie) pentru suprafata fatadei

Km,W+F ≤ 1.0 W / m²K

max. Km,eq = 0.1 V / A + 0.553 W / m²K

KW ≤ 0.75 W / m²K

KW ≤ 0.5 W / m²K KW ≤ 0.4 W / m²K

Sau Zidarie de grosime 36,5 cm

KD ≤ 0.40 W / m²K

 

KF ≤ 1.8 W / m²K KD ≤ 0.3 W / m²K KG ≤ 0.5 W / m²K

36,5 cm K D ≤ 0.40 W / m²K   K F ≤ 1.8 W /

74

1)

Aceste date nu sunt cuprinse in aceasta forma in prevederile de protectie termica. Ele au fost determinate din necesarul de caldura pentru incalzire fara sistem de ventilatie mecanic.

Incalzirea suprafetelor

Coeficient de trecere a caldurii la elementele constructive intre suprafata incalzita si aerul

K ≤ 0.35 W / m²K

exterior, zona solului, parti de cladire cu temperaturi interioare reduse

Calorifere

Calorifere la suprafetele cu ferestre KF ≤ 1.5 W / m²K Perete exterior in zona caloriferului KW ≤ KW a peretelui exterior netransparent

Etansare

Coeficient de patrundere pe la imbinari a [ m³ / mh (da Pa)²΄³]

2

nivele

a = 2,0

a = 2.0

2

nivele a = 1,0

5.1.4.2 Indicatii completari la procedeul bilantului termic dupa WschVo

Alte conditii din prevederile WschVo si exceptiile care nu au fost amintite aici, pot fi preluate dupa caz din WschVo. Pentru a veni in ajutor va indicam astfel de prevederi :

- in zona constructiilor din sticla asezate in fata, pot fi diminuate valorile k pentru ferestre, usi cu geam si usi exterioare (k eq F ) precum si elemente de pereti exteriori. Geam simplu 0,7; geam dublu sau izolat 0,6; geam termopan (kV<=2.0 W/m²K)0,5.

- limitarea utilizarii energiei pentru instalatii de recuparare a caldurii (pe fiecare kWh energie electrica cel putin 5,0 kWh caldura utila) si pompe termice (pe fiecare kWh energie electrica cel putin 4,0 kWh caldura utila). A se tine cont si de gradul de recu- perare a caldurii!

- Cladiri pentru birouri si administrative la care se tine cont de recuperarea caldurii, nu contin bonus pentru ventilatie mecanica, instalatii de recuperare si pompe termice.

- Stabilirea orientarii ferestrelor caselor prefabricate (orientare est-vest pentru toate suprafetele ferestrelor).

- Cerintele pentru instalatii de ventilare mecanice si cele de recuparare a caldurii.

- Limitarea transmiterii calduriila suprafete de geam mari (protectie termica de vara)

- Pentru cladiri aliniate (case in linie, duplexuri) se va face calculul pentru fiecare separat.

- Nu se tine cont de peretii despartitori la determinarea A si A/V. Limitarea prin km,W+F<1,0 W/m 2 K este ceruta atunci cand peretii despartitori au in comun 50% sau mai mult.

- La temperaturi interioare joase K G a pardoselilor de pe sol, maximum 2,0 W/m 2 K.

- In zona ruloului : k w < 0,6 W/m 2 K.

joase K G a pardoselilor de pe sol, maximum 2,0 W/m 2 K. - In zona

75

5.1.4.2 Procedeul bilantului termic : calculul energiei solare castigate separat prin

Q S

Recomandarile care urmeaza sunt valabile numai pentru cladiri destinate locuintelor. In procedeul bilantului termic se tine cont de energia solara castigata (Q S ) sau de valoarea echivalenta

k a ferestrelor (k eqF ). Daca depasirea este la limita, se pot indeplini cerintele prin luarea in considerare

a castigului prin energie solara.

Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic)

a) – e) Calculul necesarului de incalzire anuala conform ecuatiei :

a) Necesarul de caldura de transmisie Q T :

Element

Grosime

Conductibilitate

Valoare

Suprafata

Factor

constructiv/Constructie

element

termica

k

A

Z

constructiv

 

[m]

[W / mK]

[W/m²K]

[m²]

[-]

Suprafete pereti A W :

       

1

Suprafete ferestre A F :

       

1

Suprafete acoperis(invelitori)A P :

       

0.8

Suprafete de baza A G :

       

0.5

Suprafete invelitori spre aer exterior A DL :

       

1

Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite A AB :

       

0.5

Trecerea caldurii

subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite)

Suma : Suprafete exterioare

(zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste

Necesar caldura de transmisie

b)

c)

d)

Necesar caldura pentru aerisire Q L = 18,28 x volumul cladirii incalzite V=

Castig de caldura Q I = 8 x vplumul cladiriiincalzite

Castig din energie solara Q S

V=

kWh/a

kWh/a

- Fereastra spre sud : Q S,S = 184 x gF x AF,S =

- Fereastra est-vest : Q S,O/W = 126.5 x g F x A F,O/W =

- Fereastra nord :

Necesar anual de energie termica pentru incalzire :

Q S,N = 73.6 x g F x A F,N =

e)

Q H = Q H =

0.9 (Q + Q) – (Q + Q) =

Q H / V

kWh/a

(la transformare in mp este valabila relatia

kWh/a

kWh/a

kWh/a

kWh/a Q H = Q’ H / 0.32)

Cerinta : Q H admis =

13.82 + 17.32 A/V =

kWh/(m³a)

Concluzie : Compararea dintre Q H anterior < Q H adnis Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se va taia ce nu este valabil)

Q ’ H a d n i s Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se

76

5.1.4.2

Procedeul bilantului termic : calculul energiei solare castigate prin valoarea echivalenta k a ferestrelor, k eqF

In procedeul bilantului termic se tine cont fie de energia solara castigata (Q S ) separat sau de valoarea echivalenta k a ferestrelor (k eqF ), precum se indica mai jos :

Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic) a) – d) Calculul necesarului de incalzire anuala conform ecuatiei : Q H = 0.9 (Q T,eq + Q L ) – Q l

a) Necesarul de caldura de transmisie Q T, eq :

Q T = 84 (k W A W + k eqF A F + 0.8 k D A D + 0.5 k G A G + k DL A DL + 0.5 k AB A AB )

 

Grosime

Conductibilitate

   

Valoare k

Suprafata

Factor

element

termica

A

Z

constructiv

 

[m]

[W / mK]

   

[W / m²K]

[m²]

[-]

Suprafete pereti A W :

           

1

Suprafete acoperis(invelitori)A P :

           

0.8

Suprafete de baza A G :

           

0.5

Suprafete invelitori spre aer exterior A DL :

           

1

Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite A AB :

           

0.5

Ferestre g F =

k F =

nord k eq = k F -

g F x

0.95 =

1

Material toc:

sud

k eq = k F -

g F x

2.40 =

1

Felul sticlei:

vest/est

k eq = k F -

g F x

1.65 =

1

Trecerea caldurii Σ 1 / α = 0.13 (zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite)

Suma : Suprafete exterioare Σ A = Necesar caldura de transmisie Σ Q T,eq =

kWh/a

b)

Necesar caldura pentru aerisire Q L =18,28 x volumul cladirii incalzite V=

kWh/a

c)

Castig de caldura Q I = 8 x vplumul cladiriiincalzite V =

kWh/a

d)

Necesar anual de energie termica pentru incalzire :

Q H anterior = 0.9 (Q T,eq Q H anterior = Q H /V9

=

+ Q L ) – Q l =

kWh/a

kWh/a

(la transformare in mp este valabila relatia Q H anterior = Q’ H /0.32)

Cerinta : Q H admis = 13.82 + 17.32 A / V

=

kWh/a

Concluzie : Compararea dintre Q H anterior < Q H adnis Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se va taia ce nu este valabil)

Q ’ H a d n i s Cerintele de protectie termica sunt/nu sunt indeplinite (se

77

5.1.4.2

Procedeul bilantului termic a WschVo : Exemple pentru diferite tipuri de cladiri

Exemple ale diferitelor combinatii posibile pentru valoarea k, in W/(mpK)

combinatii posibile pentru valoarea k, in W/(mpK) Perete Acoperis Fereastra Tavan beci Kw k D

