PROIECT ATESTAT Constructii-lucrari publice - instalatii de incalzire

Specializare: Constructii-lucrari publice

CUPRINS

Instalatii de incalzire                                 A. PIESE SCRISE

1.Clasificarea corpurilor de incalzire

2.Necesarul de caldura

a) Metoda de calcul a necesarului de caldura aplicata in tara noastra

b) Pierderea de caldura prin transmisie

c) Pierderea de caldura prin pardoseli

d) Adaosuri la pierderea de caldura prin transmisie

e) Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului exterior patruns in incapere

3.Dimensionarea corpurilor de incalzire

4.Necesarul de caldura pentru incalzire

5. centrale termice
B. PIESE DESENATE

Plan parter

Plan etaj

INSTALATII DE INCALZIRE

CLASIFICAREA CORPURILOR DE INCALZIRE

Corpurile de incalzire sunt destinate sa asigure caldura in incaperi, a cantitatii de caldura pentru
realizarea confortului termic.
Dupa natura materialului din care sunt facute deosebim: corpuri de incalzire cu fonta, corpuri de
incalzire din otel, corpuri de incalzire din aluminiu.
Dupa modul de realizare:

1. din elemente tip

2. in constructie monobloc
Corpurile de incalzire din elemente tip se realizeaza in principiu din fonta si din
aluminiu, corpul de incalzire, obtinandu-se prin asamblarea intre ele a unui numar variabil de elemente,
dependent de sarcina termica pe care trebuie sa o asigure, numarul minim fiind 3 (elemente).
Asamblarea intre ele, a elementelor de radiator se face cu ajutorul niblurilor de radiator, cu filet stanga-
dreapta.

In situatia corpurilor monobloc , legarea in diagonala se recomanda la lungimi ce depasesc un metru.

2. NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Necesarul de caldura pentru incalzire unei cladiri prezinta o importanta deosebita deoarece rezultatul
acestui calcul constituie baza de dimensionare a intregii instalatii de incalzire. Astfel corpurile de
incalzire trebuie sa cedeze incaperilor un flux termic in permanenta egal cu fluxul de caldura pierdut prin
elementele delimitatoare ale acestora catre exterior sau incaperile vecine in conditiile in care
temperature exterioara prestabilita trebuie sa nu inregistreze variatii sensibile.
Variatia temperaturii exterioare, influenta perturbatoare a unor factori aleatori (viteza vantului, variatia
radiatiei solare), precum si functionarea, de obicei discontinua a sursei de caldura, determina caracterul
discontinuu al schimbului de caldura prin elementele de constructie. In proiectare calculul necesarului
de caldura pentru incalzire se efectueaza folosind relatii coerspunzatoare regimului stationar, afectate
de corectii determinate de factorii sus mentionati.
Calculul necesarului de caldura pentru incalzire se sitematizeaza tabelar atat pentru asigurarea
rapiditatii lui cat mai ales pentru usoara identificare la prelucrarea datelor si la control.
a)  Metoda de calcul a necesarului de caldura  aplicata in tara noastra:
Calculul necesarului de caldura pentru incalzire se efectueaza conform STAS 1907-80 si se aplica tuturor
tipurilor de cladiri, cu exceptia celor subterane, a cladirilor fara masivitate termica (sere . ), a cladirilor
incalzite rar si pentru durate scurte si celor incalzite prin radiatie. Sistemul de incalzire trebuie sa creeze
in incaperile cladirii o situatie termica, care sa corespunda conditiilor de confort si cerintelor proceselor
tehnologice.

Situatia termica in incapere depinde de puterea termica a sistemului de incalzire, precum si de modul de
amplasare a corpurilor de incalzire, calitatile de protectie termica a ingradirilor, intensitatea acceselor
altor surse de caldura, pierderilor de caldura. In timpul rece incaperea pierde caldura prin ingradirile de
protectie. In afara de aceasta se cheltuie caldura pentru incalzirea aerului, care patrunde in incapere
prin rosturile ingradirilor de protectie, precum si pentru incalzirea materialelor, unitatilor de transport,
hainelor reci introduse in incapere din exterior.