Perete

Acoperis

Fereastra

Tavan beci

Kw

kD

kF

kG

0.3

0.35

2.0

0.45

0.4

0.30

2.0

0.35

0.5

0.30

1.4

0.45

Perete

Acoperis

Fereastra

Tavan beci

Kw

KD

kF

Kg

0.3

0.6

2.0

0.65

0.4

0.5

2.0

0.55

0.5

0.4

2.0

0.60

Perete

Acoperis

Fereastra

Tavan beci

Kw

KD

kF

kG

0.3

0.4

2.6

0.6

0.4

0.6

2.0

0.6

0.5

0.5

1.7

0.5

Valoarea k a unui element constructiv joaca rolul primordial dupa procedeul elementului constructiv din Prevederile pentru protec- tia termica (WschVo)

Spre deosebire de procedeul elementului constructiv, valoarea k conform bilantului termic nu este stabilita ca valoare limita, in plus, pentru fiecare element constructiv sunt posibile mai multe valori k, in scopul respactarii cerintelor WschVo. Combinatii posibile ale valorii k prezinta schitele alaturate si calculele din tabele.

respactarii cerintelor WschVo. Combinatii posibile ale valorii k prezinta schitele alaturate si calculele din tabele. 78

78

5.1.4.2

Procedeul bilantului termic a WschVo : Model de calcul EFH

Protectia termica dupa WschVo (procedeul bilantului termic)

Exemplu pentru o casa de o singura familie de marime obisnuita 523 mc volum constructie incalzita (EG + DG), 150 mp suprafata locuibila incalzita Calculul necesarului anual de energie termica Q H = 0.9 (Q T,eq + Q L ) – Q l

a) Transmisie Q T,eq = 84(k W A W + k eqF A F + 0.8 k D A D + 0.5 k G A G + k DL A DL + 0.5 k AB A AB )

Element constructiv/Con structie cu pereti Liapor si tavane masive Liapor

Grosime

Conductibilitate

1 /αi

Valoare

Suprafata

Factor

Q

T,eq

element

termica

+

K

A

z

84*k*A*z

constructiv

λR

1/αa

s

 

[m]

[W/mK]

[m²K/W]

[W/m²K]

[m²]

[-]

[kWh/a]

Suprafete pereti

0.365

0.13

0.17

0.33

139.5

1

3867

A W :

Zidarie Liapor

             

Super-K cu

LM21,

Suprafete acoperis(invelitori )A P :

-

-

0.21

0.24

122

0.8

1968

14 cm lana minerala aerisit ulterior

Suprafete de baza A G :

   

0.34

0.42

105

0.5

1852

Estrich + 6 cm izolare +tavan masiv Liapor

Suprafete invelitori spre aer exterior A DL :

         

1

 

-

Suprafetele incapaerilor prea putin incalzite A AB :

         

0.5

 

-

Ferestre g F = 0.8 ,k F = 2,6 nord k eqF = k F - g F x 0.95 = 1.84

Material toc: Lemn

Felul sticlei: 4/12/4-izolatoare vest/est

sud

k eqF =

k eqF =

k F - g F x 2.40 =

1.84

k F - g F x 1.65 =

1.28

5.3

1

819

16.1

1

920

10.1

1

1086

Trecerea caldurii Σ 1/α = 0.13 (zona subsol); 0,17 (in general); 0,21 (aerisit);0,34 (cu spatiu gol peste subsol; tavan beci peste UG neincalzit); 0,26 (incaperi prea putin incalzite)

Suma :Suprafete exterioare ΣA = 398 m² Necesar caldura de transmisie Σ Q T,eq =

10512 kWh/a

b) Necesar caldura pentru aerisire Q L =18,28 x volumul cladirii incalzite V=

9560 kWh/a

c) Castig de caldura Q I = 8 x vplumul cladiriiincalzite V =

4184 kWh/a

e) Necesar anual de energie termica pentru incalzire :