Sistemul de incalzire reprezinta un complex de elemente destinate pentru obtinerea,transportarea si

transferul in incaperile incalzite a cantitatii necesare de caldura. Fiecare sistem de incalzire contine trei
elemente de baza: generatorul de caldura ce serveste pentru obtinerea si transportarea agentului
termic, sistem de conducte pentru transportarea prin ele a agentului termic din generatorul de caldura
in corpurile de incalzire. Al treilea element sunt corpuri de incalzire, care transfera caldura de la agentul
termic aerului din incinta.

In calitate de generator de caldura pentru sistemul de incalzire poate servi cazanul

de incalzire, in care se arde combustibil, iar caldura, degajata este transferata agentului termic sau
oarecare aparat schimbator de caldura, care utilizeaza alt agent termic deosebit de cel din sistemul de
incalzire.

Evidenta tuturor surselor de caldura si frig este necesara pentru formarea bilantului termic al incaperii.

b)  Pierderea de caldura prin transmisie.

O incapere cu temperatura interioara tt este delimitatade exterior sau de alte incaperi prin elemente de
constructie de suprafata Si s, avand coeficientii de rezistenta la transferal de caldura Rj. Pierderea de
caldura in regim sectionar este:
t  - tej
n  i

Q t 1+ Si ------ [W]
j=1
 Roj
si se aplica tuturor elementelor de constructie: ferestre, usi, pereti exteriori sau interiori, tavane sau
pardoseli (mai putin pardoseli asezate direct pe pamant.
Temperatura exterioara de calcul:
Temperatura aerului exterioar este variabila, cu limite si durate previzibile doar prin considerarea
datelor statistice inregistrate in trecut.
In parctica, fiecare tara adopta pentru diverse zone geografice temperature conventionale de calclul ale
aerului exterior. In multitudinea de metode de stabilire a temperaturii conventionale de calcul se disting
doua tendinte: consolidarea in exclusivitate a datelor statistice meteorologice, respective considerarea
datelor statistice meteorologice in interactiunea cu comportarea la variatiile temperaturii exterioare a
constructiilor caracterizate printr-o masiviate termica.

Pe baza unor cercetari asupra unui element de constructie standard considerat cel mai corespunzator
regiunii, se stabileste temperatura exterioara care impreuna cu temperaturile mai mici decat ea
reuseste la limita sa determine o cadere de temperatura pe fata interioara a elementului de constructie
de 0,3 grade C. Elementul de constructie standard, considerat cel mai potrivit pentru tara noastra este
zidaria de 1 ½ caramizi pline normale.

Teritoriul tarii este impartit in trei zone:

Zona I-a, te= -12 grade C
Zona a II-a, te= -15 grade C
Zona a III-a, te= -18 grade C
Zona a IV-a, te= -21 grade C

FLUXUL TERMIC CEDAT PRIN TRANSMISIE Qr

Pierderile de caldura au loc atat prin elementele de constructii in contact cu aerul pe ambele fete Qe cat
si prin sol Qs .
Qr = Qe + Qs [W]
Fluxul termic transmisie Qe
Aceasta se calculeaza cu relatia:
Qe = CM  Σ m * S * [W]
In care :
M – este coeficientul de masivitate termica al elementelor de constructii exterioare, conform STAS 6472;
S – aria suprafetei fiecarui element de constructii [m2] ;
ti – temperatura interioara conventionala de calcul, confrom STAS 1907 [0C];
te – temperatura spatiilor exterioare incaperii considerate [0C], care se ia dupa caz : temperatura
conventionala a aerului exterior sau temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile
alaturate;
Ros - rezistenta termica a elementului de constructii considerat, stabilita conform STAS 6472 [m2 * K/W];
CM - coeficient de corectie a fluxului termic.
Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inertie termica D al elementului de
constructii. Valoarea este data de tabelul 1.1. sau se poate calcula si cu relatia:
m = 1,225 – 0,05 D
Pentru elementele de constructii lipsite de inertie termica, cu D < 1 (usi, ferestre, etc.), coeficientul de
masivitate termica are valoarea cea mai mare m= 1,2 iar pentru elementele de constructie interioare
(pereti,
plansee interioare, etc.), coeficientul m = 1.
Suprafata de calcul S a elementului de constructii se determina luand in considerare urmatoarele:
pentru plansee si pereti : lungimea si latimea incaperii, masurate intre axele de simetrie ale elementelor
de constructie ce o delimiteaza si inaltimea nivelului masurat intre pardoselile finite;din aria astfel
obtinuta se scade aria golurilor suprafetelor neinertiale (usi, ferestre, luminatoare etc. ); pentru
suprafetele neinertiale, se considera dimensiunile golurilor din zidarie.