Q H = 0.9 (Q T,eq + Q L ) – Q l = 13881 kWh/a

Q H anterior =

Q H =

Q H /V =

Q’ H /0.32)

26.54 kWh/a

(la transformare in mp este valabila relatia

Cerinta : Q H admis = 13.82 + 17.32 A/V = 27.00 kWh/a Concluzie : Compararea dintre Q H anterior < Q H adnis Cerintele de protectie termica sunt indeplinite (cu geamuri izolatoare obisnuite si materiale izolatoare).

n i s Cerintele de protectie termica sunt indeplinite (cu geamuri izolatoare obisnuite si materiale izolatoare).

79

5.1.4.3 Valori k 1) pentru zidarie cu un cofraj si cu tencuiala izolatoare termic

Tencuiala normala Tencuiala izolatoare termic Grosime tencuiala WD in cm

Grosime

zid

24

cm

Grosime

Zid

30

cm

Grosime

zid

36.5

cm

Valori

k

in

W/m²K

Valori

K

in

W/mpK

Valori

k

in

W/mpK

λR

Tencuiala

Tencuiala

Grosime

λR

Tencuiala

Tencuiala

Grosime

λR

Tencuiala

Tencuiala

Grosime

W/mK

normala

Izolatoare

Tencuiala

W/mK

Normala

Izolatoare

Tencuiala

W/mK

normala

Izolatoare

Tencuiala

termic

WD in

termic

WD in

termic

WD in

cm

cm

cm

0.24

0.81

0.67

2

0.24

0.68

0.57

2

0.24

0.57

0.50

2

0.56

4

0.49

4

0.43

4

0.48

6

0.43

6

0.39

6

0.38

10

0.35

10

0.32

10

0.21

0.73

0.61

2

0.21

0.61

0.52

2

0.21

0.51

0.47

2

0.52

4

0.45

4

0.40

4

0.45

6

0.40

6

0.36

6

0.36

10

0.33

10

0.30

10

0.18

0.64

0.55

2

0.18

0.53

0.46

2

0.18

0.44

0.40

2

0.47

4

0.41

4

0.36

4

0.42

6

0.37

6

0.32

6

0.34

10

0.30

10

0.27

10

0.16

0.58

0.50

2

0.16

0.48

0.42

2

0.16

0.40

0.36

2

0.44

4

0.38

4

0.33

4

0.39

6

0.34

6

0.30

6

0.32

10

0.28

10

0.26

10

0.15

0.54

0.48

2

0.15

0.45

0.40

2

0.15

0.37

0.34

2

0.42

4

0.36

4

0.31

4

0.37

6

0.33

6

0.29

6

0.31

10

0.27

10

0.25

10

0.14

0.51

0.45

2

0.14

0.42

0.38

2

0.14

0.35

0.32

2

0.40

4

0.34

4

0.29

4

0.36

6

0.31

6

0.27

6

0.30

10

0.26

10

0.24

10

0.13

0.48

0.43

2

0.13

0.39

0.36

2

0.13

0.33

0.30

2

0.38

4

0.32

4

0.28

4

0.34

6

0.30

6

0.26

6

0.29

10

0.25

10

0.22

10

1)

inclusiv 1,5 cm tencuiala ghips pe interior

Indicatie : La grosimea tencuielii izolatoare de 10 cm trebuie sa se tencuiasca in 2 zile

tencuiala ghips pe interior Indicatie : La grosimea tencuielii izolatoare de 10 cm trebuie sa se