In cazul in care este necesara cunoasterea exacta a temperaturii te a unei incaperi neincalzite aceasta se
poate calcula cu relatia:
Sj
Σ --- * ti
Rj
te = ------------
Sj
Σ ---
Rj
In care:
ti - reprezinta temperaturile interioare conventionale ale incaperilor sau spatiilor invecinate [0C] ;
Sj – aria suprafetei care delimiteaza incaperea [m2];
Rj - rezistentele termice ale elementelor de constructii ale incaperii
[m2 * K/W].
Temperaturile interioare conventionale de calcul t pentru incaperii incalzite in cladiri de locuit,
administrative si social-culturale precum si social-culturale ale intreprinderilor industriale sunt date in
tabelul
Coeficientul de corectie CM se stabileste in functie de capacitatea termica specifica a elementelor de
constructii interioare ale constructiei mpi , astfel:
-pentru mpi ≤ 400 kg/m2, CM =1,0
-pentru mpi > 400 kg/m2 , CM =0,94 Capacitatea termica specifica a constructiei mpi se determina pentru
intreaga constructie cu relatia:
mpi = 0,9 (Mpi / S)
in care :
Mpi – este masa tuturor elementelor de constructii interioare (pereti interiori, plansee intre etaje,
elemente de tamplarie in interior); nu se ia in calcul masa elementelor de constructii perimetrale (pereti
exteriori, ferestre, usi, acoperis, planseu peste subsol neincalzit, pereti catre casa scarii, pereti care
despart spatii incalzite de spatii neincalzite) [kg];
S – suprafata perimetrala a constructiei prin care se produce disipare de flux termic (pereti exteriori,
ferestre, usi, pereti spre casa scarii, palnseu spre pod, acoperisuri de tip terasa etc.).
Capacitatea termica specifica a constructiei mpi se determina pentru intreaga constructie cu relatia:
mpi = 0,9 (Mpi / S)
in care :
Mpi – este masa tuturor elementelor de constructii interioare (pereti interiori, plansee intre etaje,
elemente de tamplarie in interior); nu se ia in calcul masa elementelor de constructii perimetrale (pereti
exteriori, ferestre, usi, acoperis, planseu peste subsol neincalzit, pereti catre casa scarii, pereti care
despart spatii incalzite de spatii neincalzite) [kg];
S – suprafata perimetrala a constructiei prin care se produce disipare de flux termic (pereti exteriori,
ferestre, usi, pereti spre casa scarii, palnseu spre pod, acoperisuri de tip terasa etc.).

Fluxul termic cedat prin sol Qs

Se calculeaza cu relatia:

ti - tf ms ti - te
Qs = Sp -------- + CM * --- * ------ * Sc +
Rp ns Rbc
n  1 ti - tej
+ --- * ------ * Scj [W]
j=1 
ns Rbc

in care Sp este suprafata cumulata a pardoselii si a peretilor aflati la nivelul solului, care se calculeaza cu
relatia:
Sp = Spd + p*h        [m2]

unde:
Spd - este suprafata pardoselii [m2];
p – lungimea conturului peretilor in contact cu solul [m];
h – cota pardoselii sub nivelul solului [m];
Sc – este aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului exterior al suprafetei Sp [m2];
Scj - aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului care corespunde spatiului invecinat
care are temperatura ti [m2] ;
Rp - rezistenta termica cumulata a pardoselii si a stratului de sol cuprins intre pardoseala si panza de apa
freatica care se determina cu relatia:

n  i δ
Rp = --- [m2 * K/W]
j=1
 λi
unde:
δi – este grosimea straturilor luate in considerare [m];
λi – conductivitatea termica a materialului din care este alcatuit stratul luat in considerare [W/m*K];
Rbc – este rezistenta termica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol catre aerul
exterior [m2*K/W]a carei valoare este data in tabelul
tf – temperatura solului (apei freatice), considerata + 10 0 C pentru toate zonele climatice ale tarii;
tej – temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate [ 0 C];
ms – coeficientul de masivitate termica al solului, care se determina in functie de adancimea panzei de
apa freatica H si adancimea h de ingropare a pardoselii;
ns – coeficientul de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului si cota pardoselii h sub
nivelul terestru

Adaosuri la pierderile de caldura ΣA  

Acestea afecteaza fluxul termic cedat prin transmisie QT cu scopul de a realiza aceleasi conditii in
incaperi indiferent de orientarea lor si gradul de izolare termica (elemente de constructii cu rezistenta
termica redusa).