80

5.2 Protectie la zgomot

5.2.1 Importanta protectiei la zgomot

Protectia la zgomot a cladirilor este de mare importanta pentru sanatatea si con- fortul oamenilor. Aceasta este importanta mai ales pentru constructia de locu- inte. In locuinta sa omul trebuie sa se odihneasca si sa se deconecteze, putindu- si realiza necesitatea de a nu fi deranjat din punct de vedere acustic.In acest sens trebuie tinut seama de protectia la zgomotul exterior, in special cel produs de circulatia autovehiculelor, dar si cel interior prin loviri cu ciocanul, calcat apa- sat, strigate, muzica, latrat sau alte zgomote de lucru. Sunt foarte sensibili la zgomote si necesita liniste copiii mici, lucratorii in schimburi si persoanele solicitate psihic. Perceperea zgomotelor de fiecare este subiectiva si depinde de o multitudine de factori de influenta. In decursul ulti- milor ani au crescut pretentiile pentru izolari fonice. Aceasta se poate deduce dupa reclamatiile multe cu privire la izolari fonice necorespunzatoare. Cauzele se gasesc pe de o parte in cresterea zgomotului ca de exemplu instalatii HiFi puternice si performante in incaparile de locuit si camerele copiilor si prin sca- derea nivelului zgomotului de fond printr-o mai buna ecranare a zgomotului ex- terior. Acesta din urma a rezultat in urma peretilor mai grosi si a ferestrelor mai etanse datorate necesitatii de izolare termica.

5.2.2 Influenta si dispunere

Dispunerea prin plan a incaperilor este hotaratoare pentru protectia fonica. Incaperile cu nivel de zgomot mai redus vor fi dispuse una langa alta sau una peste alta si separate prin zone tampon (holuri, bai, WC) de cele mai zgomotoase.

5.2.3 Hotarari privitoare la protectia fonica

DIN 4109, editia noiembrie 1989, se refera la incaperi de sedere

- impotriva zgomotelor din incaperi straine exemplu vorbe, muzica sau mers, tras scaune si functionare ustensile casnice.

- impotriva zgomotelor din instalatii tehnice casnice si functionarii in aceeasi cladire sau in cladiri legate prin constructie de acestea

- impotriva zgomotelor exterioare ca circulatia (stradala, cai ferate, pe apa si in aer) sau cele provenite din zona de productie si industriala si care nu sunt legate constructiv cu spatiile de locuit Aceasta norma nu este valabila pentru protectia fonica in incaperi de locuit :

a) impotriva zgomotelor provenite de la aparate tehnico-casnice situate in propria zona de locuit

b) in care sunt zgomote datorate functionarii continuu sau aproape continuu si care corespund nivelului de presiune L AF 40 dB(A).

c) impotriva zgomotului aeronavelor, atat timp cat acesta este prevazut in „Legea pentru protectia zgomotului provenit de la avioane” Anexa 1 la DIN 4109 Aceasta anexa contine toate exemplele de executie precum si procedeul de calcul. Anexa 2 la DIN 4109 In aceasta anexa sunt cuprinse recomandarile pentru intocmirea planurilor si executie precum si reco-mandari pentru o protectie sporita la zgomot. Indicatiile din anexa sunt doar informatii si nu normative suplimentare.

pentru o protectie sporita la zgomot. Indicatiile din anexa sunt doar informatii si nu normative suplimentare.

81

5.2.4

Notiuni

R W = unit. masura evaluata de amortizare fonica in dB fara transmitere de zgomot peste elemente flancate de constructie R W = unit. masura evaluata de amortizare fonica in dB cu transmitere de zgomot peste elemente flancate de constructie R W,res = unit. masura pentru amortizare fonica rezultata in dB pentru elem.de constructie combinate ex. usi si ferestre L AF = nivel presiune zgomot in dB(A) masurat cu frecventa „A” si timpul „F” L Am = nivel de mediere in dB(A) ca marime caracteristica pentru zgomot exterior pentru determinarea protectiei la zgomot exterior, necesare. Se calculeaza dupa o metoda stabilita exact sau se masoara pentru a determina influenta diferitelor surse de zgomot (strada, cale ferata, aer, apa, industrie, activitati productive). L n.W = nivel zgomot evaluat la pasire, in dB (TSM) = unit.de masura la zgomot produs prin pasire, in dB L n.W.eq.R = nivel zgomot evaluat la pasire, echivalent (valoare de calcul) in dB pentru tavanul masiv fara strat acoperire. (TSM eq.R ) = unit.masura echivalenta pentru protectie la zgomot prin pasire (valoare de calcul) in dB. L W,R = unit de masura de corectie pentru zgomot produs prin pasire (valoare de calcul) in dB (VM P ) = unit.de masura de corectie in dB la acoperiri tavan pentru tavane masive. Indicele „R” (ex.la R WR , L nWR , L WR ) determina valoarea de calcul pentru un element constructiv si poate fi luat din anexa 1 la DIN 4109. Indicele „P” (ex. R WP , L nWP ,L WP ) indica ca valoarea tehnica de protectie fonica s-a masurat pe standul de incercare. Valoarea de calcul se deduce din valoarea la incercare prin diminuarea cu 2 dB respectiv la usi de la 5 dB (ex. R’ WR = R’ WP – 2 dB; exceptand usile) La masurari de constructii executate, valoarea de protectie fonica se caracterizeaza prin indicele „B” si poate fi de regula egalat valorii de calcul (R’ WR = R’ WB ).