Sarcina termica Qi

Sarcina termica Qi pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului
patruns la deschiderea acestora se determina ca valoare maxima intre sarcinile termice Qi1 si Qi2, in care:
Qi1 este sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetaseitatile usilor si ferestrelor
determinata in functie de numarul de schimburi de fusuri orare de aer necesar in incapere din conditia
de confort fiziologic, cu relatia:
Qi1 = [nao CM Vρcp (ti – te) + Qu ] (1 + Ac)   [W]
Qi2 este sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor
dependenta de viteza de calcul a vantului:
Qi2 = * (1 + Ac)   [W]

Particularitati ale calculului necesarului de caldura

pentru locuinte
Metoda de calcul a necesarului de caldura presupune un regim de functionare a instalatiilor de incalzire
de tip continuu cu mentinerea temperaturii interioare la valoarea +20 0 C sau cu reducere pe timp de
noapte pana la
+17 0 C.
3.DIMENSIONAREA CORPURILOR DE INCALZIRE

Marimea si numarul corpurilor de incalzire montate intr-o incapere se determina prin calcul, astfel incat
cedarea de caldura a acestora saegaleze pierderile de caldura Q, calculate in conditii nominale. Metoda
de calcul are pentru toate corpurile de incalzire aceeasi baza teoretica, dar diferentiata dupa constructia
corpului de incalzire.

In vederea dimensionarii instalatiilor interioare de incalzire este necesara cunoasterea carcteristicilor

geometrice ale cladirii, caracteristicilor termotehnice ale elemenetelor de constructie, destinatia
spatiilor, orientarea in raport cu punctele cardinale si zona geografica in care este amplasata cladirea. In
acest sens, in prima faza, se studiaza planurile constructiei pentru toate nivelurile si sectiunile.
Primul pas in determinarea necesarului de caldura,dupa studierea planurilor il constituie numeroatarea
incaperilor si precizarea temperaturilor interioare, in functie de destinatie pentru incaperi ce urmeaza sa
fie incalzite. Urmatoarea etapa o constituie calculul efectiv al necesarului de caldura, dupa metoda de
calcul de la noi din tara. Necesarul de caldura al cladirilor constituie baza de calcul pentru toate celelalte
elemente ale instalatiei de incalzire.
Pentru simplificarea calculului, pentru casa de calcul vom considera:

Inaltimea unui nivel este 2,70 m

Cladirea este situata in Baia-Mare, avand zona de temperatura exterioara a III-a te= -18 grade C
Ferestrele sunt dublate,din lemn
Peretii exteriori sunt din blocuri de B.C.A. ,avand rezistenta termica lo

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Determinarea necesarului de caldura
Necesarul de caldura de calcul pentru incalzirea incaperilor se calculeaza conform SR1907 si se
corecteaza in functie de rezultatul bilantului termic al incaperilor.ln bilant se tine seams de degajarile
de caldura ale incaperilor invecinate,de necesarul de caldura pentru incalzirea aerului proaspat pentru
ventilare.

Pentru incaperi cu suprafata peste 100 mp sau inaltimi peste 5 m,necesarul de caldura se calculeaza
separate pentru zonele cu degajari de calduri si pentru cele fare degajari;in vederea repertizatrii
judicioase a aparatelor pentru incalzire.

Se recomanda recuperarea caldurii evacuate si utileizarea ei ca sursa secundara de caldura,pe baza unor
analize de bilant si tehnicoecologice.ln acest sens,se indica utilizarea caldurii evacuate de la sursa
tehnologice,de la procese de combustie,din aerul viceat eliminate prin sisteme de ventilare,din spa de
racier industrials etc.

Caldura recuperate si utilizata ca sursa secundara pentru prepararae unui agent termic nu se is in

considerare la intocmirea bilantului termic al incaperii respective,ci la intocmirea bilantului sursei de
caldura a instalatiei de incalzire.