5.2.5 Legaturi importante

Pentru recalcularea marimilor utilizate inainte de 1989, TSM si VM, sunt valabile :

L nW = 63dB –TSM

L’ nWR = L n.W.eq.R - L W,R

(TSM R = TSM eqR + VM R )

5.2.6 Cerinte

Cerintele pentru protectia fonica in constructia de locuinte se gasesc in DIN 4109. Anexa 2 la DIN 4109 face propuneri pentru o protectie fonica marita. Datele sunt insa numai recomandari si nu date normate. Cerintele sunt cuprinse in 4 grupe :

a) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru protectie impotriva transmiterii zgomotului dintr-o locuinta straina sau zona de lucru.

b) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru elemente constructive din propria locuinta sau zona de lucru

c) Izolare fonica prin aer pentru elemente constructive exterioare

d) Izolare fonica prin aer si pasire pentru elemente constructive situate intre incaperi deosebit de zgomotoase si incaperi care necesita liniste.

a) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru protectie impotriva transmiterii zgomotului dintr-o locuinta straina sau zona de lucru.

prin aer si la pasire pentru protectie impotriva transmiterii zgomotului dintr-o locuinta straina sau zona de

82

Tavane

 

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

 

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

 

Case cu etaj

cu spatii de

locuit si

de lucru

Tavane sub spatii general folosite ex.pardoseli uscate, spatii de depozitare si accesul la ele

53

53

≥ 55

≤ 46

la constructii cu nu mai mult de 2 apartamente

(10)

≥ 17

cerintele sunt R’w= 52 dB L’n,w = 63 dB

Tavane despartitoare de apartamente (si scari) si tavane intre spatii de lucru straine resp.unitati de folosire comparabile.

54

53

≥ 55

≤ 46

Tavane despartitoare sunt elemente constructive

(10)

≥ 17

care separa locuinte intre ele sau de spatii de lucru straine. La cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente cerinta este de R’ W =52dB etc. Acoperiri de pardoseli usor elastice nu trebuie luate in calcul pentru dovedirea cerintei de amortizare la pasire; in case cu mai mult de 2 apartamente pot fi luate in considerare acoperirile usor elastice de ex. dupa anexa 1 la DIN 4109/11.89 tabel 18 daca acoperirile (mocheta) este prevazuta, ea sau ambalajul, cu L W (VM) conform anexa 1 la DIN 4109/11.89 tabel 18 respectiv dupa verificare cu certificatul conform DIN 50049.

Tavane ale pivnitelor, ale holurilor casei, casei scarilor de sub incaperi de zi.

52

53

≥ 55

≤ 46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai

(10)

≥ 17

pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire.

Tavane deasupra intrarilor, sau pasaje spre garaje comune sau altele de acest gen la camere

52

53

≥ 55

≤ 46

(10)

≥ 17

de

zi

Tavane(pardoseli) peste/sub incaperi de joaca sau comune.

55

46

≤ 46

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor

(17)

≥ 17

joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare.

Tavane sub terase si logii deasupra incaperilor de zi.

-

53

Referitor la amortizare prin aer impotriva zgomotului exterior vezi alineatul 5.

(10)

 

-

53

-

≤ 46

Cerinta de amortizare fonica este valabila

Tavane sub intrari in pavilioane, chioscuri.