Se recomanda imbunatatiea protectie termice a cladirilor incalzite central,respectiv a caracteristicilor for

termotehnice,cu precadere prin marirea rezistentei termice a elementelor perimetrale opace si vitrate si
prin reducerea infiltratiilor de aer exterior. Prin acestea se obtine:
Realizaea unei capacitati termice rationale a sursei si
instalatiilor de incalzire din cladiri;
Cresterea confortului termic;
Protectia sporita a mediului ambient prin reducerea poluarii; s Economie de energies
Reducerea cheltuelilor de investitii si de exploatare pentru instalatii de incalzire.
AMPLASAREA CORPURILOR DE INCALZIRE
Corpurile de incalzire se amplasaeza astfel incat sa se asigure functionarea lor cu eficienta termica
maxima sis a se coreleze cu elementele constructiei,cu mobilierul sau utilajele de productie si
cu celelalte instalatii aferente cladirilor,se va asigura circulatia persoanelor si accesul la hidrantii de
incendiu.Este necesar ca solutiile de ansamblu sa satisfaca cerintele functionale,estetice si economice.

Pentru obtinerea unei eficiente termice se recomanda amplasarea corpurilor de incalzire la partea
inferioara a incaperilor in vecinatatea suprafetelor reci.Corpurile de incalzire care cedeaza caldura in
special prin convectie se montaeza in dreptul parapetului ferestrelor sau daca nu este posibil in imediata
apropiere a acestora.

Pe caile de evacuare in caz de incendiu amlasarea corpurilur de incalzire se va face cu respectarea

reglementarilor de siguranta la foc.
MASCAREA CORPURILOR DE INCALZIRE
Mascarea corpurilor de incalzire se prevede:
I n incaperi destinate copiilor prescolari
I n incaperi cu cerinte estetice speciale
In alte situatii,la cererea benefeciarului

MONTAREA CORPURILOR DE INCALZIRE

Corpurile de incalzire formate din elemente demontabile si care se livreaza neasamblate,se probeaza
dupa asamblarea lor si inainte de montarea lor in instalatii la presiune prescrisa de producator.

Astfel,radiatoarele din fonta se probeaza timp de 20 minute la o presiune de minim 10 bar,pentru

produsele STAS 7363 si minim 7 bar pentru produsele STAS 7364.
Consolele si sustinatoarele se fixeaza astfel incat corpul de incalzire sa fie paralel cu fetele finite ale
elementelor de constructie.
Adancimea de incastrare in zidarie netencuita a consolelor si sustinatoarelor este de minim 12 cm.
Corpurile de incalzire montate langa pereti usori se fixeaza pe suporturi metalice,sprijinite pe
pardoseala.
Corpurile de incalzire se fixeaza pe pozitie,conform instructiunilor de montare ale
producatorilor,folosind tipul de consoale si sustinatoare indicat de acestia.
Pentru corpurile de incalzire formate din tevi,la alegererea numarului de console si sustinatoare se
recomanda urmatoarele:
la un corp de incalzire se monteaza minim doua console si un
sustinator;
o consola suporta maxim 700 N;
un sustinator corespunde in medie la maximum 1,7kN.

Pina la montarea armaturilor si a legaturilor,toate corpurile de incalzire,se prevad cu capece sau dopuri.
Serpentinele mascate se monteaza cu respectarea riguroasa a distantelor prevazute in proiect,fata de
suprafata finita a elementelor de constructie.
INCALZIREA CU CORPURI DE INCALZIRE
Sistemul de incalzire centrala cu corpuri de incalzire se prevede in general in cladiri cu incaperi de
dimensiuni si inaltimi reduse,care nu necesita instalatii de ventilare mecanica sau instalatii de incalzire
cu aer cald.

Incalzirea cu corpuri de incalzire,in paralel cu incalzirea cu aer cald,se poate face si in alte situatii in care
solutia este justificata tehnic si economic.
ALEGEREA TIPULUI DE CORP DE INCALZIRE
In aceeasi instalatie de incalzire-centrala se recomanda utilizarea unor corpuri de incalzire cu curbe
caracteristice de variatie a cedarii de caldura,cat mai apropiate.
In incaperi in care exista pericol de lovire se prevad corpuri de incalzire cu rezistenta mecanica
corespunzatoare.
La folosirea apei fierbinti ca agent termic,corpul de incalzire trebuie sa reziste la presiunea
corespunzatoare temperaturii de vaporizare a apei fierbinti.
In incaperi cu degajari de pulberi,praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de incalzire cu
aripioare cu convectie libera.
Pentru combaterea infiltratilor de aer rece,corpurile de incalzire vor avea,pe cat posibil lungimea egala
cu cea a ferestrelor,adoptandu-se corpuri de incalzire cu inaltime redusa.
In grupuri sanitare sau alte incaperi,cu spati restranse se pot folosi,cu acceptul beneficiarului registre
verticale cu un numar redus de tevi.
CONDITII GENERALE DE PROIECTARE SI EXECUTIE
Prolectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala se face cu scopul ca acestea sa corespunda
calitativ cel putin nivelurilor minime de performanta.
Nivelurile minime de performanta referitoare la aceste cerinte sunt prevederi obligatorii din prezentul
normativ si din reglementarile tehnice in vigoare.
Pentru incalzirea cladirilor se recomanda solutia de incalzire centrala,tinand seama de cerintele pe care
acestea le poate satisface,de avantajele solutiei si de criterile economice mentionate anterior.
Utilizarea incalzirii este obligatorie atunci cind este impusa de conditiile tehnologice ale productiei
industriale,de cele de depozitare sau de conditii de siguranta la foc.

PROIECTAREA SI EXECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII   DE INCALZIRE CENTRALA

Proiectarea lucrarilor de instalatii de incalzire centrala se recomanda sa fie realizata de catre societati
care au certificare profesionala.
Instalatiile de incalzire centrala se realizeaza numai pe baza de proiect.
Proiectul se elaboreaza de catre proiectanti autorizati cu competente in domeniu.
Autorizarea proiectantiilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de catre MLPTL.
Proiectul instalatiei de incalzire centrala se va intocmi pe faze de
proiectare.Fazele de proiectare si continutul acestora in conformitatecu legile si reglementarile tehnice
in vigoare si cu specificul lucrarilor de instalatii de incalzire sunt urmatoarele:
-studiul de fezabilitate-
-detaliile de executie-
-proiectul tehnic-

5. CENTRALE TERMICE
Agentii termici produsi in centralele termice
Alegerea agentilor termici produsi in centralele termice si a parametrilor acestora se face tinandu-se
seama de economicitatea intregului sistem alcatuit din:
sursa de caldura
retele termice
instalatiile interioare

Se recomanda producerea a cel mult doi agenti termici si prevederea posibilitatii de a fi folositi la diversi
parametrii nominali de temperatura, adaptati la necesitatiile instalatiilor consumatoare de caldura.
Capacitatea centralei termice se determina pe baza cronogramei consumurilor de caldura alcatuita
astfel incat sa satisfaca toate necesitatile de caldura in conditii nominale.Se recomanda aplatizarea
virfurilor de consum,folosind eventual acumularea apei calde de consum.

AMPLASAREA CENTRALELOR TERMICE

In ansamblurile cladirilor de locuit alimentate centralizat cu caldura,amplasarea centralelor termice se

face in conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu caldura din cadrul planului Urbanist sau al
Studiului de fezabilitate,analizand si posibilitatea de cooperare cu surse de caldura existente in zona.
In cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmareste amplasarea centralelor termice cat mai
aproape de centrul de greutate al consumatorilor,tinand seama de conditiile
locale ecologice, configuratia terenului,si posibilitatea extinderilor viitoare.

La amplasarea centralelor termice care au in componenta si agregate pentru producerea combinata a

energiei termice si electrice vor fi avute in vedere si conditiile si solutiile tehnice pe care
sistemulenergetic le impune pentru preluarea energiei electrice,in conformitate cu reglementarile
legale.
In ansamblurile de cladiri de locuit,centralele termice se prevad de regula in cladiri independente sau
alipite unora din cladirile alimentate.
In cazul alimentarii locale cu caldura centralele termice se pot amplasa inglobate in interiorul unei cladiri
deservite vor fi respectate prevederile 'Ghidului de proiectare executie si exploatare a centralelor
termice mici'-GP 051.
Alipirea sau inglobarea intr-o cladire a centralei termice se face fara a efectua buna functionalitate a
cladirii si structura de rezistenta a acesteia.
La amplasarea centralelor termice se va tine seama obligatoriu,de prescriptiile tehnice ISCIR si de
reglementarile de siguranta la foc.
Centralele termice se grupeaza,ori de cate ori este posibil,cu alte gospodarii,ca:
statii de hidrofor
statii de pompare
posturi trafo
centrale de aer comprimat