(10)

≥ 17

numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in

83

USI Usi care duc din holul casei sau casa scarilor in holuri de apartamente si camine sau spatii de lucru. La usi este valabil erf.R W . Usi care duc din holul casei sau casa scarilor direct in incaperi de zi – in afara de holuri- ale apartamentelor.

La usi este valabil erf.R W .

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

Case cu etaj

cu spatii de

locuit si

de lucru

Tavane

-

53

 

46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire.

(10)

(≥17)

Tavane si scari in interiorul locuintelor care se intind pe doua nivele.

Tavane sub baie si WC fara/cu sifon de pardoseala

54

53

≥55

46

Verificarea cerintelor pentru zgomotul la pasire dupa DIN 52210 partea 3 nu se efectueaza in zona de r=60 cm in jurul sifonului. Pentru cladiri cu nu mai mult de 2 locuinte cerinta este de R’ W =52 dB etc.

(10)

(≥17)

Tavane sub holuri.

-

53

-

46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Acoperiri usor elastice nu pot fi luate in calcul pentru dovedirea indeplinirii cerintelor la amortizarea zgomotului prin pasire.

(10)

(≥17)

Trepte

Trepte si podeste

-

58

-

46

Fara cerinte pentru trepte in cladiri cu lift si in cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente.

(5)

(≥17)

Pereti

53

-

≥ 55

 

-

Peretii apartamentelor sunt elemente constructive care despart locuintele sau spatiile straine de lucru intre ele.

Pereti despartitori si pereti dintre spatii de lucru.

 

Pereti din casa scarilor si pereti langa holurile casei

52

-

≥ 55

 

-

Pentru pereti cu usi este valabila cerinta R’ W (Perete) = erf.R W (usa)+15 dB, unde R W (usa) reprezinta amortizarea fonica necesara a usii. Latimi ale peretilor <30 cm nu se iau in considerare.

Pereti langa strazi de trecere, intrari in garaje etc.

55

-

 

-

 

Pereti ai incaperilor de joaca si alte incaperi de folosinta comuna

55

-

 

-

  -   Pereti ai incaperilor de joaca si alte incaperi de folosinta comuna 55 -

84

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

protectie

fonica

 

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

Case cu etaj

cu spatii de

locuit si

de lucru

 

USI

27

-

 

-

 

-

La usi este valabil erf.R W .

Usi care duc din holul casei sau casa scarilor in holuri de apartamente si camine sau spatii de lucru.

   

Usi care duc din holul casei sau casa scarilor direct in incaperi de zi – in afara de holuri- ale apartamentelor.

37

-

37

 

-

Case duble de o familie

sau

case

construite

linie.

 
 

in

TAVANE

-

48

 

-

38

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai

(1)Tavane

(15)

-

(≥ 25)

pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

 

-

53

 

-

46

(4) la peretii despratitori ai casei dintr-un cofraj

Scari si podeste si tavane sub holuri.

(10)

-

≥ 17

este valabil : din cauza schimbarii mochetei amortizoare care este supusa uzurii dar si preferintei locatarilor, nu se poate lua in calcul ca dovada de amortizare fonica, conform anexa 1 DIN 4109/11.89 tabel 18.

PERETI

57

-

67

 

-

 

Pereti despartitori ai casei

   
tabel 18. PERETI 57 - ≥ 67   -   Pereti despartitori ai casei    

85

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

3. Spatii de cazare

TAVANE

54-

53

≥55

46

 

(10)

(≥17)

Tavane sub/peste bazine, incaperi de joaca sau pentru activitati comune pentru protectie fata de spatii de odihna.

55

46

 

46

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare.

(17)

(≥17)

Scari si podeste.

-

58

-

46

Fara pretentii la scari in cladiri cu lift. Cerinta nu este valabila pentru tavane la cere se pune conditia izolarii fonice.

(5)

(≥17)

Tavane sub holuri.

-

53

-

46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus). Mochete amortizoare nu se iau in calcul.

(10)

(≥17)

Tavane sub bai si WC fara/cu sifon de pardoseala.