In cladiri civile se recomanda san nu se amplaseze centrale termice,direct sub, sau alaturi de incaperi de
locuit sau incaperi in care se desfasoara o activitate sensibila la zgomot,trepidatii sau exces de
temperature.
Montarea cazanelor din instalatiile de incalzire de apartament se face in incaperi bine aerisite,care nu
sunt folosite drept camere de dormit sau camari si care nu prezinta pericol de incendiu.Amplasarea
cazanului se face astfel incat sa se asigure acces la cazan, san u se stanjeneasca alte activitati si sa se
respecte cerintele din cartea tehnica a cazanului.                   
ORGANIZAREA CENTRALEI TERMICE
SI AMENAJARI CONSTRUCTIVE
Prescriptii privind cladirea
Cladirile centralelor termice cu apa fierbinte si cele cu aburi cu presiune cu peste 0,7bar vor fi proiectate
potrivit prevederilor Prescriptiilor tehnice ISCIR si C4.
Cladirile centralelor termice cu apa calda si cele cu aburi de joasa presiune sub 0,7 bar vor fi de gradul I
sau II rezistenta la foc,cu exceptia celor la care suprafata de incalzire totala a cazanelor este de cel mult
450mp, care pot fi de gradul III rezistenta la foc.
Usile de acces ale centralelor termice se amplaseaza astfel incat sa conduca direct in spatial principal de
supraveghere a utilajelor si vor avea deschiderea in `afara direct spre exterior sau intr-un spatiu
in directa legatura cu exteriorul care nu poate fi blocat.Dimensiunile usilor si ale spatiilor intermediare
de legatura cu exteriorul se aleg astfel incat sa asigure introducerea si scoaterea principalelor utilaje care
nu se pot dezasambla.
In cladirile civile,la care centralele termice se grupeaza cu statia de hidrofor si eventual,alte utilitati toate
pot avea o comunicare functionala prin intermediul unui coridor comun.
Nu se poate grupa centrala termica cu statia de pompare a apei pentru incendiu.
Centralele termice vor fi prevazute cu ferestre exterioare pentru iluminarea si ventilarea naturala a
incaperii.
La centralele termice este obligatoriu sa se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilarea
naturala organizata sau prin ventilarea mecanica.
La centralele amplasate direct,sub sau alaturi de incaperi sensibile la zgomot,trepidatii sau exces de
temperature,se vor lua masuri deizolare fonica si termica pentru a nu se depasi limitele de zgomot si
temperaturi admise,potrivit destinatiei incaperii respective precum si masuri de evitare a transmiterii
trepidatiilor la elementele de constructie ale cladirii.Prescriptii constructive privind conditiile de
amplasare a centralelor termice mici cu capacitate sub 0,3 MW,sunt in conformitate cu prevederile
ghidului G 051 'Ghid de proiectare,executie si exploatare a centralelor termice mici'.

PRESCRIPTII PRIVIND INSTALATIILE

La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW si cu personal

permanent se recomanda a se amenaja un grup sanitar(WC si dus).
Centralele termice se prevad ce chiuvete cu robinet dublu serviciu si cu recipient de pardoseala legat
direct la canal izare.Pardoseala acestor incaperi va avea panta de cel putin 5% spre recipient.

Instalatiile electrice cu care se prevad centralele termice sunt:

instalatiile electrice pentru iluminat general si de siguranta pentru interventii.
Instalatii electrice de forta,comanda si automatizare
Instalatii electrice de protectie contra electrocutarii
Instalatii de telecomunicatii:post telefonic si
teletransmisie,dupa caz.

Dotari
Centralele termice se prevad cu masa de lucru si panou pentru afisarea permanenta a schemelor si
instructiunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.
Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevad in plus si cu dulap metallic,trusa de
scule si banc de lucru pentru efectuarea lucrarilor de intretinere.