54

53

*

 

*

Verificarea dupa DIN 52210 Partea 3 se face dupa o prealabila indepartare a apei si nu in raza de r=60cm. La cladiri cu nu mai mult de 2 apartamente cerinta este R’ W =52 si erf. etc.

(10)

 

PERETI

47

 

- *

 

-

 

Pereti intre:

 

spatii de dormit holuri si spatii de dormit

USI

32

 

- *

 

-

Usi intre holuri si spatii de dormit

*

 

Fara indicatii – fara cerinte

  - *   - Usi intre holuri si spatii de dormit *   • Fara

86

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

4. Institutii pentru

bolnavi,

sanatorii

TAVANE

54

53

≥55

46

 

(10)

(≥17)

Tavane sub/peste bazine de inot, sali de jocuri sau alte acticitati comune

55

46

*

 

*

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare.

(17)

 

Scari si podeste

-

58

-

46

Fara cerinte pentru scari in cladiri cu lift

(5)

(≥17)

Tavane sub holuri.

-

53

-

46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

(10)

(≥17)

Tavane sub bai si WC fara/cu sifon de pardoseala.

54

53

≥55

46

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai

(10)

(≥17)

pentru transmiterea zgomotului prin

pasire in

 

incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

Verificarea dupa DIN 52210 Partea 3 se face dupa o prealabila indepartare a apei si nu in raza de

r=60cm.

PERETI

47

-

≥52

 

-

 

Pereti intre :

 

saloane bolnavi holuri si saloane bolnavi incaperi de tratamente respectiv de consultatii holuri si sali de tratamente respectiv consultatii incaperi pentru bolnavi si incaperi de lucru si ingrijire

Pereti intre :

47

-

* -

   

sali de operatii respectiv de tratamente holuri si sali de operatii respectiv tratamente

Pereti intre :

37

-

* -

   

sali de terapie intensiva holuri si incaperi pentru terapie intensiva

intre : 37 - * -     sali de terapie intensiva holuri si incaperi pentru

87

 

Elemente

Cerinte

Propuneri

pentru

Observatii

 

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

4. Institutii pentru

bolnavi,

sanatorii

USI

37

-

*

-

Pentru usi este valabil R W .

Usi intre :

incaperi de tratamentei respectiv consultatii holuri si sali de tratamente respectiv consultatii

Usi intre :

32

-

≥ 37

-

holuri si saloane bolnavi sali de operatii respectiv tratamente holuri si sali de operatii respectiv tratamente

 

Elemente

Cerinte

 

Propuneri

pentru

Observatii

 

protectie

fonica

marita

 

R’W

L’n,w

R’W

L’n,w

 

dB

dB

dB

dB

 

5.

Scoli si alte

constructii cu

destinatii

asemanatoare

TAVANE

55

53

* *

   

Tavane intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare

(10)

Tavane si holuri

-

53

* *

 

Cerinta de amortizare fonica este valabila numai pentru transmiterea zgomotului prin pasire in incaperi straine, indiferent daca aceasta este in directie orizontala, diagonala sau verticala (in sus).

(10)

Tavane intre sali de curs sau asemenatoare si incaperi „deosebit de galagioase”(ex.sala de sport, sala de muzica, ateliere).

55

46

* *

 

Din cauza transmiterii amplificate a frecventelor joase pot fi necesare masuri suplimentare de amortizare fonica.

(17)

PERETI

47

-

* -

   

Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare.

Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si holuri.

47

-

* -

   

Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si casa scarilor

52

-

* -

   

Pereti intre sali de curs sau alte incaperi asemanatoare si incaperi deosebit de galagioase (ex.sali de sport, sali de muzica, ateliere)

55

-

* -

   

USI

32

-

* -

 

Pentru usi este valabil R W .

Usi dintre salile de curs sau alte incaperi asemanatoare si holuri.

* -   Pentru usi este valabil R W . Usi dintre salile de curs sau

88

b) Izolare fonica prin aer si la pasire pentru elemente constructive din propria locuinta sau zona de lucru

 

Elemente

Cerinte

Propuneri

Pentru

Observatii

 

protectie